130,509 matches
-
ierarhia literară ar fi incorectă politic. Aici nu am ce să nuanțez: istoria literară nu poate fi decât ierarhizatoare, ierarhiile nu pot fi decât meritocratice. A doua critică este într-adevăr de luat în seamă. Ea se referă la oboseala științifică a conceptului, în curs de muzeificare. Problema este că, dacă scoatem la pensie, cuvântul și nu punem altul mai bun în loc, aruncăm și obiectul lui. Cultul elitist și responsabilizant al operei în anii șaizeci-optzeci este un fapt istoric. Aceasta este
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
obicei caz de istoria receptării. A receptării critice, vreau să spun. Problema mea, cînd am repus în drepturi critica de dinainte, n-a fost doar una morală, de onestitate, aș zice, a recunoașterii meritelor unor precursori. A fost și una științifică. Remarcasem, parcurgînd atît operele, cît și imaginile lor în epocă sau mai tîrziu, că, mai cu seamă în cazul unor opere de care ne despart secole, lectura ori relectura textelor oferă mai puține satisfacții istoricului decît aceea a comentariilor critice
Despre istoriile literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16604_a_17929]
-
punct, este sintagma high-functioning autism. "Consolarea" care li se oferă este aceea că M are numai o gravă întârziere emoțională, nu și una mentală. Abia în timp, cu progresele înregistrate în cercetarea acestei boli "moderne", de dată recentă, prin articolul științific al lui Asperger, cunoașterea maladiei devine mai aprofundată și detaliată. Până la acest prag al înțelegerii, părinții se zbat în plasa alunecoasă, dar rezistentă a întrebărilor fără răspuns. Lipsesc nu doar soluțiile la problemele grave ale lui M. Lipsește însăși titulatura
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
cunoscuta romanistă și profesoară la Universitatea din București este atît coordonatoarea primului volum, cît și autoarea celui de-al doilea. Lucrările sînt destinate în primul rînd, unui public specializat: un public însă, dacă stăm să ne gândim doar la comunitățile științifice și universitare din țările în care se vorbesc limbi de origine latină, extrem de larg. Tratînd chestiunea împrumuturilor culte din latină în ansamblul limbilor romanice, autoarea oferă o sinteză extrem de necesară, un reper indispensabil pentru toți cei interesați de desfășurarea procesului
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
plăcută și plină de surprize. Fenomenul împrumutului din latină este încadrat în contextul complex al unui mileniu de istorie europeană: descrie situația latinei ca limbă de cultură și de comunicare interculturală, prestigiul ei, cu date și exemple din constituirea terminologiilor științifice (flora, fauna, adrenalina, libellula etc.). Este discutată, desigur, și problema strict teoretică a dificultății de a distinge între elemente moștenite, cele derivate și împrumuturile culte. Situația aparte a limbii române, care nu a mai păstrat contactul cultural cu latina (permanent
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
în prezent indispensabilă apropierea și cunoașterea reciprocă a celor două culturi. În după-amiaza zilei de 5 martie, în deschiderea ediției a XIII-a, după salutul Ambasadorului României în Italia, Excelența Sa Cristian Valentin Colțeanu, transmis de Consilierul pentru Afaceri Culturale și Științifice de la Ambasada României din Roma, George Bologan, și după intervențiile Consulului General al României la Milano, Mircea Gheordunescu și Directorului Accademiei di Romania din Roma, Dan Eugen Pineta, al autorităților locale, profesorii de Limba și Literatura Română Gheorghe Carageani (Universitŕ
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
General al României la Milano, Mircea Gheordunescu și Directorului Accademiei di Romania din Roma, Dan Eugen Pineta, al autorităților locale, profesorii de Limba și Literatura Română Gheorghe Carageani (Universitŕ "La Sapienza" di Roma) și Bruno Mazzoni (Universitŕ di Pisa), "consultanți științifici" în cadrul premiului, au prezentat comunicări introductive despre limba și cultura română. Pentru prima oară în istoria manifestării, în acest an prezentările operelor în concurs au fost solicitate autorilor înșiși. Iată cîteva gînduri cu care Mircea Cărtărescu a încredințat cititorului italian
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
lungul anilor, nenumărate mărturisiri, consider utilă orice informație venită din partea celor care au fost în contact cu el. Cu atât mai importante pot fi depozițiile unor buni prieteni. Este cazul celor două epistole scrise de dr. Sandu A. Sturdza, personalitate științifică remarcabilă, cercetător la Institutul Cantacuzino, dintre care publicăm numai una. El l-a cunoscut pe Ion Țuculescu încă din primul an de studenție și, conform propriilor declarații, i-a fost sprijin în multe situații delicate. Materialul scris cu puțin timp
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
grav bolnav. A fost un șoc pentru mine dar nu m-am dus să-l văd. Acum vreau să termin, afirmându-vă că Jenică, fără să-și dea seama a avut o influență durabilă, asupra anumitor capitole din activitatea mea științifică. Încă din studenție îmi atrăsese atenția asupra problemei comportării animalelor. Era un capitol pe atunci relativ nou în știință. După ani și ani de zile am mutat aceste noțiuni studiind un microb numit Proteus. Arătam că această bacterie are comportări
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
cititorul se va considera păcălit sau nu rămâne de văzut. Impactul senzaționalist și promisiunile de popularizare din titlu se spulberă repede. După un preambul în care sunt invocați Einstein, Eco și Bohr, care face deliciul acelora care speră la filosofii științifice digerabile, și după două pagini de introducere în care se afirmă, generos: "concluziile științelor contemporane sunt argumentul principal în ordinea renunțării la prejudecățile încăpățânate să susțină un statut Ťînchisť al literaturii, confundând natura specifică, distinctă, și identitatea operei literare cu
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
Torino. Acțiunea este cum nu se poate mai simplă; cu toate acestea, după primul capitol (mai puțin captivant), cartea nu poate fi lăsată ușor din mînă, spre onoarea Paolei Mastrocola, torineză, născută în 1956, profesoară de italiană la un liceu științific, premiată încă de la debutul din 1999: La gallina volante a fost răsplătită trei ani la rînd cu Premiul Italo Calvino, Selezione Campiello, respectiv Rapallo-Carrige, în timp ce volumul Palline di pane a ajuns în finala Premiului Strega în 2001. Rezumînd cartea în
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
ne aflăm la mijlocul anului 1991. Este greu de crezut că autoritățile de la București, aflate în goană disperată după recuperarea onorabilității pierdute ca urmare a acțiunilor minerești din centrul capitalei, și-ar fi putut permite riscul asasinării unei somități a vieții științifice internaționale ca urmare a publicării unui interviu (e drept, incendiar), acordat revistei "22" (în momentul asasinatului, Culianu renunțase de cîteva luni la rubrica de comentarii politice din revista "Lumea liberă", dar nici aceea nu cred că ar fi putut declanșa
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
trecerii lui Ioan Petru Culianu prin această lume. De fapt, în Eros, magie și asasinarea profesorului Culianu coexistă două cărți. Un roman non-fictiv al asasinării savantului, al ipotezelor de lucru și al concluziilor (parțiale, firește) anchetatorilor și o monografie aproape științifică a vieții și a operei lui Ioan Petru Culianu. Dacă la nivelul policier-ului stilul este cel jurnalistic, iar în Prolog și în primul capitol, Crima: 21 mai 1991, modelul Truman Capote (In cold blood) se vede cu ochiul liber
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
policier-ului stilul este cel jurnalistic, iar în Prolog și în primul capitol, Crima: 21 mai 1991, modelul Truman Capote (In cold blood) se vede cu ochiul liber, în capitolele dedicate biobibliografiei lui Culianu totul se schimbă. Stilul dobîndește valențe științifice, este înțesat de citate din cărțile, articolele, conferințele și cursurile profesorului și chiar de referințe critice referitoare la ideile și opera lui Ioan Petru Culianu. Urmînd traseul existenței lui Culianu, Ted Anton amestecă referințele academice cu amintirile celor care l-
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
elemente noi, mai ales acum, după împotmolirea anchetei oficiale a FBI. Ea oferă însă o lectură pasionantă în care misterul se îmbină cu erudiția pentru a contura destinul enigmatic și trist al celui care ar fi trebuit să fie legatarul științific al lui Mircea Eliade.
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
evocări îngrijit de regretata Andriana Fianu și tipărit la Editura Minerva în 1995. E de-a dreptul tonic să vezi cum lingviști de marcă, printre care Solomon Marcus, Emanuel Vasiliu, Mioara Avram, Florica Dimitrescu sau Alf Lombard lasă jos garda științifică, pentru a creiona sugestiv cîte "o clipă perfectă" în compania "Profesorului", "maestrului", "magistrului", sau, pur și simplu, "Cher Ami". Matilda Caragiu-Marioțeanu întrezărește un semn al destinului propriu în adjectivul toapsecu din latinescul toxicus,-um în timp ce Al. Rosetti explica trecerea lui
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
eu să-mi dau doctoratul, spuse Camelia dar profesorul meu coordonator spune să mai aștept ... sunt foarte puține locuri la doctorat. Trebuie să realizez ceva nou, inedit în domeniu. La înscriere trebuia să ai deja realizări originale remarcabile, multe articole științifice publicate iar pentru aceasta trebuie să muncesc enorm ... Și eu vreau să urmez matematica, ca a doua facultate. Toți colegii mei de liceu credeau că aceasta este facultatea la care voi merge. Am fost olimpică la matematică... și cea mai
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
maieutica parabolică a versurilor lui Nichita este o clară legătură, aceea a aspirației spre un ideal prin mijloace doar aparent poetice, căci de o discursivitate înghețată amintind conceptul filosofic. Nichita nu scrie cu căldura simțurilor umane, ci cu o rigoare științifică ține o prelegere despre însăși precaritatea acestor simțuri". Dacă ne-am dispensa de atari îndoieli, exprimate totuși într-un chip pertinent, fără a recurge niciodată la truculențe și fără a friza niciodată, cum se pretinde, "demolarea", n-am artificializa, n-
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
Havel și Kundera, la extraordinarul intelectual european Michel Serres, o sumedenie de personalități cu un cuvânt greu în lumea de azi au devenit invitații, colaboratorii și, în final, prietenii grupului "A Treia Europă"! Nu-l uit pe Vladimir Tismăneanu, directorul științific al Colegiului Fundației, pentru că legătura sa cu "A Treia Europă" e mult prea bine cunoscută - chiar simbiotică - pentru a mai fi menționată. Aș spune doar că dacă oameni al căror cuvânt atârnă colosal în dezbaterile de idei din lumea politică
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
eu și alții ca mine au muncit circa douzăeci de ani pentru ca acest concept să fie luat în serios. Fuzzy este un termen pe care eu îl folosesc în roman mai întîi în sens peiorativ, cînd mă refer la Europa științifică, la Europa care a vrut să clarifice totul. Apoi fac aluzie la funny sets, adică tipii snobi, grupul, elita. A treia conotație se duce înapoi la vechiul sens, la o mulțime vagă, neclară, fără valoare. Cuvîntul a fost de altfel
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
distincție putem duce mai departe tradiția muncii intelectuale și a criticii literare. Dacă facem distincția între participarea în activitățile culturale, pe de-o parte și examinarea evoluției culturale, pe de alta, studiile literare ca disciplină academică pot avea o bază științifică (și știu că în tradiția Anglo-Saxonă accepția acestui cuvînt trimite imediat la științele naturale). Totuși cred că, în sociologie și în psihologie, azi e general acceptată ideea că aceste discipline se pretează la munca științifică. În același sens cred că
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
academică pot avea o bază științifică (și știu că în tradiția Anglo-Saxonă accepția acestui cuvînt trimite imediat la științele naturale). Totuși cred că, în sociologie și în psihologie, azi e general acceptată ideea că aceste discipline se pretează la munca științifică. În același sens cred că studiind istoria literară sau sistemele literare putem fi științifici și analitici. În alte limbi, mai puțin engleza, se folosește frecvent expresia: la science de la litterature sau Literaturwischenschaft. Eu, cel puțin, susțin cu îndîrjire faptul că
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
cuvînt trimite imediat la științele naturale). Totuși cred că, în sociologie și în psihologie, azi e general acceptată ideea că aceste discipline se pretează la munca științifică. În același sens cred că studiind istoria literară sau sistemele literare putem fi științifici și analitici. În alte limbi, mai puțin engleza, se folosește frecvent expresia: la science de la litterature sau Literaturwischenschaft. Eu, cel puțin, susțin cu îndîrjire faptul că se poate face muncă științifică și în domeniul comunicării literare și subliniez termenul comunicare
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
că studiind istoria literară sau sistemele literare putem fi științifici și analitici. În alte limbi, mai puțin engleza, se folosește frecvent expresia: la science de la litterature sau Literaturwischenschaft. Eu, cel puțin, susțin cu îndîrjire faptul că se poate face muncă științifică și în domeniul comunicării literare și subliniez termenul comunicare, fiindcă cred că literatura trebuie să fie studiată în raport cu intenția autorilor, operele criticilor și ale editorilor și cu răspunsul cititorilor. Dacă privim rolul pe care-l joacă toți aceștia în relație
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
cred că literatura trebuie să fie studiată în raport cu intenția autorilor, operele criticilor și ale editorilor și cu răspunsul cititorilor. Dacă privim rolul pe care-l joacă toți aceștia în relație cu un text literar, e perfect posibil să faci muncă științifică, în același fel ca un sociolog sau un psiholog care fac cercetare științifică. De aceea am vrut să fac distincția între cunoaștere și angajare. Angajarea e mereu acolo de îndată ce cineva exprimă o judecată de valoare - și cunoașteți desigur poziția marxistă
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]