6,901 matches
-
direct în fața "testului Eminescu/Basarabia". Și ultimul. Aici s-a conturat marele eșec istoric al lui Nicolae Ceaușescu, cel economic-financiar fiind, de fapt, doar ecoul huruitor și năruitor al acestuia. Era testul în fața națiunii. Pentru a nu se prăbuși odată cu țar, ar fi trebuit să se lupte din nou cu "ocrotiții" Elenei Ceaușescu, fidelii internaționaliști ai Moscovei, aflați pe cai mari și în cultură, precum Gogu Rădulescu și Z. Ornea, decidenți în materie de spiritualitate și de moștenire culturală, sensibili la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
II. Cinismul imperial 3 III. Răul dinlăuntru 3 IV. "Cestiunea Orientului" 3 V. Către a treia pradă imperială 3 VI. Pe baricadele Timpului 3 VII. Basarabia: "cestiune de existență pentru poporul român" 3 VIII. Basarabia dreptului 3 IX. De la "onoarea" țarului la afaceriștii războiului 3 X. Rădăcinile ontologice ale expansionismului rusesc 3 XI. Compensații? 3 XII. De la Eminescu la "cazul Stere" 3 XIII. Moștenirea țaristă în bolșevism 3 XIV. Vă așteptăm de 22 de ani!" 3 XV. "De ce atâta ură?" 3
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
După 106 de "oblăduire" rusească, țarismul lăsase doar 150 km de șosele continue. În doar două decenii românii au construit 312 km șosele, cu 4105 poduri; în plus, s-au construit și pavat numeroase drumuri astfel că în 1940, când "țarii roșii" "eliberau" iarăși Basarabia, lungimea șoselelor pietruite și pavate depășea 1.100 km." (pp. 287-288). La fel și cu căile ferate, pentru care s-au alocat două miliarde de lei. 266 Vezi alte amănunte la p. 322. 267 Alfredo Alvar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
al XVI-lea. Traducerea germană apare în 1858 la Leipzig. Publicarea în franceză i se datorează lui Julien Sée și se produce în 1881. Evident, această din urmă dată nu este lipsită de importanță. În Rusia încep pogromurile de după asasinarea țarului Alexandru al II-lea. În Franța, unde evreii sunt aproape să-și desăvârșească integrarea, suntem la numai cinci ani înainte de apariția Franței evreiești a lui Édouard Drumont*. Iar în Europa, mai ales în lumea germanică, marile texte ale istoriei de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ciumei și ale Cruciadelor au venit iarăși peste noi, și, în marele Memorbuchhhhh al durerilor națiunii, trebuie să facem cronica martiriului fiilor și fiicelor lui Iuda de la Chișinău, Gomel, Odessa, Białistok și din nenumărate alte locuri din întinsul imperiu al țarului... Într-un oraș rus, la revoltele din 1904, suntem informați de un martor ocular că a avut loc un holocaust al sufletelor evreiești și că martirii își întâmpinau funesta soartă cântând. Nu amintește acest trist fapt tragediile din timpuri obscure
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Rabbi, 41-43, 204 Al Doilea Război Mondial, 16, 78, 89, 101, 127, 128, 131, 149, 159, 178, 205, 224, 240, 245, 268, 303 Al Doilea Templu, 31, 45-46, 53, 175 Albania, 95 Albigenzi, 79 Alexandria, 78 Alexandru al II-lea, țarul Rusiei, 109 Alexandru I, țarul Rusiei, 148 Algeria, 238-240, 283 Al-Husayni, Hajj Amin, 232 Alianța Israelită Universală (AIU), 146 Al-Jazeera, 230 Almohazi, 59, 90 Almosnino, Rabbi Moise, 100 Al-Qaida, 67 Al-Safadi, Mahmud, 233 Altizer, Thomas, 176 Amalec, 306 Aman, 49
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Război Mondial, 16, 78, 89, 101, 127, 128, 131, 149, 159, 178, 205, 224, 240, 245, 268, 303 Al Doilea Templu, 31, 45-46, 53, 175 Albania, 95 Albigenzi, 79 Alexandria, 78 Alexandru al II-lea, țarul Rusiei, 109 Alexandru I, țarul Rusiei, 148 Algeria, 238-240, 283 Al-Husayni, Hajj Amin, 232 Alianța Israelită Universală (AIU), 146 Al-Jazeera, 230 Almohazi, 59, 90 Almosnino, Rabbi Moise, 100 Al-Qaida, 67 Al-Safadi, Mahmud, 233 Altizer, Thomas, 176 Amalec, 306 Aman, 49 America de Nord, 120, 205 Americani, 204
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
accepta niciodată să piardă Ucraina. Pentru ei ar fi ca și cum ar rămîne, geopolitic vorbind, cu dinaintea goală. Cum vă imaginați, de pildă, că acceptă Marele Urs să piardă Crimeea, Sevastopolul? Sau chiar Kievul, considerat leagănul civilizației lor, încă de la mama țarului Vladimir (sec. al XI-lea)? b) Între două decadențe Să nu uităm că Ucraina este un stat artificial, format din circa 80 de etnii, dintre care românii sunt pe locul 3, după ruși, și sunt foarte urîți de malorușii majoritari
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de partea nemților. Ucrainenii au trădat de fiecare dată și totuși rușii s-au răzbunat atroce. Numai în vremea cooperativizării lui Stalin au fost omorîți circa 7 milioane de ucraineni, plus încă vreo 4 milioane deportați. Iar astăzi, noroc cu țarul Boris căruia, în 1991, i-a venit ideea să desființeze URSS-ul. Chiar și el, totuși, a reunit republicile cele mai dragi, Ucraina și Belarusul, alături de noua Rusie, în efemerul CSI. Acum, probabil că Putin regretă amarnic că nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
șansa să revină în țară, contribuind la propășirea neamului românesc (Ion Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Christian Tell, Nicolae Golescu ș.a.). b. Orbitoarea strălucire rusă Cam în aceleași timpuri, influența franceză a urmat în paralel o cale estică sub drapelul Rusiei... Țarii reușiseră tocmai atunci să-și afirme puterea și asupra principatelor dunărene. Napoleon I nu a putut să îngenuncheze definitiv Rusia pe câmpul de luptă, iar amintirea gloriei de la Austerlitz, Friedland sau chiar Borodino s-a pierdut în viforul iernii. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu un impact limitat atât timp cât Adunarea Obștească, puterea legislativă, a rămas în mâinile marii boierimi. Așa a apărut însă cadrul în care tinerimea pașoptistă și-a putut experimenta ideile progresiste care au pus bazele României moderne. c. Risipirea aurei ruse Țarii, pe cât de înfumurați, pe atât de neinspirați, au desconsiderat sensibilitățile românești față de Basarabia, așa că, în mod firesc, li s-a risipit imediat aura pe meleagurile noastre. Și nu trecuse decât puțină vreme de când preoții îl pomeneau în slujbe pe Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Culmea îngâmfării și ipocriziei țariste fusese atinsă după Războiul de Independență, când fusesem aliați împotriva otomanilor. Ne-au amăgit, încheind pace separată cu turcii (Tratatul de la San Stefano), dar, mai ales, au reanexat Bugeacul, deși ne garantaseră integritatea teritorială. Dacă țarii au nesocotit acest popor, crezându-l prea slab, au greșit amarnic, pentru că din sânul lui, s-a născut cel mai înverșunat adversar al Rusiei pașoptiștii. Proveneau din rândul tinerilor inițiați la Paris, dintre care mulți au fondat ori s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
asociației practicau cu dârzenie democrația ca formă de oponență față de autocrația țaristă. S-au ridicat împotriva celui mai teribil dușman: Rusia pregătită să înghită țările române în burdihanul Eurasiei pe care o împărățea. Niciun festin nu părea mai copios pentru țari după ce li s-a permis să ocupe principatele în urma Tratatului de la Adrianopol până când nevolnica Poartă Otomană plătea despăgubirile de război. Însă subestimarea noastră s-a dovedit a fi una din cele mai mari greșeli ale politicii ruse în Balcani. Prea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Pietroiul rus, în rostogolirea sa spre Balcani, părea de nestăvilit, strivind sub greutatea lui orice fir de iarbă. Gâfâind, imperiul rus nu a mai avut forța necesară de a ajunge la malurile Bosforului. Privind la suprafață, pare de neconceput așa ceva... Țarii moșteneau de la Genghis Han expansionismul mongol specific stepelor nesfârșite, care i-au făcut o putere continentală de temut. Rusia întrunea toate datele necesare pentru a-și împlini și ambițiile maritime nemăsurate. Drumul cel mai scurt spre apele calde ale oceanului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de râul Siret. Inițiativa se derula pe fondul presiunii resimțite din partea altei puteri care creștea la răsărit și râvnea la teritoriile noastre. Austriecii voiau să o ia înaintea rușilor care tocmai ajunseseră în acel moment la Bug. Înaintarea rapidă a țarilor, care prin Tratatul de la Iași, și-au stabilit granițele pe Nistru, i-a făcut pe austrieci să renunțe la planul lor. Cu timpul, s-au mulțumit doar cu Bucovina pe care o născocise pe seama Moldovei. De atunci nu au mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
s-au confruntat cu un rival de temut din răsărit care a crescut repede, înaintând spre miazăzi. Nici alianța cu tătarii nu i-a ajutat să zăgăzuiască torentul rus care s-a revărsat peste teritoriile din Edisan. În scurt timp, țarii au ajuns la Nistru de unde au abătut furtuna nenorocirii peste Moldova. Profitând de slăbiciunea otomană, Alexandru I a stabilit fruntariile imperiului său pe Prut. Dorise să acapareze întreaga Moldovă sau măcar cea mai mare parte din aceasta, prin fixarea hotarului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Dar, pentru planurile Austriei, Cernăuțiul prezenta avantajul proximității față de Liov de unde se putea exercita un control eficient. În Basarabia, a fost adoptată de ruși o decizie cu valoare strategică asemănătoare. În locul fostelor cetăți care evocau perioada de glorie a Moldovei, țarii au optat pentru Chișinău. A fost construit cu repeziciune un oraș leit după capitalele guberniilor rusești. Spre deosebire de Cernăuți, Chișinăul ocupa, oarecum, o poziție centrală, dar putea fi lesne strunit deoarece se afla nu foarte departe de Tiraspol și mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Dobrogea. Deși era un proiect fezabil, absența unei infrastructuri și proximitatea relativă de frontiera cu rușii au dezavantajat Focșaniul. Pericolul rus era prea mare pentru a se risca alegerea unei capitale în Moldova. La acel moment, nimic nu garanta că țarii nu vor ocupa și restul provinciei. Din păcate, frica, perfect explicabilă, a transformat Moldova într-un spațiu de protecție față de amenințarea rusă și, apoi, sovietică. Din acest motiv, Bucureștiul, timorat, nu a făcut niciodată investiții majore în Moldova, exceptând zona
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
luat sub stăpânire teritoriul dintre Bug și Nistru. Sub presiunea țaristă, construcția statului moldovenesc a fost zdruncinată puternic din temelii. Raptul Basarabiei, pe vremea lui Alexandru I, a fost consecința directă a preluării controlului de către Rusia a segmentului nord pontic. Țarii nu au ezitat să forțeze extinderea influenței spre Gurile Dunării în dauna unui Imperiu otoman slăbit și anacronic, ținut în viață mai mult de interesele Occidentului de a bloca marșul rus spre Mediterana. Puterea unei minuni Târgoveții s-au zbârlit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spre Rusia, în jurul căreia gravita universul slav. În schimb, în calitate de urmași ai Romei, noi am răspuns chemărilor îndepărtate ale Occidentului, uitându-ne plini de speranță spre Franța. Într-o epocă în care Vestul se străduia să împiedice marșul triumfal al țarilor spre Mediterana, racordarea statului român, încă de la înființarea sa, la civilizația franceză, a reprezentat un obstacol serios de care Rusia avea să se poticnească. Nici măcar apartenența comună la spațiul ortodox cu rușii și bulgarii nu ne-a făcut sensibili în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
gratuit în Basarabia, au lăsat răni adânci și deschise. Opunându-ne rușilor, i-am ținut departe de lumea slavă din Balcani unde erau așteptați ca eliberatori, înlăturând apăsarea seculară a jugului turc. Altminteri, creându-și o bază solidă în peninsulă, țarii i-ar fi smuls pe sultani din brațele cadânelor din harem și i-ar fi aruncat din Palatul Topkapî direct în Marmara. Planurile întocmite iarna, la Ermitaj, sau vara, la Tsarskoe Selo, ar fi putut transforma în realitate visul Rusiei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
are și care nu poate fi neglijată este terorismul islamic. Într-o țară în care o cincime dintre locuitori sunt musulmani, acesta vine din interior. Prin urmare, nori negri se adună deasupra Kremlinului. Deși două treimi dintre ruși dorește rămînerea țarului Putin pentru încă un mandat, Constituția nu permite așa ceva, iar un successor a fost de-semnat în persoana fostului prim-ministru, Dimitri Medvedev, care a cîștigat apoi și alegerile prezidențiale, cu sprijinul lui Putin și al prtidului său. În 2005
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în noile condiții geopolitice și geoeconomice nu poate fi o catastrofă încă și mai mare. Orice schimbare a guvernului rus surprinde și tulbură scena politică mondială și piețele fi-nanciare, întărind afirmația că lumea se cutremură la fiecare strănut al noilor țari. Deși există temeri privind o eventuală revenire a comunismului, nu cred într-o asemenea întorsătură a istoriei. În primul rînd, noul președinte face parte dintre "lupii tineri", o clasă politică bine înzestrată și din ce în ce mai agresivă. Cîinii la-tră, caravana trece. Putin
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Constituție de care a profitat și Putin, Altfel, instituțiile statului rus sunt veritabile sate potemkiene postmoderne. Pînă la ultimele alegeri prezidențiale, Putin a fost singurul actor politic care conta în Rusia. O birocrație enormă lucra în favoarea sa și aștepta ca "țarul" să ia deciziile. De fapt, el a devenit captivul respectivei birocrații. Este de văzut dacă Medvedev, mai liberal, va schimba ceva. Cît timp va fi el doar omul lui Putin? Cred că doar un an-doi, după care va începe să
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
să revină. În Rusia, regimurile se legitimează prin condamnarea celui anterior. Pînă acum Occidentul a fost folosit de elitele ruse ca o mașină de spălat bani. În ce-i privește, liderii occidentali s-au străduit mai mult să nu supere "țarul de la Moscova", din rațiuni de securitate energetică, neproliferare și control asupra Iranului. "Noul realism politic" occidental susține că Rusia trebuie acceptată așa cum este și trebuie colaborat cu ea, fără a acorda prea mare atenție stării democrației sale interne. Deși a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]