308,881 matches
-
firesc, Încât nu pot să-ți dau un an În care să spun precum alți poeți sau scriitori:„ Da! Anul...x a fost anul meu de debut! Poate unii Îl țin minte ca pe un cutremur sau altceva important... Nu știu și nici nu mi-am pus această problemă, pentru că fiecare are punctul lui de vedere, pe care nu pot decât să Îl respect. Debutul meu a fost lin... mi s-a cerut un grupaj ici-colo, apoi mi s-a propus
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
aveam un pic de timp liber scriam ce mă frământă. Asta e de fapt poezia mea: o serie de frământări și, uneori, de răspunsuri. Nu spun aceste lucruri dintr-o mândrie deșănțată, le spun cu modestie, așteptând critici... Ceea ce nu știu, de regulă, o bună parte dintre oameni, sau nu vor să știe, este că și scriitorul este și el un om obișnuit, la fel ca și ceilalți, doar Înzestrat de Cel-de-Sus cu un alt talent... adică să aștearnă pe hârtie
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
de fapt poezia mea: o serie de frământări și, uneori, de răspunsuri. Nu spun aceste lucruri dintr-o mândrie deșănțată, le spun cu modestie, așteptând critici... Ceea ce nu știu, de regulă, o bună parte dintre oameni, sau nu vor să știe, este că și scriitorul este și el un om obișnuit, la fel ca și ceilalți, doar Înzestrat de Cel-de-Sus cu un alt talent... adică să aștearnă pe hârtie gânduri, așa cum fiecare dintre noi are un talent anume, „un ceva anume
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
este și el un om obișnuit, la fel ca și ceilalți, doar Înzestrat de Cel-de-Sus cu un alt talent... adică să aștearnă pe hârtie gânduri, așa cum fiecare dintre noi are un talent anume, „un ceva anume” pe care numai el știe să-l facă așa cum trebuie; de aceea fiecare dintre noi suntem diferiți... diferiți prin „acel ceva unic” al nostru și numai al nostru! Dar să revenim la Întrebarea ta: teoretic, criticii afirmă că debutul literar a fost În 1996 cu
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
dăruit, normal, câte un volum la fiecare. Numai aceștia sau Încumetat să-mi traducă versurile, considerându-le o provocare pentru ei - și trebuie să fac o paranteză - deoarece mi s-a spus „poezia ta ridică mari dificultăți În traducere, nu știu dacă pot exprima toate sensurile tale, dacă găsesc cuvintele potrivite În limba În care traduc, pentru ceea ce scrii tu În limba română”. Cei mai curajoși se pare că au fost traducătorii de limba maghiară și limba rusă... Și până la urmă
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
fapt, o poveste pe care o transform În vers alb. Câteodată povestea vine de la sine și rămâne precum o scriu, dar mintea zdrobește și cerne mereu. Iar ca o concluzie: Nu scriu În fiecare zi, dacă asta ai vrut să știi. - La ce lucrezi În prezent? - Încerc să alcătuiesc un volum antologic, dar Îl scriu printre picături, să fie gata când Îi va veni timpul. Totodată, sunt preocupată de alcătuirea unei selecții de cronici, reportaje, interviurile de la Radio Cultural, B1Tv și
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
interviurile de la Radio Cultural, B1Tv și altele... când Îmi permite timpul. - Ce planuri de viitor ai? - Am să răspund la asta cu o maximă: „Omul propune, Dumnezeu dispune!” Prin urmare, nu fac planuri mărețe de viitor pe termen lung, dar știu foarte bine ce program am pentru a doua sau a treia zi. Eu Îmi propun să scot acest volum antologic și o traducere În limba germană. În același timp, am să rămân În continuare ostatica muzelor după bunul lor plac
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
de multă vreme de opoziție, dar tremură încă de frica lui Ion Iliescu. Bătălia pro sau contra alegerilor anticipate a pus față în față două echipe ale P.S.D.-ului: cei care cred că au un viitor politic și cei care știu că dacă Năstase pune șaua pe partid ei vor ieși definitiv din cărți. Reorientarea membrilor de partid în funcție de aceste criterii arată că prejudecata iubirii necondiționate față de Iliescu e o legendă, după cum autoritarismul cinic al lui Năstase n-are încă forța
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
facă parte. Luna noiembrie 2002 va rămâne, după cum se vede, data declanșării luptei pentru înscăunarea echipei Năstase în detrimentul echipei Iliescu. Deocamdată, challenger-ul a fost obligat la o retragere rușinoasă. Dar Năstase nu va renunța cu una, cu două. El știe că în aceste luni își joacă destinul politic: dacă va accepta prea multă vreme tutela iliesciană, proximele alegeri îi vor șubrezi substanțial poziția. După alți patru ani de sărăcie, e greu de crezut că românii vor înghiți cu ușurință minciunile
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
căci îmi cunoștea sentimentele antihitleriste și, prin Victor Ianculescu, fusese informat și asupra caracterului meu. Sînt aproape convins că spaima ce pusese stăpînire pe dînsul nu era spaima pentru soarta țării, ci groaza în fața necunoscutului care îi periclita confortul personal. Știam că muntele de om Mihail Sadoveanu e fricos. Nu știam că este și laș". Exagerări s-ar putea spune, dar ale unor realități incontestabile! Tot din jurnalul lui Traian Chelariu aflăm că autorul lui Mitrea Cocor ar fi intrat în
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
informat și asupra caracterului meu. Sînt aproape convins că spaima ce pusese stăpînire pe dînsul nu era spaima pentru soarta țării, ci groaza în fața necunoscutului care îi periclita confortul personal. Știam că muntele de om Mihail Sadoveanu e fricos. Nu știam că este și laș". Exagerări s-ar putea spune, dar ale unor realități incontestabile! Tot din jurnalul lui Traian Chelariu aflăm că autorul lui Mitrea Cocor ar fi intrat în francmasonerie, instituție aptă a deschide multe uși, "din interes material
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
legătură cu spațiul rural sau cu locuitorii lui, nu este paseistă, în nici una nu este idilizat satul, și dacă există oarecum sentimentul dezrădăcinării, el nu presupune condamnarea orașului. În câteva poeme predomină tonul oracular, tonul aceluia care este sigur că știe adevărul (Și nu inventez nimic...; Ascultă și ia aminte,/ Nu-i o închipuire.), dar cele mai multe abundă în întrebări fără răspuns (unele adresate cititorului). Bineînțeles că ne gândim la Blaga, numai că acesta avea și o constituție de filozof, la fel de proeminentă
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]
-
eu urc (nici un fel de metaforă!). în timp ce-mi caut cheile, îl urmăresc tăcut cu privirea. Continuă să zâmbească. Un zâmbet mai puternic decât obscuritatea densă de pe scara de bloc. în fine, dibui cheile, pierdute pe fundul genții-sac. Cu toate că știu la ce se referă, trag de timp: Ce spuneați c-ați făcut, domnu' Pintea?" "Păi, intrarăm în NATO!" Deși ardelean, dl Pintea folosește cu obstinație perfectul simplu. Vreo sechelă din vremea când, transmutat la Timișoara din satul său din Apuseni
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
pe tribunu' dumneavoastră!" Ca orice posesor al adevărului ultim, domnul Pintea mă contrează: "Ei, astea e aranjamente politice! Nu văzurăți cum se gudură americanii pe lângă cubanezi? Că doar n-o fi domnu' Vadim mai rău decât Castro!" "N-am de unde ști! Dar dacă, totuși, dă mână liberă guvernului să scape de el? Că prea e prieten cu Saddam și cu Gaddafi..." Mă pregătesc să răsucesc cheia, ca după un smash decisiv la tenis. Dar dl Pintea e mai tare decât credeam
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
un smash decisiv la tenis. Dar dl Pintea e mai tare decât credeam: "Dac-o fi și-o fi, ne-om întoarce la domnu' Iliescu!" Intru în casă, scurtcircuitat de intensitatea revelației induse de bonomul peremist: toată filozofia e să știi să optezi! Prin ușă îi mai aud, dublată de pașii apăsați, vocea îmbogățită cu o nuanță meditativă: "Drept îi că noi o făcurăm, dar ei ne băgară!" îmi las geanta lângă perete, deschid televizorul și imaginile îl confirmă întru totul
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
punct de vedere ale nivelului de trai bâjbâie în- tr-un Ev Mediu întârziat? E drept, un Ev Mediu cu televizor în colibă - colibă unde se află adesea și capra râioasă, și porcul costeliv, și găina cotcodăcind a jale. PSD-ul știe că, pe termen scurt - adică până la alegerile anticipate - a dat marea lovitură de imagine a deceniului. Lordul Robertson s-a dovedit cel mai eficient agent electoral al regimului iliescian. Opoziția, din pipernicită ce era, a devenit invizibilă. Singurul discurs care
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
conturile pesediștilor, iar alte idei nu par să tulbure mințile liberalo-pedisto-țărăniste exilate în planul îndepărtat al unui bal trist, de mahala. În disperare de cauză, opoziția ar trebui să oblige puterea să prezinte un program clar privind procesul de aderare. Știu că nu sunt capabili să pună singuri pe hârtie câteva fraze. Noroc că a făcut-o în locul lor președintele Bush, în cuvântarea din Piața Palatului Regal. Sunt doar trei puncte (exact acelea ignorate de experții de la Bruxelles, dedulciți în chefuri
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
în final melodramatică și ruptă de ritm. Umorul scriitorului e constant de-ea lungul tuturor prozelor și uneori realizează pasaje formidabile, ca în această utopie cu aluzii clare (majoritatea prozelor sunt publicate prin diverse reviste în anii '60, '70): "Domnilor, știți care va fi ocupație generală a oamenilor într-o societate perfect canalizată........ Săpatul, Domnilor, săpatul! Toată lumea va săpa, așa va fi o societate de săpători. Pe cinstea mea, domnule, istoria nu este altceva decât istoria sapei. CE unealtă minunată, sapa
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
cu sau fără voie, implicați în lupta cînd surdă cînd fățișă din jur. Cîte unul își depășește atribuțiile (Silvestro îi ajută în acțiunile lor de sabotaj pe puștii palestinieni, elevii lui la catehism, dar și pe soldatul israelian rănit, deși știe că acesta, respectînd ordinele, trage în copiii de peste 12 ani), alții se abat de la rolul de mediator doar cînd pot salva vieți omenești. Este cazul Custodelui, tutore al fiului unor victime ale dictaturii din Argentina, pe care l-a luat
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
în pericol, de o parte sau de alta. În condițiile date, toată suflarea participă la ceea ce se întîmplă, așa cum îi amintește lui don Matteo un cunoscut, solicitat să-i confirme dacă un franciscan le transmite, palestinienilor informații: "Ce înseamnă informații? Știi prea bine că ne informăm cît e ziua de lungă. Eu, sumit, îl informez pe ortodox, ce-l informează pe armean, care-l informează pe evreu, ce-l informează pe șiit, care-l informează pe druz, ce-l informează pe
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
românilor. După revoluția din decembrie 1989, noua putere a hotărât să apeleze la alt cântec patriotic, mai stimulativ și mai solemn: "Un răsunet" ("Deșteaptă-te române!"), versuri de Andrei Mureșanu, pe muzică de G. Ucenescu (nu Anton Pann, cum se știa până mai deunăzi, deși nici unul, nici celălalt nu vădesc calitățile artistice ale lui Ed. Hübsch). Se cunoaște că versurile au fost scrise în toiul evenimentelor revoluționare de la 1848 și, deși nu întruchipează o creație artistică aparte, a devenit marșul revoluționarilor
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
înconjoară de o armată de medici și sînt la curent cu toate pericolele reale și virtuale și cu toate rețetele miraculoase și ar putea deschide, fiecare, o farmacie, cu toate doctoriile pe care le acumulează săptămînal. îmi plac pentru că, deși știu că e întotdeauna embouteillage, pleacă tîrziu și întîrzie întotdeauna, justement pentru că a fost embouteillage. îi recunosc cînd se sărută de trei ori (pe obrazul drept, pe cel stîng și iar pe dreptul), cînd spun oh, là, là și merde. Mă
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
a plătit madame le chauffage și ce mai face mademoiselle. Mă entuziasmează pentru că sînt cei mai buni vorbitori din lume, pentru că discursul unui fotbalist e coerent și plăcut, ca și replica unui camionagiu sau a fermierului sau a poștașului, pentru că știu să vorbească bine încă din copilărie și nu uită arta conversației nici la bătrînețe. N-am văzut talk-showuri mai pasionante decît cele transmise de posturile de televiziune franceze, adevărate sărbători ale dialogului, n-am văzut atîtea jerbe de cuvinte de
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
scrisori? Pentru că au pierdut și vor să regăsească un poet sau un vers sau un poem! Cam așa: "[...] Bunica mea îmi recită adesea aceste versuri pe care le-a învățat în copilărie și regretă că nu-și poate aminti continuarea. Neștiind cine e autorul, n-am putut găsi poemul. Poate vreun cititor să mă ajute?" sau "Caut trei poezii: Lebăda de Sully-Prudhomme, Micul Palémon de Albert Samain și Sfinxul care nu e scris de Hérédia, ci, fără îndoială de un autor
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
sale m-a cucerit din bun început deoarece trezea în mine vechi amintiri de pasionat cititor cvasi-cotidian al lui Sebastian încă de pe la sfârșitul deceniului al treilea al secolului de-abia revolut. Într-adevăr, cumpăram Cuvântul aproape în fiecare zi, pentru că știam că, în afară de editorialul directorului ziarului, care avea de altfel să-mi devină profesor pe la mijlocul deceniului următor (l-am numit pe controversatul - și controversabilul, desigur, dar totuși uluitorul - Nae Ionescu), găseam acolo și cursivul lui Sebastian, alături de semnătura mereu prezentă a
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]