3,743 matches
-
de turbine cu gaz folosite la nivel mondial a crescut semnificativ în ultimul deceniu, în prezent turbinele cu gaz fiind tot mai mult utilizate pentru producerea de energie electrică la încărcări nominale sau intermediare. Această creștere poate fi explicată prin abundența ofertei de gaze naturale la un preț favorabil și dezvol tarea unei noi generații de turbine cu gaz de putere mai mare, cu eficiență și fiabilitate crescute. Figura 5.9 prezintă repartizarea frecvenței de utilizare a turbinelor cu gaz după
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de trai. Din contră, unele țări non-comuniste nu au încă o astfel de producție de tip capitalist (ex. Haiti). Fondatorii (Marx, Lenin) definesc comunismul ca un sistem ideal, în care fiecare obține tot ce are nevoie, presu-punînd existența unei mari abundențe de bunuri economice. O societate ideală. Dar societățile comuniste nu au cunoscut niciodată această abundență ideală, totuși unele susțin în continuare că sunt comuniste, dar în ce sens? Comunismul este un sistem economic, dar și politic, social, cultural, prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
tip capitalist (ex. Haiti). Fondatorii (Marx, Lenin) definesc comunismul ca un sistem ideal, în care fiecare obține tot ce are nevoie, presu-punînd existența unei mari abundențe de bunuri economice. O societate ideală. Dar societățile comuniste nu au cunoscut niciodată această abundență ideală, totuși unele susțin în continuare că sunt comuniste, dar în ce sens? Comunismul este un sistem economic, dar și politic, social, cultural, prin care o societate abolește proprietatea individuală asupra mijloacelor de producție și încredințează guvernarea societății unui partid
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Oded Shenkar ne oferă o viziune multidimensională, ca timp, spațiu și context, asupra rolului Chinei în lumea contemporană. Ea subliniază faptul interesant că ascensiunea marelui tigru are multe în comun cu cea a Statelor Unite de acum un secol. Cu o abundență fără precedent a resurselor, cu aspirații înalte, cu mijloace financiare și tehnologice importante, cu un deosebit pragmatism, răbdare și simț al afacerilor, impactul Chinei asupra țărilor lumii va fi imens în acest secol. Dislocările produse de ascensiunea acestei țări nu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
acest joc halucinant cu destinele omenești, deoarece, în moarte, mentalul colectiv localizează, fără inutile ipocrizii, logica supremă a existenței confuze și lipsite de țel. Toată lumea pare să creadă precum unul dintre eroi că "în fiecare secol sînt cinci ani de abundență, după care totul se duce de rîpă". O singură generație se bucură de scurtul interval de grație, investindu-și biografiile fie și temporar cu semnificație. Celelalte trăiesc din nostalgia "trecutului de aur" și își pierd treptat încrederea în viitor. În
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Generația '60 are șansa de a uza atât de uneltele modernității, cât și de cele ale începutului de postmodernitate, reinstaurând, totodată, ceea ce europenii promovează, încă din modernitate, și anume afectul 37. În general, neomodernismul însă păstrează, cultivă și promovează, în abundență, elementele consacrate ale modernității, cum este și normal, de altfel, din moment ce, cu excepția tradiționalismului, nu mai întâlnim o antinomie între principii estetice și ideologii, ci o înlănțuire continuă, semn al îngăduinței, într-o prelungire firească a evoluției societății. "Contactul, însă, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
au dus-o mult mai greu. Să admitem însă că au existat, printre societățile "primitive", multe grupuri umane care munceau puțin și trăiau bine. Satisfăcînd nevoile tuturor dar limitînd durata de lucru a fiecăruia, ele reprezintă primele societăți caracterizate prin abundență și timp liber, primele și probabil ultimele, insistă Sahlins. O idee pe care omul modern o acceptă cu mare greutate, nu-i așa? Unul dintre meritele importante ale etnologului american este acela că dă în vileag raționamentele care stau la
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
o deține acest imposibil al omului modern. Să rezumăm. Există lumi acefale și "aneconomice". Absența șefilor (a raportului conducător/ condus) și absența "realității econo-mice" sunt indisociabile. Aceste lumi au fost primele, și din păcate poate ultimele, fără sărăcie. Lumi de abundență și timp liber. Pe punctul de a părăsi aceste lumi, poate că e util să reamintim că nu suntem în căutarea unei lumi mai bune, a vîrstei de aur. Să fim bine înțeleși. Mărturisesc că mi-e greu să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
împărtășit-o și un alt proiect al său, comunicat Comisiei Centrale de agronomie cu o zi mai devreme decât cel adresat guvernului, la 18 februarie, vizând înființarea unei "fabrici de potasă", care să utilizeze ca materie primă cenușa "aflată din abundență în fiece gospodărie"6. Spre a-și convinge colegii din comisie, invoca precedente nemțești cu realizări de marcă în materie ("deși sunt sărace de păduri, totuși au multe fabrici de sticlă"), făcând următoarele calcule: dacă fiecare din cei 120.000
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Mitropoliei Un an mai târziu, la sesizarea lui Vasile Pogor, Departamentul Lucrărilor Publice cerea lui Mihalic de Hodocin să purceadă la o nouă verificare a sistemului de aducțiune a apei potabile în oraș, sistem deteriorat în mai multe puncte din pricina abundenței ploilor 11, și care necesita "o radicală îmbunătățire" a havuzurilor și cișmelelor existente. Cu acel prilej, au fost introduse pe rețea mai multe "canele de alamă" de proveniență vieneză, "la puncturile apeductului de unde se împărțește apă pe la cișmelele private, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sau prin arderea lemnelor era, de asemenea, considerată "mult mai costisitoare și nepotrivită", iar organizarea procesului de producție, mult deficitară în comparație cu aceleași exploatări saline austriece. "Lucrarea șavgăilor (a tăietorilor de sare specializați n.ns. D.V.) este anevoioasă, dar permisă de abundența mineralului constata el; chipul săpării este greșit [...], într-un loc strâmt sunt grămădiți pre mulți lucrători, care, fără rânduială științălnică și privighere, lucrează fără plan și se încurcă și împiedică între dânșii. Toate lucrările se fac fără întrebuințarea mijloacelor tehnice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cumpărare pentru a se ridica deasupra celorlalți . Și unele sunt elocvente. Pe TF1, de exemplu, de imaginea care apare înainte de difuzarea reclamelor. Se vede adesea inscripția „PUB” dezintegrându-se în mii de monede. Banii curg în valuri. Imaginea aceasta de abundență are două efecte: pe de o parte, provoacă o impresie de bogăție telespectatorului, care este dispus să verse (acesta este cuvântul)mai mulți bani pentru a achiziționa produse, după cum a fost demonstrat de un experiment în care le era arătat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
deoarece indivizii nu măsoară valorile bunurilor de tranzacționat, ei aleg între alternative care conțin cantități finite de bunuri. Cum apa se prezintă în natură într-o ofertă mult superioară celei a diamantelor, aceasta explică raportul prețurilor dintre două bunuri. Așadar, abundența apei învinge raritatea diamantelor. Dar situația e mult mai profundă. Desigur că mulți s-au întrebat de ce și de unde această "discriminare", iar marginaliștii au oferit rezolvarea dilemei. Oamenii au de făcut alegeri raționale în baza unor cantități finite, limitate, în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Marginaliștii considerau că ceea ce stă la baza unei explicații empirice și raționale a paradoxului valorii este tocmai conceptul de utilitate marginală a unui bun, care stabilește nivelul prețului său. Așa se explică faptul că un bun care se găsește din abundență va avea un preț scăzut pe piață. Acesta va fi consumat pînă în punctul în care indivizii vor acorda o valoare mică ultimei unități consumate (satisfacție marginală), indiferent dacă acordă sau nu o valoare mare consumului total al bunului respectiv
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
recolta ajunge pentru satisfacerea unei nevoi notate în ordinea importanței cu cifra 4, atunci 4 va fi valoarea pe care agricultorul o acordă grîului. Același raționament va fi extins de către Menger la întreaga societate. Valoarea de întrebuințare, utilitatea, combinată cu abundența sau raritatea unui obiect, nu reprezintă numai condiția ca acest obiect să aibă valoare de schimb, ci este identică cu valoarea de schimb. Abundența sau raritatea fac valoarea unui bun mai mare sau mai mică. De exemplu, diamantul este scump
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Același raționament va fi extins de către Menger la întreaga societate. Valoarea de întrebuințare, utilitatea, combinată cu abundența sau raritatea unui obiect, nu reprezintă numai condiția ca acest obiect să aibă valoare de schimb, ci este identică cu valoarea de schimb. Abundența sau raritatea fac valoarea unui bun mai mare sau mai mică. De exemplu, diamantul este scump, apa este ieftină. În condițiile liberului schimb se realizează maximum de utilitate pentru toți subiecții economici. Să presupunem că există doi participanți la schimb
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de doi factori: cererea și oferta. Încearcă să lămurească și cauzele ce determină cererea și oferta. Susține că cererea este determinată de utilitatea finală care, la rîndul ei, e condiționată de cantitatea de mărfuri. Dacă o marfă se găsește din abundență, utilitatea ei e redusă, iar cumpărătorul va plăti un preț mai scăzut și invers. Oferta depinde de cheltuielile de producție, din care Marshall elimină capitalul constant, incluzînd în schimb profitul capitalului. Pune semnul egalității între cheltuielile de producție și valoarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a muncii. Marshall a avut o influență decisivă asupra evoluției ulterioare a doctrinei economice. Keynes a calificat-o drept cea mai importantă contribuție la teoria monetară în Anglia, după Ricardo. 5.3. ALEGEREA OPTIMALĂ A CONSUMATORULUI Într-o situație de abundență, individul rațional caută să-și maximizeze utilitatea. Dacă bunurile sînt abundente, nimic nu-i va limita acestuia posibilitățile de consum. El nu suportă nici un cost, nu trebuie să consimtă la nici un sacrificiu pentru a-și procura o anumită cantitate dintr-
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
din faptul că se fondează astfel valoarea pe utilitatea totală a bunului, cîtă vreme comportamentele sînt ghidate de utilitatea marginală. Astfel, apa are, fără îndoială, o utilitate totală foarte ridicată, dar o utilitate marginală foarte scăzută, deoarece ea există din abundență (cu excepțiile de rigoare, desigur), iar indivizii nu sînt dispuși să facă sacrificii importante, în atare condiții, pentru a o obține. În revanșă, diamantul are cu siguranță o utilitate totală mai redusă decît cea a apei, dar el are o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
avea: RMS = , ceea ce, multiplicînd cele două părți prin UmY, apoi divizîndu-le prin Px, conduce la: . Regăsim astfel legea egalizării utilităților marginale ponderate cu prețurile produselor. Concepte de bază: * utilitate marginală și utilitate totală; * valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb; * abundență și raritate; * grad final de utilitate; * teoria valorii-muncă și teoria valorii-utilitate; * legea proporționalității utilităților marginale cu prețurile produselor; * legea egalităților utilităților ponderate ale bunurilor; * randamentul capitalului; * modelul echilibrului general walrasian; * primatul consumului sau primatul producției? * cost de oportunitate; * curbă de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
randamentului capitalului" sau a "productivității marginale a capitalului"? * Prin ce caracteristici se distinge concepția lui Léon Walras privind valoarea-utilitate? * Prezentați contribuția lui Alfred Marshall în domeniul teoriei valorii și al prețurilor. * Prezentați condițiile de echilibru al consumatorului în situația de abundență, în situația de raritate cu neutralitatea monedei și într-o situație de raritate a unei economii monetare. * Care sînt atuurile și limitele teoriei utilității marginale? * Ce este o curbă de indiferență? * Ce reprezintă "harta indiferenței" individului consumator? * De ce curbele de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
personalități publice din capitală, eleve, bucătari, vrăjitori... La rîndul său, șeful Kayitare înaintează în fața estradei și își cheamă vaca, pe Rutamu, oferind-o noii regine a Rwandei. Amestecă elogiul ei cu cel al Mariei, afirmînd că ele vor aduce o abundență de lapte și miere. Țipetele de bucurie ale femeilor și clinchetul clopoțeilor aprobă acest dar de bun augur. Cîteva zile mai tîrziu, niște muncitori de la misiune au venit să construiască o platformă între cele două stînci mari, deasupra izvorului. Acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
criticilor care i s-ar putea aduce din perspectivă logică, trimițând interpretarea în domeniul criticii literare și al retoricității scriiturii. Din punctul de vedere al lui Habermas, "Derrida nu procedează analitic", ci "mai degrabă în maniera criticii stilistice, descifrând în abundența retorică de semnificație a straturilor literare ale unui text care apare ca ne-literar ceva de ordinul unor comunicări indirecte prin care textul însuși își dezminte conținuturile sale manifeste"230. Astfel, Habermas vede în exploatarea retorică a textelor întreprinsă de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
au cheltuit și s-au bucurat de lucruri dar cu toate acestea nu au "consumat". Sărbătorile "primitive", risipa seniorului feudal, luxul burghezului din secolul al XIX-lea nu sunt consum. [...] Consumul nu este nici o practică materială, și nici o fenomenologie a "abundenței" [...]. Consumul, ca să putem spune că are un sens, e o activitate de manipulare sistematică a semnelor"354 (s. a.). Termenul de consum nu este aplicat la scară generală în societatea contemporană pentru că dispunem de un volum de bunuri mai mare decât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu mai reprezintă doar un act de acoperire a nevoilor, ci un mod de viață și de petrecere a timpului liber). A doua etapă, clasicizată sub denumirea de "societate de consum", apare în jurul anului 1950 și este dominată de logica abundenței, a cantității, a creării nevoilor artificiale ce conduc către un "shopping compulsiv" și un hedonism generalizat. Etapa aceasta, descrisă și de Baudrillard în La société de consommation, "poate fi considerată ca primul moment al ștergerii vechii modernități disciplinare și autoritare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]