1,895 matches
-
cunoscutul roman al scriitorului de origine bârlădeană Constantin Chiriță.” „Revista cireșarilor” a apărut în 10 numere și a fost apreciată ca una dintre cele mai bune publicați i ale elevilor de la cercurile de creație care funcționau la Casa Pionerilor și Șoimilor Patriei din Bârlad Începând cu numărul 11/1989 revista va părăsi numele „Cireșarilor” și va deveni „Pagini de jurnal.” (Constantin Chiriță fugise din țară). În 1986 ea se redacta sub îndrumarea poetului Cristian Simionescu și cu îngrijirea grafică a lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Unii pretind că deciziile eficace nu tolerează pălăvrăgeala, ele tre-buie luate de șef. Alții afirmă că idealul democratic și respectul datorat oamenilor pretind să se ajungă la un consens prin participarea tuturor celor interesați. O altă anomie separă "porumbeii" de "șoimi". Primii sunt adepții dezarmării unilaterale, ceilalți cred că trebuie să îl încolțești pe adversar, să fii mai puternic decât el. Să luăm un ultim exemplu. În perioadă de depresie economică, unii nu vor decât să revigoreze consumul, sprijinind inflația care
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
găsi o soluție. În acest caz survine tentația unui regim autoritar, de care nu ne putem debarasa decât cu grave tulburări și, câteodată, prin revoluții. În ceea ce privește pacifiștii și partizanii acțiunii ferme, trebuie să recunoaștem că "porumbeii" sfârșesc "în tigaie", în timp ce "șoimii" pot ajunge în situații al căror control le scapă: este cazul războaielor nedorite de nimeni. Un negociator ferm, cu o inimă pacifistă este oare de domeniul imposibilului? În sfârșit, conflictul dintre adepții revigorării consumului și cei care strâng punga poate
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Viena, în 1865. La deschiderea mormintelor domnești de la Putna, în 1856, el glorifică într-o scurtă descriere, în limba germană, viața lui Ștefan cel Mare. Ierarh cu merite culturale și înzestrare poetică, B. și-a ales, ca poet, pseudonimul Teoctist Șoimul. Repere bibliografice: Ion Nistor, Istoria Bisericii din Bucovina, București, 1916, 129-139; Loghin, Ist. lit. Bucov., 22, 26-27; I. Zugrav, Un ierarh cărturar: Teoctist Blajevici, MM, 1970, 3-6; Dicț. lit. 1900, 105; Păcurariu, Dicț. teolog., 50. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
astăzi s-au puit atît de mult încît va trebui să-i nimicim cu arzătorul de flăcări. Este foarte ciudat că arheologii români au botezat tezaurul ,,Cloșca cu puii de aur” deși imaginea ,,fibulei” arată că este vorba des-pre un șoim care era folosit ca simbol sacru într-un cult vechi ce se practica în toriștea străbună. Ticăloși și nemernici cum le-a fost și le este judecata, pentru a da în bășcălie și această comoară de spiritualitate ei au spus
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
obiecte din fier, argint aurit și aur iar în a doua au fost descoperite scheletele a doi cai și un car cu patru roți. Printre obiectele descoperite este și un coif din argint aurit care are imprimat obrăzarul drept un șoim aurit care ține în cioc un pește iar în ghiare un miel. Imaginea șoimului este foarte asemănătoare cu cea descoperită la Agighiol pe o cupă. Este pasărea de foc, fenixul sau pasărea măiastră ce însoțea sufletul mortu- lui în lumea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
scheletele a doi cai și un car cu patru roți. Printre obiectele descoperite este și un coif din argint aurit care are imprimat obrăzarul drept un șoim aurit care ține în cioc un pește iar în ghiare un miel. Imaginea șoimului este foarte asemănătoare cu cea descoperită la Agighiol pe o cupă. Este pasărea de foc, fenixul sau pasărea măiastră ce însoțea sufletul mortu- lui în lumea cealaltă. Pe fruntea coifului sînt doi ochi identici cu cei de pe coiful descoperit la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
populare românești, la subiecte științifice sau istorice." Ca în mai toate liceele, se organizau și aici șezători literare în scopuri educative, dar și pentru strângere de fonduri. Tinerele se constituiau în acest scop în organizații precum Cercetașele Cohorta "Maria Doamna", Șoimii, Crucea Roșie a Tinerimii. O atenție deosebită se acorda și educației moral-religioase, elevele asistând la liturghiile bisericești. Biblioteca școlii punea la dispoziția elevelor, în 1929, un număr de 2081 cărți, din care 779 în limbi străine și 1302 în limba
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pădure (Certhia familiaris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), viesparul (Pernis apivorus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea); în scorburile copacilor își găsesc adăpost răpitoare de noapte precum buha (Bubo bubo) și huhurezul mic (Strix aluco); dintre răpitoarele de zi: gaia neagră (Milvus migrans), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus); mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nissus), drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de paseriforme: dumbrăveanca (Coracias garrulus), muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata), pițigoi (Parus sp.), muscari (Muscicapa sp.), sfrâncioci (Lanius sp.), sturzi (Turdus sp.). Apariții rare sunt păsările răpitoare de talie mare: codalbul (Haliaeetus albicilla) și acvila țipătoare mare (Aquila clanga). Mai apar șoimi și răpitoare de noapte: bufnițe, cucuvele. Dintre mamifere, o prezență aparte o reprezintă vidra (Lutra lutra) care își găsește adăposturi în malul apei (cea mai mare populație de vidre din țară). Mai apar: popândăul (Spermophylus citellus) și liliacul comun (Myotis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de stuf: nagâțul (Vanellus vanellus), fâsa de câmp (Anthus campestris), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), prigoria (Merops apiaster), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrichus minutus), barza albă (Ciconia ciconia), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), rața roșie (Aythya nyroca), turturica (Streptopelia turtur), pupăza (Upupa epops), codobatura albă (Motacilla alba). Mamifere: popândăul (Spermophylus citellus). Plan de management: Obiectivul l: Refacerea mediului și îmbunătățirea condițiilor de conservare a Rezervației Acvatice Teiva-Vișina, județul Iași Strategie
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
au schimosit și, decât toate mai cumplit, norocul m-au urgisit și din dragostele tale m-au izgonit; iară acesta nou, vios, ghizdav și frumos, ca soarele de luminos, ca luna de arătos și ca omătul de albicios este; ochii șoimului, pieptul leului, fața trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, dinții lăcrămioarelor, grumazii păunului, sprâncenele corbului, părul sobolului, mâinile ca aripile, degetele ca razele, mijlocul pardosului, statul chiparosului, pelița cacumului, unghele inorogului, glasul bubocului și vârtutea colunului are." TRADUCERI, APOCRIFE, MEDIEVALITĂȚI ÎNTÎRZIATE
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca o piramidă, poetul își simte sufletul înălțîndu-i-se pe aripi de flăcări. Totul ia proporții infinite. Scena cu lună e "colosală", mormintele sunt "monstruoase", umila câmpie a Brăilei capătă perspective sahariene. Melancolia e purtată prin pădurile de molifți, salutată de șoimul de pe creste, ori comentată de urletele cîinelui: Scârbit peste măsură Tovarăș de-ntristare, De zgomotul cetății, Un câine, lângă mine, Eu caut în natură Prin urletele sale Un loc făr' de murmură Natura să răscoale, Supus singurătății... În aste locuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pustiuri, din prăpăstii, în care călugărița lunatecă se înfundă în mari păduri la chemarea iubitului anonim: Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale Când plăieșii trec la vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de ciocoi (genul lui Ed. About pare evident): Iar ciocoiul cum se pleacă, De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fripți în țiglă. O altfel de existență această lume naivă nu poate gândi și știrile despre mâncările sărace din civilizație îi umple pe toți de turburare. Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-vodă e un roman istoric (venit după altele mai vechi: Șoimii, Neamul Șoimăreștilor) cu foarte puțină materie epică. Un abate francez De Marenne trece prin Moldova și are prilejul de a vedea noul eden. Pe abate îl surprind în primul rând sublima singurătate a priveliștilor, raritatea omului. Moldova e o Americă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dacă aceștia nu reușeau să se achite de taxele și darurile impuse de el... și îi ținea sub toiagul său prin mijloace atât de dure, încât se temeau de el, precum papura lovită de apă, sau cum tremură ciocârlia atunci când șoimul o urmărește și vrea să o înhațe. Nu trebuie să ne mirăm, fiindcă, așa cum este scris în Cartea întâi a regilor, 25: el era fiul lui Belial, astfel încât nimeni nu putea să-i vorbească (1Sam 25,17 Vg). Într-adevăr
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
frenezia, monstruozitatea vegetală a Codrului fără viață și, apoi, singurătatea sterilă, mută a pămîntului blestemat. În Răzbunarea lui Statu-Palmă dăm, Întîi, peste un peisaj edenic: „CÎte lunci, păduri și codri de cîntări și de flori pline, CÎte paseri vii, măiestre, șoimi și pajuri năzdrăvane, Păuni mîndri, fulgi de sare, dulci minuni aeriene, CÎți lei, pardosi, căprioare, cerbi cu coarnele de aur Cuiburi de privighitoare, cuiburi scumpe de balaur, Frunzi și fructe, umbra dulce și codreana armonie...”, pentru ca, peste cîteva versuri, decorul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spinii lui femeia iubită de o posibilă mînă străină (CÎntec grădinăresc). Din lumea păsărilor, Conachi caută corespondențe, În stilul epocii, cu păsările elegiace, singuratice: turtureaua, privighetoarea. Ienăchiță compara ibovnica lui cu puișorul canar, Pann introduce mierlița, cucul. I.C. jură pe șoim și, Încă o dată, pe turturică și privighetoare. „Filomela” devine un simbol romantic curent. Din sfera micilor viețuitoare, Conachi dă atenție fluturelui, iar dintre arbori alege fagul („copaciul mare”), sub crengile căruia are Ioc mistica Întîlnire și se desfășoară marele ceremonial
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la Viena, Amsterdam”. Pe orizontală, adică geografic, contemplația se deplasează de pe meleagurile autohtone tocmai spre Vestul îndepărtat american, încât, într-un ciclu al volumului Reîntoarcerile (1973), se regăsesc priveliști de preerii nesfârșite, cu bivoli sălbatici, turme de bizoni, șamani, șerpi, șoimi irochezi și alte păsări exotice, între care se distinge, fioros, Marele Eagle, ce „urcă spre piscuri semețe, / Ciocul plin de pești și de șerpi să și-l șteargă de stânci”. Nu rareori, contemplația și confesiunea au ca suport o reflexivitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
lumii de Miron Costin. Tânăr este o replică la Odă (în metru antic) a lui Mihai Eminescu. I. scrie, în paralel, proză scurtă (Strigătul, 1978, Ningea pentru unul singur, 1985), dar și roman (Pânda, 1981, Câinele de piatră, 1985, Umbra șoimului pe zăpadă, 1988). Aici el dovedește priză la real, un realism adesea crud, chiar un anume naturalism, în virtutea căruia destinele personajelor (în genere oameni obișnuiți) se dezvăluie în toată goliciunea și tragismul lor, un tragism care s-ar fi cuvenit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]
-
daci, București, 1969; Înfășurat în flacără, București, 1978; Strigătul, București, 1978; Cămașa de trandafiri, București, 1979; Pânda, București, 1981; Neoromantică, București, 1982; Câinele de piatră, București, 1985; Ningea pentru unul singur, București, 1985; Sărind într-un picior, București, 1987; Umbra șoimului pe zăpadă, București, 1988; Între două tăceri, București, 1999; Vecinătatea pustiului, București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 199-200; Mircea Constantinescu, „Pânda”, RL, 1982, 13; Adrian Dafir, Vitalitatea construcției romanești, LCF, 1986, 27; Vasile Macoviciuc, „Ningea pentru unul singur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]
-
Scânteia tineretului, România liberă. Precizăm că schița cadrului social-politic care a adăpostit și influențat producția literară este incompletă, că multe evenimente vor reieși pe parcurs din cercetarea Însăși a creației. Să Începem cu poezia. DIN POEZIILE ANULUI „Fă-te inimă șoim! Ochii mei fiți vulturi și porniți prin văzduhul acestui pământ, Inimă strigă și eu am să cânt Planul Economic de Stat pe-un an. (Ă). Hei, vremea aleargă de când o știm pe-un cal. Să nu Întrecem vremea când suntem
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ascultă-i tovarășe glasul: SPRE SOCIALISM, GRĂBEȘTE PASUL!” (Nina CASSIAN; Florin TORNEA - Ce larg e cântecul. În: Viața românească II, nr. 9, sept. 1949) * „Voi Înălța din tâmpla și visul cel mai viu, Cuvânt lângă cuvânt, al cântecului zid Cu șoimii și cu prigorii În fiece fereastră Și-n fruntea lui, cu sânge și cu soare am să scriu Lozinca de aramă a luptei de partid: Cine nu e cu noi, e Împotriva noastră! Și de crăpați de ciuda: n-am
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fidelitate părea să se îndoiască; tocmai pe el îl alesese acum, încredințîndu-și astfel întreaga viață în mîinile unei persoane în care altminteri avea atît de puțină încredere. Ahab nu se afla nici de zece minute în arboradă, cînd unul dintre șoimii aceia marini, cu ciocul roșu, care se rotesc adesea în jurul catargelor armate ale balenierelor, începu să zboare pe lîngă capul lui, cîrîind amarnic. După ce se roti astfel, țesînd în jurul capului lui Ahab un nevăzut labirint, se înălță la vreo mie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]