1,798 matches
-
conduc la o participare afectivă din partea elevilor. Gesturile elevilor transmit semnificații valoroase profesorului pe parcursul lecției dacă acesta deține competența comunicării gestuale. De exemplu, profesorul, care observă că elevii săi stau cu mâna închisă așezată pe obraz și cu degetul arătător ațintit în sus, poate să decodeze aprecierea și mulțumirea lor numai atunci când stăpânește semnificația coregrafiei gestuale. Dacă aceștia încep să-și piardă interesul, deși mimează comportamentul de atenție, poziția mâinii lor se modifică ușor, palma devenind suport pentru cap. Pentru a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
moment dat, erau foarte nervoși când s-a pus problema Înlocuirii dlui M. de la DNA, sub ...ministerul lui ... liberalului ... actual, nu? ... Cum Îl cheamă pe ministrul justiției? P: P. (pronunțat pe silabe, cu o voce joasă, apăsată și cu privirea ațintită spre interlocutor, exprimând nemulțumirea față de lungul monolog al interlocutorului) H: P.! Pe vremea când era liberal. Ei, băieții aștia nemulțumiți de situația din România..., au Înscenat această poveste P: La Bruxelles? (cu o vocea și expresia feței exprimând uimirea) H
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu exagerațiuni!... Într-o chestiune politică... și care, de la care atârnă viitorul, prezentul și trecutul țării... să fie ori prea-prea, ori foarte foarte... (...) încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?... da... pentru ce? Dacă Europa... să fie cu ochii ațintiți asupra noastră, dacă mă pot pronunța astfel, care lovesc soțietatea, adică fiindcă din cauza zguduiturilor... și... idei subversive... (...) și mă-nțelegi, mai în sfârșit, pentru care în orice ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau să zic într-o privință
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ruinând economia națională și sărăcindu-ne pe toți cu aceeași viteză cu care se îmbogățesc cei câțiva șacali dibaci, aleși să se înfrupte sfidător din trupul zvâcnind agonic al unei țări în colaps. Domnul Berceanu nu este, firește, deloc prost. Ațintind interesul mass-mediei asupra faptului divers, grosier (din nefericire, aducător de audiență), hrănește foamea de senzațional și de curiozitate morbidă a masei votanților, dă un ghiont prietenesc presei și patronilor ei, ba chiar, subtil, clipește ironic, post-modern, și pentru oamenii inteligenți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Antichități, deputat în Marea Adunare Națională ș.a. Moartea survine pe când se afla internat într-o clinică din Elveția, unde a și fost incinerat. Clasicist cu o pregătire serioasă, de structură enciclopedică, spirit mobil, în perpetuă fervență, specialist cu privirea ageră, ațintită spre revigorarea disciplinei sale, dar și literat cu bun gust și înzestrare, B. s-a racordat fericit la orientările mai noi ale filologiei clasice europene. Considerând insuficientă erudiția pozitivistă, el va fi preocupat îndeosebi de „formele de creație și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
Sașa Pană, în amintirile sale, sentimentul împlinirii de sine, conferit de calitatea de student, viitor intelectual: Cât de bine mă simțeam, ce plăcut mi-era să aud că mi se spune student. Când treceam pe străzile Dorohoiului, simțeam asupră-mi ațintite privirile cetățenilor și fiecare își spunea în gând: "E student"78. Aspirațiile intelectualului în formare sunt descrise și de Traian Chelariu, aflat în anii studenției la Universitatea din Cernăuți, la începutul anilor '30. Consemnând în jurnalul său căutări și dileme
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
PUNCTUALITATEA Mia a fost dintotdeauna o fetiță disciplinată. Numai că nu prea reușește să ajungă la timp la școală. Deși mama o trezește devreme, îi place să mai lenevească în pat. după ce începuse ora. Ochii colegilor și ai doamnei învățătoare ațintiți spre ea au făcut-o să se rușineze. Și-a cerut scuze și a promis că nu va mai întârzia. Dar oare se va putea ține de promisiune? Pentru a fi punctual încearcă să respecți câteva reguli: În cazul în
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
căi pocite...” Un tablou mai substanțial nocturn aflăm În Noaptea Sfîntului Andrii din ciclul Mărgăritarele. Descoperim un Bolintineanu mai puțin nebun, un Eminescu fără metafizică: vîntul suflă turbat, stejarul se despică, luna se Îngălbenește, bufnițele țipă, lupii urlă cu ochii ațintiți la lună, cîmpul geme, arama rece din turn bate miezul nopții... Strigoimea, sub ochiul marelui Satan, Încinge o horă lingă turnul creștinesc. Din morminte ies sufletele blestemate: „Acum, iată, pe mormînturi, Clătinați, bătuți de vînturi, Toți strigoii s-au lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tot mai mult se-ncinge. Ă Gramatica-i părea atât de grea Mulți graiul să-l dezlege Încercară dar de abia acum, Întâia oară, Înlăturând cu-o mână colbul antic A descâlcit al limbii ghem gigantic. Ă A terminat. Ochi ațintiți spre ea. Ă Profesorul Îi spune: - Ai vorbit Frumos, tovarășă, ba chiar mai mult Am fost chiar bucuros să te ascult Căci minte-ai pus și suflet mai ales Să-ți Însușești al lecției Înțeles. Și spune-mi: ce anume
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale universului. Urma pe care-o lasă în trupul balenei poate fi cel mai bine asemuită cu gaura făcută de un dulgher pentru a înfige un șurub. Prin fumul drăcesc și prin grozăviile unei lupte navale, poți vedea uneori rechini ațintindu-și privirea cu jind spre punțile corăbiilor - ca niște cîini hămesiți strînși în jurul unei mese pe care se taie carne - gata să se repeadă la orice cadavru aruncat în mare; e drept că, spre deosebire de vitejii măcelari ai mării, care taie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aplecîndu-se încet spre portsarturi, apucă sapa lungă a lui Stubb - lăsată acolo după decapitarea balenei - și, înfigînd-o în partea inferioară a bulucului pe jumătate suspendat, își vîrî coada sapei sub braț, ca pe-o cîrjă și rămase așa, cu ochii ațintiți asupra capului. Era un cap negricios și încununat parcă de o glugă; așa cum atîrna acolo, în mijlocul acelei liniști adînci, semăna cu capul Sfinxului din deșert. Ă Vorbește, enormă și venerabilă căpățînă, care, deși lipsită de podoaba unei bărbi, pari încărunțită
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aibe înfățișări diferite, după locul de unde-l privești. Dacă te urci în creștet și te uiți la cele două răsuflători în formă de f, întregul cap îți poate apărea ca un imens contrabas, pomenitele orificii fiind „urechile“ sale. Dacă-ți ațintești apoi privirea asupra ciudatei incrustații în formă de pieptene din creștetul capului - o protuberanță verzuie, acoperită de scoici, pe care groenlandezii o numesc „coroană“, iar vînătorii din Mările Sudului „bonetă“ - capul balenei normale îți apare ca trunchiul unui stejar falnic
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de abordare, fu văzut planînd o clipă deasupra parapetului. în clipa următoare, un plescăit puternic vesti că bravul meu Queequeg se aruncase în mare, pentru a veni în ajutorul înecatului. Marinarii se repeziră buluc la parapet și ochii tuturor se ațintiră asupra apei, urmărindu-i fiece încrețitură, în vreme ce clipele se scurgeau, fără ca înecatul și salvatorul lui să dea vreun semn de viață. Cîțiva mateloți săriră într-o barcă și se depărtară puțin de corabie. Ă Ho, ho! exclamă Daggoo, legănîndu-se pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de apă, pluteau siluetele mamelor alăptătoare, precum și cele ale balenelor care, judecînd după talia lor enormă, stăteau să nască. Lacul era, precum am mai spus, uimitor de transparent pînă la o mare adîncime; așa cum pruncii omului au, în timp ce sug, privirea ațintită în altă direcție decît sînul matern, ca și cum ar duce două existențe diferite, ca și cum, în vreme ce sorb hrana necesară ființei lor muritoare, cugetul lor s-ar adăpa din izvorul vreunei amintiri nepămîntene - la fel și acești pui de cașaloți păreau să privească
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
privire stranie. Cînd se oprea în fața habitaclului, cu ochii pironiți asupra acului ascuțit al compasului, privirea lui țîșnea ca o săgeată spre ținta ei; iar cînd începea din nou să se plimbe și ajungea la arborele-mare, aceeași privire fixa se ațintea asupra banului de aur prins acolo; înfățișarea lui trăda atunci aceeași hotărîre de neclintit, aceeași fixitate, la care se adăuga parcă și umbra unei dorințe aprige, dacă nu chiar a unei nădejdi. într-o dimineață însă, ajungînd în fața banului de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de la Ecuator se apropia de sfîrșit. Ori de cîte ori Ahab ieșea din cabină și-și ridica privirea spre cer, vigilentul timonier mînuia cu dîrzenie echea, iar marinarii nerăbdători dădeau buzna la brațele de vergi și rămîneau acolo, cu ochii ațintiți asupra dublonului de aur abia așteptînd să primească ordinul de a întoarce spre Ecuator prova corabiei. Ordinul acesta fu dat peste multă vreme: era aproape de amiază și Ahab își făcea obișnuitele măsurători, ale poziției soarelui, pentru a stabili latitudinea vasului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru a-i fixa celălalt capăt, legîndu-l de parapet. Apoi, stînd lîngă cavilă cu acel capăt al parîmei în mînă, își roti privirea asupra echipajului, zăbovind mai ales asupra lui Daggoo, Queequeg și Tashtego, dar ferindu-se de Fedallah, și, ațintindu-și-o în cele din urmă asupra primului secund, îi spuse cu hotărîre: Ă Ține parîma, domnule Starbuck, o încredințez mîinilor dumitale. Apoi se așeza în coș și porunci oamenilor să-l ridice în arboradă, Starbuck urmînd să lege părîma
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
amarnic. După ce se roti astfel, țesînd în jurul capului lui Ahab un nevăzut labirint, se înălță la vreo mie de picioare în văzduh, apoi coborî în spirale și începu din nou să se rotească în jurul capului lui. Dar Ahab, cu privirea ațintită spre orizontul depărtat și încețoșat, nu păru să bage de seamă pasarea sălbatică și de fapt nimeni n-ar fi luat-o în seamă prea mult - asemenea păsări fiind întîlnite destul de des pe acele latitudini - dacă ochii tuturor, fie ei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
BUCURIA înfriguratul „Pequod“ gonea înainte; valurile și zilele se rostogoleau mai departe; sicriul prefăcut în colac de salvare se legăna ușor; deodată, fu zărită o altă corabie, numită în chipul cel mai nepotrivit Bucuria. în timp ce se apropia, ochii tuturor se ațintiră asupra traverselor ei late; la unele baleniere, aceste traverse se încrucișează pe puntea de comandă, la o înălțime de opt sau nouă picioare și slujesc drept suporturi pentru ambarcațiunile de rezervă sau avariate. Pe suporturile corabiei străine se vedeau crivacele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spus micii sale turme chiar Înainte să debarce că erau „poporul ales”, chemat de Dumnezeu pentru a fi exemplu și lumină pentru omenire. „Trebuie să ne gândim că vom fi un oraș pe vârful unui deal, ochii tuturor oamenilor sunt ațintiți asupra noastră...”4. Dacă vom greși față de Dumnezeu, i-a avertizat Winthrop, „vom rușina pe mulți dintre servitorii credincioși ai Domnului, Îi vom face să-și schimbe rugăciunile În blesteme, până când vom dispărea din bunul ținut unde mergem”5. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În era modernă. Într-un sens foarte real, visul american este În bună parte o creație europeană, dezrădăcinată, plantată În solul american și cultivată pentru a corespunde mediului unic american. Nouă, americanilor, ne place să ne știm progresiști, cu atenția ațintită spre orizontul Îndepărtat. Totuși viziunea noastră asupra lumii, cu toate că ar părea straniu, este ancorată Într-o anumită perioadă de timp de mult depășită În istoria europeană. Pe scurt, visul american este un vis foarte vechi care devine din ce În ce mai irelevant În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o lume În care securitatea se găsește Într-un plan vertical strâns, perspectiva era rar luată În considerație. Introducerea perspectivei În artă, În perioada timpurie a Renașterii, a revoluționat concepția umană despre spațiu. Pentru prima oară, privirea omului, până atunci ațintită spre ceruri, s-a Îndreptat către peisajul din jur. Perspectiva plasează individul, pentru Întâia oară, În centrul lumii sale. Vedem tabloul prin ochii privitorului. Este prin ochii omului și nu prin grația Domnului că vedem lumea de dincolo. și totul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aurul fiind inalterabil, dacă e scufundat în pământ nu se înnegrește și nu e ros de rugină, iar dacă-i ars nu se micșorează. Afară de aceea, el întărește și înnoiește prin forța sa naturală puterea văzului celor ce și-o ațintesc asupra lui. Așa este și Biserica atotslăvită a lui Dumnezeu, care întrece în chip real cea mai curată natură a aurului. Ea e nealterată, ca una ce nu are nici un amestec străin în învățătura ei tainică despre Dumnezeu, mărturisită prin
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de sus. Ca privitor receptor, te afli înăuntrul spațiului bisericii, pe care privirea ta unidirecționată nu îl poate decît parcurge secvențial, prin rotirea ei treptată. Ca privitor activ, chipul din boltă creează întregul spațiu, îl desfășoară cu privirea Lui. Christos ațintește simultan toate dimensiunile acestui spațiu și, privindu le, le dă realitate. André Scrima amintea adesea dublul nume și dublul rol christic : Christos este omnipotens, dar mai ales omnitenens, Atotputernic, dar mai ales Atotțiitor, atotsusținător. Există, în această întîlnire a ochilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
însă au ținut o clipă, pe când odihna de pe urma chinurilor ține veacuri fără de moarte. Sau, mai bine spus, chinurile nu au fost dureroase nici chiar o clipită de vreme pentru mucenici, căci „ei priveau la bunătățile cele viitoare și aveau ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos cu ochii credinței (Fap. 7, 55-58); în loc de pietre, număra răsplățile și cununile”<footnote Idem, Cuvânt la Sfinții Mucenici, I, în vol. cit., p.
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]