3,981 matches
-
sticla cu precauție. Am lăsat-o lângă pat. „Măcar dacă era de Tulcea...“, a protestat tânărul Lupu, habar n-având ce spune. Căzuse singur în capcană. „Mă, da’ ești deștept tare!“, s-a enervat Mihnea. „Unde-ai auzit tu de țuică la Tulcea?“ „La lipoveni...“, a mormăit Lupu o explicație. „Pe naiba. Ăia beau o votcă dublu distilată. Seamănă într-adevăr cu țuica, doar că o trec de două ori prin agregat.“ „Prin ce?“, a întrebat Lupu, prudent. „Prin agregat, bolovane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Căzuse singur în capcană. „Mă, da’ ești deștept tare!“, s-a enervat Mihnea. „Unde-ai auzit tu de țuică la Tulcea?“ „La lipoveni...“, a mormăit Lupu o explicație. „Pe naiba. Ăia beau o votcă dublu distilată. Seamănă într-adevăr cu țuica, doar că o trec de două ori prin agregat.“ „Prin ce?“, a întrebat Lupu, prudent. „Prin agregat, bolovane. Acolo nu-i spun alambic, ci agregat. Instalația de distilare. Mai bagă și niște ierburi prin ea; bătrânii pun și-o foaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Lupu, „Ceva îmi scapă în povestea de față. Ce legătură ar avea cutremurul cu adresele de mail menționate?“ „Ăsta-i bou, sau ce?“, s-a enervat Mihnea. „Pune trei boi.“, am insistat eu și-am mai luat o dușcă de țuică, să-mi fie mai ușor. „Și-acum explică-ne.“ „Bine, domne. Așa, ca pentru filomenologi.“ „S-o luăm cu-nceputul. Cutremurul. N-a avut loc niciodată. Sau, mai corect spus, n-a avut loc decât pentru unii. Un cutremur selectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de pe gât?“, am insistat, „Au apărut din senin sau te pomenești că sunt tot o iluzie? Și, apropo, de ce umblă Rapotan și Penciu după tine?“ „O să vă spun eu mai târziu de ce...“, s-a eschivat Mihnea. Am mai sorbit din țuică, apoi i-am întins sticla Mariei. A luat și ea o gură, înainte să vorbească. „Mihnea, ceva nu se potrivește în toată povestea asta. Confirm că am simțit și eu cutremurul, că Alex l-a adus pe Brutus la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
n-a fost sau pe țara asta.“ „Cum așa?“ Mihnea s-a oprit pentru o clipă și-a luat o gură de borviz. Trebuia să fie ceva extrem de important, de încurcase sticlele. L-am văzut cum se strâmbă, bâjbâind după țuică. Nu i-am dat-o. S-a șters pe buze și-a reluat explicația. „Mi-a dat de gândit toată povestea cu hărțile, lovitura fraților «Brothers», inscripțiile ascunse pe dedesubtul altor inscripții. Am încercat să leg lucrurile simplu, matematic. Recunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
leg lucrurile simplu, matematic. Recunosc, m-au ajutat și programele mele. Și uite la ce concluzie-am ajuns...“ Și-a încrucișat picioarele peste pernă și-a bătut cu degetul în ecranul laptop-ului. Cu cealaltă mână, mi-a confiscat repede țuica. „Textul ăsta ne spune multe. Un cutremur selectiv, fără epicentru, resimțit la Neptun și-n București. În București, știm pe cineva care l-a resimțit: tu, Robane. Și, prin extensie, Maria. Dar în Neptun? Și de ce tocmai acolo? Ajungem imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
jubilat Maria, „Când e cincisprezece noiembrie?“ „Mâine.“, a observat Mihnea. Și-a suflecat mâneca, verificându-și ceasul. Minutarul se învârtea, nu luase apă. „Sau, mai bine zis, astăzi. E trecut de douășpe noaptea.“ Am tras cu urechea. Ploaia se-oprise, țuica se terminase. Mihnea ne-a adus niște pături și două plăpumi. „Doarme fiecare cum vrea. Eu sunt dincolo-n bucătărie. Ne vedem dimineața, la opt.“ „Tu nu te culci?“, l-am întrebat. „Oha. Așa mă știi tu pe mine?“ Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
când se lua curentul, te așteptai să găsești dimineața o baltă de apă pe hol). Prin băi, dădeai peste fel de fel de obiecte ciudate: damigene, copăi cu făină, saci de cartofi, cazane cu prune. Iarna blocurile miroseau frumos, a țuică și cozonac. Locatarii treceau des unii pe la alții, știa toată lumea ce face vecinul. Unii dintre ei creșteau găini și curcani în balcon; și-acum se mai văd cotețele. Așa se trăia atunci; cine-a prins epoca, o știe, cine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
chinezești, argintii, găsite în sertarul unei vile din „Primăverii“; petrecerile din Băneasa, cu muzica bubuind în lumina stinsă și toate paturile ocupate; strânsoarea unui braț păros, care îi apasă venele gâtului în mijlocul exploziei de plăcere; căldura vomei cu miros de țuică. Așa curgeau lucrurile, la fel și oamenii din jurul ei. Era ca-n Dostoievski, mai puțin credința. În multe feluri, familia Mariei semăna cu mintea mea: puternică, dezbinată, împrăștiată pe două continente. De undeva din zona Marilor Lacuri americane, o mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mândrie numele Robe. Din motive lesne de înțeles, Leordenii și Robanii nu s-au înțeles prea bine niciodată. Harnici, dar vicleni, primii furau ziua la cântar și căutau noaptea să-și tragă deoparte cât mai multe căruțe de prune pentru țuică. Treaba a mers așa ani buni, cu pânde pe deal și transporturi clandestine de saci pe malul gârlei. Când erau prinși, Leordenii îi chemau în ajutor pe Vrăbieni, un neam de bătăuși care intervenea cu furci și bâte, ca pungașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a mai rămas nimic întreg. Apoi au sărit în două mașini și-au demarat spre Târgoviște, fără să ia nimic. Spargerea asta fără scop a fost și ultima. Pe seară, în timp ce deasupra Moroieniului încă mai plutea un abur rece de țuică și praf de pușcă, a venit vestea că bandiții fuseseră prinși la Pucioasa, lângă băi. Mașinile fuseseră făcute strecurătoare, nu scăpase nimeni. După vreo trei zile, s-a scris despre dispariția lor violentă, dar nimeni nu-și aduce aminte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
alții că lucrau pentru Leordeni. Zvonurile mergeau din casă în casă, trebuia doar să le-alegi pe-alea potrivite: de la Robani dispăruseră o vacă și doi purcei; Leordenii găsiseră un furtun tras pe sub povarna lor, prin care Robanii le goleau țuica din butii și cazane; doctorul Mișu Leordeanu (tot el) fusese zărit furând o basculă de zăpadă de la Gâlma (nimeni nu întreba la ce îi putea folosi. Mai ieșise și vorba ca banda pungașilor eleganți nu fusese de fapt prinsă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
două clanuri. De atunci, lucrurile nu s-au mai potolit. Lună de lună, jandarmii își făceau de lucru prin Moroieni, luând declarații de la agresori. Ancheta începea dimineața și ținea ore în șir. Totul se termina simplu și amical, cu o țuică la birtul comunal, după care jandarmii săreau în camionetă și plecau fluierând la Târgoviște. A doua zi, încăierările o luau de la capăt, pe ulițe sau printre case. Noaptea, te puteai trezi cu un laț la picioare sau pocnit în cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
glume, gătesc tarte cu portocale și scorțișoară, îmi fac cumpărăturile la Billa, urmăresc vreo treizeci și două de canale TV, ascult muzică grunge, pop, industrial, gregoriană și clismatică, merg la stadion și la Ateneu, îmi plac berea de Reghin și țuica de Baia-Mare, dorm, urlu, râd, obosesc. Înăuntru, o cutie de conservă încărcată cu circuite. Secret lacrimile din pungile de metal ale pleoapelor. Când mișc degetele și-nfig unghiile în carne, dau drumul micilor păienjeni de fier pe pânzele venelor, înregistrez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ales cu-o săptămână de vacanță.“ „Cine-a plătit?“, s-a interesat Mihnea. Căra o valijoară mică, neagră, pe role și-o servietă de umăr unde păstra laptop-ul. Trecuse vremea papornițelor turcești, cadrilate, în care călătoreau clandestin sarmalele, murăturile, țuica sau baxurile de țigări fără timbru. „Te crezi în filme?“, i-am întors-o, ocolind întrebarea, „Cine-a plătit? Cine ne-a angajat? În ce poveste ne-am băgat?“ „Mihnea are dreptate. Nici eu nu știu ce facem acolo.“ „Tu îți completezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a scorțișoară, portocale și zmeură coaptă, vinul era combinat cu sirop de fructe, până ieșea un amestec călduț și îmbătător, căruia localnicii îi ziceau punsch, iar eu vinifruct (îmi amintea de-o grozăvie de pe vremuri). Nu pișca la fel ca țuica noastră, dar, după vreo zece păhărele mici, fluierai arii tiroleze. Deasupra tarabelor, acoperișurile ascuțite, instalate de meșteșugari încă din de la sfârșitul lui octombrie, se aliniau printre crengile de brad, ornate cu baloane și panglici. Ghirlandele de becuri în șapte-opt culori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trânteau rățuște și păpuși pletoase în brațe; mulțumeam, apoi le decapitam în dormitor sau le făceam la rândul meu cadou, altora. La unu, începea masa. Bunica Aneta venea cu saleurile și plăcinta cu carne, fierbinte și decupată la linie. De țuică, n-aveam voie să mă ating; mi se dădea imediat peste mână, ca bunicu’ Vitalian atunci când vroiam să-i trag draperiile. Se făcea o pauză, apoi apărea ciorba de perișoare: polonicul gigantic, înspăimântător, era manevrat cu prudență, înainte să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Înconjurător comun celor doi actanți). Nici contextul lingvistic, Însă, nu-l ajută foarte mult. La ce entitate lingvistică anterioară, din afara propoziției enunțate, trimite locutorul? Replica lui Moromete a fost precedată de următoarele enunțuri: Bălosu: Victore, hai mă și ia o Țuică cu Moromete! Victor: Bună dimineața, nea Ilie. Bălosu: Ia o Țuică, Victore. Victor: Ți-am spus, tată, că nu obișnuiesc Țuică dimineața. Moromete: De ce, Victore, ai stomacul deranjat? Victor: Nu, dar nu obișnuiesc. Moromete: Noi obișnuim! Moromete (după un timp
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ajută foarte mult. La ce entitate lingvistică anterioară, din afara propoziției enunțate, trimite locutorul? Replica lui Moromete a fost precedată de următoarele enunțuri: Bălosu: Victore, hai mă și ia o Țuică cu Moromete! Victor: Bună dimineața, nea Ilie. Bălosu: Ia o Țuică, Victore. Victor: Ți-am spus, tată, că nu obișnuiesc Țuică dimineața. Moromete: De ce, Victore, ai stomacul deranjat? Victor: Nu, dar nu obișnuiesc. Moromete: Noi obișnuim! Moromete (după un timp): Cum devine asta, Victore? Întrucât nu găsește nici o conexiune clară cu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
enunțate, trimite locutorul? Replica lui Moromete a fost precedată de următoarele enunțuri: Bălosu: Victore, hai mă și ia o Țuică cu Moromete! Victor: Bună dimineața, nea Ilie. Bălosu: Ia o Țuică, Victore. Victor: Ți-am spus, tată, că nu obișnuiesc Țuică dimineața. Moromete: De ce, Victore, ai stomacul deranjat? Victor: Nu, dar nu obișnuiesc. Moromete: Noi obișnuim! Moromete (după un timp): Cum devine asta, Victore? Întrucât nu găsește nici o conexiune clară cu un element lingvistic anterior, Victor Îi cere lui Moromete să
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Pe lângă făină, în cadrul comunei se mai obține uleiul de floarea soarelui din mai multe (4) prese pentru ulei. Prelucrarea fructelor se face în fiecare gospodărie, dar și în unități specializate, cum ar fi cea în care funcționează un cazan de țuică. în fiecare gospodărie se poate vorbi de prelucrarea lânii pentru nevoile proprii: tors, vopsit, țesut. Toate unitățile menționate constituie asociații familiale, cu un număr foarte mic de lucrător (1-2). III.2.2. Alte meșteșuguri Alte meșteș uguri practicate în comună
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
imaginea și dați-i un titlu, care poate fi cât mai lung, chiar în versuri, așa încât să exprimați foloasele pe care le avem de la consumul prunelor: Prune zemoase, dulci și gustoase; Prune de magiun, lipicios și bun; Se vor face țuică,dar nu e pentru noi; Mama face compot, am să mănânc cât pot! 3. Activitate în perechi Fiecare pereche de elevi primește o imagine reprezentând Piramida alimentelor, pe care o va studia, apoi va alcătui o listă cu alimentele sănătoase
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
gură” (15 ml.) din produs, are o răspândire largă În habitatul uman: lichidul antigel (soluție concentrată 100%), soluții spălat parbrize (30-40%), În carburanți (4%), În solvenți pentru vopsele și lacuri, diferite concentrații, băuturi alcoolice de producție ilicită, În vinuri și Țuică, rezultat În urma fermentării. Rapel fiziopatologic • Căi de pătrundere În organism: ingestie accidentală sau voluntară, intoxicație inhalatorie (accidentală În industriile În care se utilizează metanolul sau deliberată la cei ce se droghează cu solvenți), absorbția transcutanată. • Metanolul este absorbit rapid din
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
care vomită des li se va administra o lingură de sifon rece din timp În timp. În caz de diaree se dă câinelui o zeamă de orez fiert și ceai de mușețel În care se adaugă 2-3 lingurițe de alcool (țuică), cu sau fără zahăr. Pe timpul tratamentului bolilor gastrointestinale, hrana obișnuită va fi interzisă. Se va administra o supă de carne, În care se pun bucățele de pâine sau o supă de zarzavat. După ce starea de boală s-a ameliorat, i
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
amestec se prepară rachiurile, cognacul etc. ∗ materii prime care conțin zahăr fermentescibil: fructele, melasa, sfecla de zahăr, trestia de zahăr, zahărul. Fructele conțin glucoză și fructoză, care prin fermentație și apoi distilare conduc la băuturi spirtoase mult apreciate: palinca, horinca, țuica, Rakii, Slivovika, Kirsche- Wasser, Maraschino, Chery Brandy, Calvados, Apple-Jack etc. Prin fermentarea sucului de trestie de zahăr și distilare se obține romul. ∗ materii prime care conțin amidon: cerealele (porumb, grîu, secară, orez, orz, ovăz), cartofii, castanele sălbatice etc. Fermentația alcoolică
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]