60,912 matches
-
este: de a demonstra că jurnalismul literar e o profesie nu doar serioasă, ci și de reală valoare, nu o efemeridă sortită pubelelor de reciclare a hîrtiei de ziar și reviste, ci scriere autentică, destinată păstrării, în antologii cu respect așezate pe rafturile bibliotecilor. Întîmplarea, generoasă ca în atîtea alte dăți, face să citesc acest volum la scurt timp după ce revizionarea unui film american "clasic", din anii '50, mi-a amintit de potențialul romanesc al ziaristului, portretizat în imaginarul american ca
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
a ars câțiva ani, probabil până s-a epuizat zăcământul. Nu pot afirma, nepricepându-mă de loc. Dacă cedau rugăminților mele, atunci pe la trei noaptea mă luau (pe mine mai mult adormit, sau în orice caz adormeam imediat) și mă așezau în docar (Eu tot docar continui să-i zic, așa cum am apucat, deși cu timpul am aflat că de fapt se spune „drotkar” adică caruță pe arcuri, românii fiind mari meșteri în a româniza cuvintele străine, vezi „manșalierul” în loc „marche-arriere
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
imanent, și s-ar putea ca acest oportunism să nu fie, pînă la sfîrșit, decît o neputință de a defini relația și etică și metafizică dintre a fi și a nu fi". Arghezi precum un Hamlet ratat? Dar nu ne așezăm cu toții pe o scară ce merge de la sublim pînă la formatul ultim al modestiei, sub stigmatul celebrei dileme? Virgil Ierunca e cel ce a împrospătat-o în cadrele unei epoci echivalente cu una din cele mai grave încercări ale spiritului
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
nici o umbră de îndoială, ba chiar cu un entuziasm mai rar încurajat de un tehnicalism atât de aprofundat și de terminologia de la un anumit punct atât de specializată, se poate aprecia că volumul lui Panofsky de la Editura Anastasia poate fi așezat - cu orgoliu, dar și pentru a sta la îndemână - pe rândul din față al oricărei biblioteci cu pretenții. Erwin Panofsky, Arhitectură gotică și gândirea scolastică, traducere și note de Marina Vazaca, postfață de Sorin Dumitrescu, în colecția "Impasuri și semne
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
de care nu sînt răspunzător!" Pășesc alături de el prin parcul Herăstrău, vara, și îl aud și în miezul verii clănțănind din dinți ușor, repede, ca gonit din urmă de ceva; o crispare a lui lăuntrică, parcă de ghețuri ce se așează, căutînd o ordine a lor, cît mai echilibrată, sau pe un termen mai lung. Face infarct în noiembrie pe un minus 5 grade prematur; internat un timp la Urgență, unde captivează toți doctorii. Înainte cu un secol de întoarcerea lui
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
1938, așa că întrebarea cu privire la colaboraționismul lui e absurdă. Rebreanu a fost filogerman, nu însă nazist iar onorurile de care e acuzat a fi beneficiat (de către Ion Caraion și Nicolae Carandino, în articole scrise la moartea sa, în septembrie 1944) trebuie așezate la locul lor în împrejurările date și nu transformate în trădare de neam. E mai mult problema biografilor scriitorului decît a istoriei literare.
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
mai mare. Mai mare poate decît aceea pe care mi-o produce scrisul meu, sau tot ceea ce am făcut în afara școlii. - Pentru dumneavoastră știu, cunoscîndu-vă biografia, că au existat mai multe chemări, mai multe ispite către anumite domenii. V-ați așezat în cele din urmă în acest loc al literelor. Vă încearcă, cumva, părerea de rău că n-ați apucat pe un alt drum? - Sigur că am rămas cu nostalgii. Fără îndoială. Pentru că, așa cum știți, cum am spus-o în repetate
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
scopuri educative precise. - Sigur. Cine face operația de ierarhizare, pentru că asta este foarte important. - Exact. Sigur că și presa scrisă, care a cunoscut o dezvoltare explozivă, beneficiind de libertatea de expresie, ce-i un fapt indiscutabil pozitiv, nu s-a așezat încă definitiv într-o matcă a normalității. Cred că dincolo de elementele comerciale, care nu pot lipsi, dar se cer bine strunite, presa trebuie să se orienteze spre marile valori.Cu excepția cîtorva ziare, din presa noastră lipsesc paginile de cultură, de
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
un italian, dacă acesta vorbește mai rar. Adică era vorba de secolul al XV-lea, să nu uităm la 1450, 1455. Se mai vorbește despre lucrurile acestea? Nu prea se vorbește. - Mi-ați povestit o istorie interesantă, înainte de a ne așeza la această masă ca să stăm la taifas. Sorbid o cafea vă aminteați de părintele Roman, care e unul din proprietarii acestei frumoase case, aflate în spatele nostru. Părintele trăiește acum în America și în urmă cu ani a venit aici împreună cu
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
țară apărată și misiunea noastră nu e în nici un fel sfîrșită, îmi place să cred. - Dumneavoastră, din cîte am aflat, sînteți în căutarea tihnei. Așa cum mi-ați mărturisit, aveți intenția într-un viitor să părăsiți orașul București și să vă așezați într-un loc ca acesta, într-o mînăstire precum Văratecul. Care sînt motivațiile acestei hotărîri, nu ușor de luat, să vă statorniciți într-un astfel de loc? - Ați vorbit la început despre rotunjirea cifrei vîrstei mele. Vă dați seama că
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
cele mai vii centre din țară în ceea ce privește viața culturală, inclusiv prin organizarea simpozionului de sculptură în metal care, literalmente, prin natura lui testamentară, a mîntuit în absolut acest spațiu de starea de coșmar pe care imaginația bolnavă a comunismului a așezat-o în sufletul și în măruntaiele sale. Scriitorul Ștefan Drăghici, prin al cărui efort ieșit din comun s-a putut clinti cîte ceva în această lume împietrită, asistă acum, ca într-un scenariu suprarealist, cum predecesorul său de la cultură, actualul
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
este localizată în județul Teleorman și atunci evident "Cartea" fiului de Domn, după bătălie, tot de aici a fost trimisă "dragei sale de la Argeș mai departe"; În "Doina" - citim versurile - De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi/ Și s-așează pe la noi (Turnu- spune autorul este evident, orașul teleormănean Turnu Măgurele; eu aș putea obiecta însă că dorind să descrie românii care "plânsu-i-s-au", prin toponimice de extreme geografice opuse, mai plauzibil ar fi Turnu Severin ("De la Turnu-n Dorohoi...; cântecul
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
orice personaj de roman polițist) domn Krebs, care pleacă în Costa Rica și îi lasă la dispoziție casa și... un Rolls-Royce. Pur și simplu. Acesta este momentul în care se declanșează coșmarul prin care eroina va trece: găsește chei ale mașinii așezate lângă pedala de accelerație, în mașina pe care o lăsase închisă, îi dispar două perechi de mănuși, bagajele îi sunt răvășite, câțiva recepționeri de la hotelurile la care se oprește în drum spre Geneva o recunosc ca fiind o anume Gretti
Fluxuri epice by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16893_a_18218]
-
așa s-ar întîmpla! Urmează parabola cîlțoasă sintactic și stridentă ca un disc tocit de atîtea reluări a creatorului/ Dumnezeu care-și trimite creația în lume și un fel de morală finală de-a dreptul năucitoare, scurtă și cuprinzătoare, apodictitcă, așezată drept în mijlocul paginii: "Dumnezeu cu visul/ și omul cu scrisul." Tot felul de influențe se pot descoperi în poemele Sandrei Mihaly, numai că satisfacția de a le descoperi e repede "adumbrită" de senzația de caricatură fără conștiința actului caricării. Un
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
Z. Ornea Perpessicius a propus odată o sintagmă care a prins și, de aceea, s-a menținut. E o sintagmă care apreciază scriitorii în funcție de valoare și, potrivit valorii, e și locul în care le așezăm cărțile în bibliotecă. Sintagma propusă e "scriitori de raftul doi". Aș adăuga, repede, că această propunere nu epuizează deloc categoriile de valoare ale scriitorilor. Sînt și cei de raftul trei și chiar patru. Dar, pornind de la clasificarea lui Perpessicius, să
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
să plec. Deodată, în încăpere și-a făcut apariția Mariana, secretara lui Paler, cu un castron de căpșuni în mână. Peste căpșunile proaspăt și bine spălate fusese presărat zahăr din abundență. Nu mi-a mai venit să plec. Mariana a așezat castronul pe birou, în fața lui Paler și a părăsit tăcută încăperea. Spre marea mea dezamăgire, Octavian Paler a început să mănânce căpșunile de unul singur, continuându-și dizertația. Lua câte o căpșună cu două degete, o băga voluptuos în gură
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
de zăpadă, uite-atîta de mari. E îmbrăcat în smoching, are un papion cu fluturași movalii și șosete lila. Șampania are 40C. Se aud vocile colindătorilor și ale băieților negri din background. După ce toate sînt la locul lor, nea Gică se așează în capul mesei, uitînd să se încalțe, și, cu ochii pe ceas, așteaptă suprapunerea limbilor. Dinspre picioarele lui se ridică miros de portocale de la cojile întinse pe un ziar, la uscat. Ella Fitzgerald cîntă Howw happy I would be if
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
te pot privi", " În dragoste să nu spui niciodată îmi pare rău", " Viața e ca o cutie cu bomboane de ciocolată. Niciodată nu știi ce găsești înăuntru." etc. De data aceasta și-a adus-o aminte pe Kristin Scott Thomas, așezată turcește pe o dună de nisip, cu o țigară-ntre degete și răspunzîndu-i cu un gest imprecis bărbatului care venise din spate: "Încercam să aranjez stelele. Sînt puse aiurea"" (Nea Gică șfile de jurnalț). Din suprapunerile, uneori violente, ale visului
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
următorii termeni testamentari: "După ce-o să mor, pe mine să nu mă-ngropați și nici să nu mă ardeți. Mai bine mă-mpăiați. Da' să nu puneți paie, să puneți păr. Să mă-mpăroșați, cum ar veni. Și să mă așezați undeva într-un colț de frizerie, în halat alb, cu o foarfecă într-o mînă și cu briciul în alta. În buzunarul de la piept să-mi puneți un pieptăn. N-aveți grijă, că nu se sperie nimeni. Cine m-a
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
În fiecare an, de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, vin la nea Gică Einstein, Napoleon, Socrate, Louis XIV, Eminescu, Madame de Pompadour și Iuri Gagarin. Mihai Viteazu nu vine pentru că n-are cum să intre cu calul în frizerie. Se așază toți pe scaune și conversează frumos, apoi Einstein scoate vioara și cîntă pentru cel mai mare frizer, dedicație specială, Capriciul 17 de Paganini. Emoționați, ceilalți se adună în jurul lui nea Gică, fiecare cu cîte o foarfecă. În loc de la revedere, înfig
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
lor. Păcat că nu se poate face pe această ediție o atentă colaționare a calității lecțiunilor. Se putea face aceasta dacă transcrierea tipografică a textelor scrisorilor era fragmentată pe pagini, în așa fel încît textul și pagina facsimilată să fie așezate față în față. Dar și așa, am găsit cîteva lecțiuni greșite "Frascati" în loc de "Franiti" (la pg. 79/81) "moșierii" în loc de "noierii" (p. 229/233), "martiriu" în loc de "martir" (p. 335/336). Cu timpul, cercetătorii vor mai găsi destule erori de lecțiune
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
dialogul între Isus și Pilat. Răspunsul corului la întrebarea " Ce trebuie să fac cu Isus, despre care se spune că este Christos?" - "Să fie crucificat" ("Lass ihn kreuzigen!") strigătul repetat al poporului, este literalmente preluat după textul Evanghelistului Matei. Muzica așează în glasuri feminine conștiința că El este Mântuitorul. Pasiunea își urmează deznodământul: drumul supliciului, mișcarea celor trei simboluri ale crucii, popasurile. Crucificarea nu are cum fi înălțare, ci prăbușire la picioarele înaltului semn al creștinătății. Trupul gol al lui Isus
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
meduza?/ în pijama în fața băii/ încearcă să dea un curs unic/ propriilor sale ghemotoace de riduri/ în picioare înaintea oglinzii/ conduce cireada de șase boi/ cu biciul clasic/ boii trăgînd un tren blindat spre baricada/ ridicată pe artă" (Violența zahărului așezat pe limba unui diabetic). În cele din urmă se produce ceea ce am putea numi o mondializare a metaforei. Des-figurînd și recon-figurînd, violența bardului avangardist se extinde, capătă o dimensiune cosmică. Este o mișcare ambivalentă, reprezentînd în același timp expansiunea contestării
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
ochii mei. E așa, slab, înalt, spîn, are o manta de culoarea pămîntului ars. Kiseleff? * Spre Văleni. În localitățile de munte, - o nevoie artistică vizibilă acoperind sărăcia. Cum sînt și cu cîtă grijă vopsite cocioabele, căsuțele cu mușcate. Păpuși mari așezate în picioare între geamuri, așteptînd cheferiștii care se dau jos din gări, mohorîți... Actorul Bog, mare fumător, murind de congestie cerebrală, - fuma pe patul morții. Fuma în închipuire scuturînd scrumul, apoi stingînd îndelung mucul într-o scrumieră imaginară. Un cal
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
e plină de larma lui precum cîmpul de bătălie din Scrisoarea a III-a de bătutul ritmic în scările de lemn al călăreților lui Mircea. în locul acestei teme a luptei, sacrificiului și jertfei, ar fi timpul ca școala s-o așeze pe aceea a managementului și ecologiei moderne. A fi patriot trebuie să însemne a administra corect bunurile publice, a apăra habitatul de poluare, a conserva natura. Țara noastră e cea mai frumoasă din lume, spun unii elevi. Superlativ suspect, care
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]