18,836 matches
-
prezentată în cadrul unei dezbateri literare pe o temă dată în care se exprimă un punct de vedere personal, motivat cu argumente clare si convingătoare. Cerințele unei bune intervenții sunt: să exprime un punct de vedere personal, original, referitor la tema abordată în cadrul dezbaterii; să fie clară și concisă și să respecte calitățile generale ale stilului; să fie obiectiv și să emită o singură idee, aducând argumente concise. Structura intervenției are ca orice compoziție trei părți: o introducere foarte scurtă, în care
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
felicitări și totodată, să închin o cupă cu șampanie în cinstea dumneavoastră, urându-vă tuturor sănătate, putere de muncă, pentru educarea viitoarelor generații și cât mai multe satisfacții spirituale și materiale. 19. COMPOZIȚIA CU CARACTER PUBLICISTIC Compozițiile cu caracter publicistic abordează probleme ale actualității imediate, în stil publicistic, destinate publicului larg și concepute în scopul difuzării prin presă, radio sau televiziune. Atingerea acestui deziderat impune profesorilor sarcina de a include în rândul compozițiilor abordate și acele tipuri de compoziții frecvent întâlnite
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nu aveau altă alternativă decât pe aceea ca, în mod gălăgios și indecent, să se ridice pe ei în slăvi, dar să desconsidere, stigmatizeze și să nege ceea ce alții realizaseră înaintea lor. Cu aceeași seriozitate, răspundere și demnitate, înțelegem să abordăm subiectul și în această ediție, sperând ca informațiile pe care le punem la dispoziția cititorilor să fie utile pentru cunoaștere, inclusiv pentru o evaluare critică atunci când este cazul. Avem în vedere oferirea unei relatări care să servească, dacă nu ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
tradiționale cu Grecia, membră a N.A.T.O. și a Uniunii Europene. La dineul oferit în onoarea Consulului general al României, cu ocazia încheierii misiunii, Ministrul Macedoniei și Traciei a ținut să îi mulțumească pentru "atenția și tactul" cu care a abordat permanent dosarul relațiilor româno-grecești. 5. In perioada de aproape 13 ani cât s-a aflat la conducerea Protocolului M.A.E., a participat la pregătirea și desfășurarea a zeci de vizite de stat, oficiale și de lucru, la nivelul președintelui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
preocupare de promovare față de partenerii străini a imaginii României, sub cele mai complexe aspecte. În activitatea sa publicistică, începută încă din anul 1947, ca elev de liceu, continuată ca student, apoi ca diplomat, sub pseudonim, ori cu numele propriu, a abordat precumpănitor și constant promovarea istoriei, culturii, vieții sociale și economice, a politicii interne și externe a României. Acestui domeniu îi sunt consacrate numeroase articole publicate în cotidiene, radio și TV, precum și în reviste de specialitate românești și străine. De menționat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de mai bine de cinci ani a fost membru al Consiliului de administrație al Institutului O.N.U. de cercetare în domeniul dezarmării (U.N.I.D.I.R.). Lucrări Constantin Ene s-a distins, de asemenea, în activitatea de studiu. Ca analist, a abordat o gamă largă de teme și subiecte internaționale din sfera sa de preocupări, îndeosebi problematica păcii și războiului, a cooperării și securității, a instituțiilor și organizațiilor internaționale, contribuțiile sale articole și studii fiind inserate în reviste științifice și publicații din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
soluții de interes deosebit pentru țara noastră. În relațiile româno-mexicane rămâne, ca un eveniment istoric, vizita, pentru prima oară în Mexic, a unui președinte român, în perioada 7-11 iunie 1975, în timpul mandatului președintelui Echeverria. Aspectele principale ale vizitei au fost abordate la 1 mai 1975, cu ocazia prezenței ambasadorului român la festivitățile acelei zile. Președintele Echeverria, remarcând prezența ambasadorului român la Palat, îl invită în loja sa pentru a asista la manifestare și apoi la o vizită de lucru cu autocarul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
fi referit la o colaborare secretă cu România. Ambasadorul român a negat și a făcut referire la domeniul petrochimiei (rafinăria din Karachi, blocul de ulei etc.). Cu prilejul dineului oferit de Z. A. Bhutto în aceeași zi, ambasadorul român a abordat pe premierul pakistanez, reamintindu-i de înțelegerea cu partea pakistaneză ca problema colaborării în domeniul nuclear să fie menținută în secret. Z. A. Bhutto și-a dat cuvântul de onoare că în cursul discuției cu ambasadorul sovietic nu s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
substanțiale și armonizarea pozițiilor se făceau în întâlniri bilaterale, în special între delegațiile S.U.A. și U.R.S.S.; la 30 iunie 1974 s-a adoptat un document care sintetiza rezultatul negocierilor și deschidea calea unor viitoare negocieri în care să se abordeze concret aspectele militare ale reducerii trupelor și armamentelor. Deși au fost făcute unele concesii la formulări, delegația română, pe baza instrucțiunilor ferme, a fost singura care s-a abținut de la votul final al documentului. Prin Decret Prezidențial, din 1 octombrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
activ realizarea unor vizite oficiale în Israel ale unor membri ai guvernului român (agricultură, transporturi, industrie, sănătate, apărare națională, reforme economice etc.), ale guvernatorului Băncii Naționale, membri ai parlamentului, reprezentanți ai administrației locale. Urmare acestor contacte, în timpul cărora s-au abordat subiecte ca experiența Israelului în redresarea financiară și economică, colaborarea pe piața internațională a capitalurilor, ajutor în obținerea de credite de la băncile internaționale, intervenții israeliene pe lângă Congresul S.U.A. pentru acordarea clauzei, sprijin activ în negocierile României cu Fondul Monetar Internațional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
securității și cooperării în Europa, încă divizată în acea perioadă. A publicat numeroase studii, articole, comentarii și analize privind diferite aspecte ale politicii externe promovate de statul român, cu precădere în revistele și publicațiile Lumea, Analele de Istorie, Magazin Istoric, abordând în special problematica securității și cooperării europene, sub aspectul implicării opiniei publice. A ținut expuneri și prelegeri pe probleme de politică externă în institute de învățământ superior din România Cu ocazia stagiului de perfecționare, efectuat la sediul Organizației Internaționale a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Papei, cititorii acestei cărți având în plus privilegiul de a se întâlni cu o ipoteză dintre cele mai interesante, în paginile deosebit de bine documentatei lucrări a domnului Nicolae Mareș, punându-se în discuție originea românească a Sfântului Părinte. De fapt, abordându-se această ipoteză, mă simt dator să adaug că, în timpul vizitei pe care a efectuat-o Sanctitatea Sa în România, s-a reamintit poziția românilor în ceea ce privește originea Papei. Iar Sfântul Scaun nu a contrazis oficial această supoziție. ... Dincolo însă de orice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pentru ca acesta să intervină la guvernul său în vederea acoperirii datoriei prin livrări de bumbac (materie primă declarată de guvern drept produs strategic și interzis a se face plăți cu acesta în tranzacțiile comerciale internaționale ale Sudanului). Această problemă a fost abordată și cu prilejul vizitei oficiale în România a președintelui Sudanului, vizită la organizarea căreia Însărcinatul cu afaceri a.i. al României la Khartoum a participat. În cursul ultimei etape a misiunii sale la Copenhaga (1990 1994), a acționat în vederea normalizării relațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
încrederii publicului și mass-mediei în funcționarea și abordările managementului respectiv. În plin scandal Watergate, Congresul american a fost surprins de imensele contribuții ale companiilor americane la finanțarea partidelor politice și, negreșit, la implicarea acestora în politică, motiv pentru care a abordat pentru prima dată în limbajul comun, în anii ’70, conceptul de guvernanță corporativă. Din aceste considerente, Congresul a insistat pe stabilirea unor reguli și reglementări, mult mai clare, pentru întărirea principiilor guvernanței corporative implementate în cadrul organizațiilor. Toate aceste evenimente regretabile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sale prin implementarea unei abordări sistematice și disciplinate în evaluarea și îmbunătățirea eficacității managementului riscurilor, a controlului și a proceselor de guvernanță. În consecință, numai după studierea domeniului guvernanței corporative, al managementului riscurilor și al sistemului de control intern putem aborda la adevărata valoare auditul intern și rolul acestuia în cadrul organizației. 4 Nestor Stilpon, International Efforts to Improve corporate governance: Why and How? OECD, 2001. Capitolul 1. Guvernanța 17 Dacă ne referim la managementul de vârf al unei organizații, trebuie să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sau instituții. Practic, guvernanța corporativă este o încercare de implementare a unor sisteme de analiză a riscurilor, verificare, evaluare, control, care să contribuie la realizarea unui management eficient pentru funcționarea acestora. De aceea, conceptul de guvernanță corporativă trebuie să fie abordat împreună cu managementul riscurilor din întreaga organizație (ERM) și cu evoluția sistemului de management financiar și control intern (MFC). Conceptul de guvernanță corporativă este susținut de auditul intern, care are un rol important de jucat în asistarea reorganizării sistemului de control
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Ulterior însă, marea majoritate a celorlalte țări, marcate de ineficiența și slăbiciunile propriilor sisteme de legi, au acceptat deschis aceste coduri de bună practică. 9 OECD - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Guvernanța corporativă 20 asupra societăților tranzacționate public, dar abordează de asemenea probleme referitoare la societățile cu acționariat mare, dar care nu sunt listate la bursă. În ultimul timp, principiile guvernanței corporative sunt implementate și pentru unele aspecte ale administrării firmelor private mici și întreprinderilor de stat. Banca Mondială, în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și rezolvate adecvat. Raportul anual trebuie să dezvăluie orice slăbiciune materială identificată de managementul organizației, care nu poate concluziona că sistemul de control intern asupra raportării financiare este funcțional, dacă există probleme care sunt neconforme/greșite ori nu au fost abordate. Raportul este subiect al auditului extern. Evaluarea controlului intern trebuie să fie în conformitate cu un cadru recunoscut, cum ar fi Modelul COSO, utilizat de majoritatea companiilor din SUA. În același timp, conformitatea cu Legea Sarbanes Oxley este obligatorie și pentru companiile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cunoscut ca Raport final al Grupului asupra cadrului modern pentru Legea companiei în Europa, a fost prezentat Comisiei Uniunii Europene în 2002 și conține recomandări pentru o reglementare modernă a cadrului legislativ privind companiile europene. În același timp, Raportul Winter aborda un număr de probleme legate de guvernanța corporativă, precum rolul directorilor nonexecutivi și al directorilor, remunerația managerilor, responsabilitatea managerului pentru declarațiile financiare și practicile de audit, acceptând sintagma utilizată de britanici, respectiv „conformează-te sau explică”. Concluziile Raportului Jaap Winter
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
corporative la nivel internațional și elaborarea unui Ghid de guvernanță corporativă pentru Europa. 15 RAPORTUL JAAP WINTER (Franța, 2002 - 2005) elaborează raportul final pentru Legea companiei în Europa; conține recomandări pentru o reglementare modernă a cadrului legislativ privind companiile europene; abordează probleme privind rolul directorilor nonexecutivi, comitetul de remunerație, declarațiile de control intern; utilizează sintagma britanică „conformează-te sau explică”. 16 COMISIA UE, 2002 consideră că nu este necesar un cod al guvernanței corporative european, ci o abordare bazată pe principiile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
valori și practici de afaceri care pot fi utilizate în judecarea acestora. Astfel, codurile trebuie să expună valorile și comportamentele care stau în fața organizației, chiar dacă deocamdată ele nu pot fi atinse în cadrul organizației, dar cel mai important este să fie abordată problematica conflictelor, care sunt introduse de acestea în cultura organizațiilor. În acest sens, un cod de conduită ar trebui să se caracterizeze 53 prin următoarele elemente: • să fie clar și concis; • să nu fie complex; • să fie flexibil și dinamic
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
vor înlocui, document ce va cuprinde problemele specifice cuprinse în cadrul auditului; • acolo unde se regăsește o problemă cu conturile, auditorul va alcătui un raport adecvat pentru a reflecta natura problemei. Pentru înțelegerea caracteristicilor și rolurilor auditului extern trebuie să-l abordăm prin comparație cu auditul intern, ambele activități constituindu-se în stâlpi de excepție ai guvernanței corporative. În acest sens, prezentăm principalele asemănări între auditul extern și auditul intern, astfel: sunt profesii (liberale), acceptate internațional în ultimii 50-60 de ani și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ca riscurile să producă efecte, decât să se reacționeze, ca răspuns, la riscurile care deja s-au materializat. În continuare prezentăm, schematic, o viziune americană 35 a modelului managementului riscurilor, care cuprinde, în sinteză, toate celelalte elemente privind managementul riscurilor abordate în acest capitol, inclusiv strategia și indicatorii de performanță, obiectivele și Declarația de control intern (SIC36), în figura 3.13. În trecut, percepția riscurilor era privită ca o activitate separată de activitățile de bază, dar ERM a căutat să ia
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
rezultă din figura 1.3. 3.10. Rolul auditului intern în managementul riscurilor În ultima perioadă se face tot mai vizibilă tendința crescândă de recunoaștere a rolului managementului riscului în sistemele-cheie din cadrul organizațiilor. În aceste condiții, este foarte interesant de abordat și de înțeles rolul auditului intern în această ecuație. Standardele Institutului Auditorilor Interni - IIA fac referiri clare la problematica managementului riscurilor prin: Standardul de implementare 1220.A3, care prevede: auditorul intern ar trebui să fie în alertă în ceea ce privește riscurile semnificative
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de cererile acționarilor, de riscul afacerii și de reglementări în cadrul modelului constituie „fereastra publică”, ce oferă lumii o privire interioară asupra apetitului de risc al organizației, arătând clar ceea ce se vede și ceea ce trebuie tratat. În cadrul organizației, misiunile și viziunea abordează procesele interne ale acesteia. Misiunile rezultă din înțelegerea așteptărilor acționarilor și echilibrului performanțelor în condițiile constrângerilor regulilor și reglementărilor. Capitolul 3. Managementul riscului 311 În ultimii ani este tot mai recunoscută importanța unei puternice guvernanțe corporative și a unui management
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]