4,780 matches
-
orientări poetice, hotărâte să recupereze modernitatea, să readucă opera În sfera esteticului. În primul interval - 1949-1951de pildă, universul poetic se configura din repere ca: personalitate comunistă, eveniment comunist, plan economic, miner, ilegalitate, pace, armată, ostaș sovietic, imperialism, țăran sărac, chiabur, activist de partid. Poeții reprezentativi: Dan Deșliu, A. Toma, Mihai Beniuc, D.Corbea, Victor Tulbure, Mihnea Gheorghiu, Vlaicu Bârna, Eugen Jebeleanu, A.E.Baconsky, Eugen Frunză, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Nina Cassian ș.a. În 1953-1955, discursul liric se bazează pe motive
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În general, romanul r-s. Prima comandă tematică pentru prozatori a fost satul: gospodăria colectivă, lupta de clasă pentru lichidarea „rămășițelor chiaburești”. Modelul demersului epic „demascator al dușmanului de clasă” - anulat În cele din urmă de elemente progresiste (țăran și activist de partid) este dat de nuvelele lui Petru Dumitriu, publicate Între 1948-1950 (Dușmănie, Vânătoarea de lupi, Nopțile din iunie etc.). Urmează, la nivelul reprezentativității (servirea cauzei socialismului la sate) romanele: Vântul nu se stârnește din senin de Asztalos Istvan - prima
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fost spânzurat de picioare, cu capul în jos, și bătut la tălpi până i s-a rupt laba piciorului stâng, moment în care le-a spus călăilor că va vorbi. I s-a dat hârtie, însă el a denunțat toți activiștii de partid din județul Vrancea pe care îi știa. Minciuna a fost descoperită peste câteva zile, astfel că a fost dus pentru alte torturi la camera 97, unde a fost introdus cu capul în hârdău. În momentul în care Țurcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
împotriva angoasei. O regăsim frecvent în viața cotidiană, de pildă în activitatea febrilă a viitoarei mame aflate în perioada premergătoare nașterii, în practica sportivă a anumitor cadre de conducere sau în angajarea, adesea excesivă, în acțiuni politice sau caritabile. Calificativul activist se aplică, de altfel, partizanului necondiționat al acțiunii, indiferent de pericolele care-l pândesc în atitudinile sale extremiste. Le Grand Larousse universel distinge, în definiția cuvântului activism, cele două sensuri ale sale de activitate de substituție cu valoare defensivă și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
îl duce cot la cot cu Armata Roșie, Marea Britanie, S.U.A. și celelalte țări progresiste; b) pentru curățirea aparatului de stat; c) pentru înfăptuirea celor mai largi libertăți democratice, pentru realizarea cărora doborârea dictaturii fasciste a deschis de-abia drumul. În fața activiștilor noștri stă sarcina unei mobilizări largi a femeilor la lupta generală a poporului român. Importanța pe care o prezintă munca între femei, rezultă: 1. Din situația specială de mizerie, înapoiere și degradare în care fascismul și războiul hitlerist au adus
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeilor împotriva speculei și scumpetei, îndărătul căreia se ascunde sabotajul elementelor fascisto-hitleriste; 5. Pentru salarii egale cu ale bărbaților la muncă egală; 6. Pentru protecția femeii în muncă; 7. Pentru protecția mamei și a copilului în întreprindere, cartier și sat. Activiștii noștri trebuie să ducă muncă pentru ridicarea nivelului politic al femeilor, împotriva educației reacționare fasciste pe care a primit-o femeia. Ei trebuie să ducă o muncă susținută de clarificare a femeilor și de mobilizare a lor alături de bărbați pe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
brutar la patronul Prezenski Adalbert din Cluj (1939-1941); brutar la mai multe brutării din orașele Brașov, Sibiu și București (februarie - octombrie 1941); concentrat la Batalionul 3 Administrativ din Galați (1941-1942); brutar la brutăria patronului Kleinhempel ștefan din orașul Turda (1942-1943); activist de partid la organizația PCR Turda din ilegalitate (noiembrie 1943 - aprilie 1945). La data de 1 aprilie 1945, la indicațiile organizației PCR Turda, a intrat, Împreună cu alți 5 tovarăși, În Poliția din Turda, În funcția de comisar ajutor la biroul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
IOSIF ION - colonel, născut la 4 aprilie 1928, În comuna Cucerdea, județul Mureș. Naționalitatea: română. Originea și apartenența socială: muncitorească. Profesia de bază la Încadrarea În MAI: electrician. Funcții În organizații politice, de masă și obștești: membru PCR din 1946; activist În Biroul Județenei Tineretului Progresist după absolvirea școlii electorale de 21 de zile de la Mârșa - Avrig (1947); activist la Secția Organizatorică a Județenei PMR Târnava Mică (1949). Studii civile: școala profesională de ucenici Târnăveni (1942-1946); Liceul În Tulcea și Constanța
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
socială: muncitorească. Profesia de bază la Încadrarea În MAI: electrician. Funcții În organizații politice, de masă și obștești: membru PCR din 1946; activist În Biroul Județenei Tineretului Progresist după absolvirea școlii electorale de 21 de zile de la Mârșa - Avrig (1947); activist la Secția Organizatorică a Județenei PMR Târnava Mică (1949). Studii civile: școala profesională de ucenici Târnăveni (1942-1946); Liceul În Tulcea și Constanța (1961-1966); Facultatea de Drept (1970-1975). Stagiu militar: Regimentul 2 Aviație Craiova (noiembrie 1949 - ianuarie 1950). De aici, În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de conducere de 3 ani, de pe lângă Comitetul municipal București al PCR (1975-1978). Activitate profesională: ucenic la fabrica Nitrogen Târnăveni Între 1942-1948, unde s-a calificat În meseria de electrician. În septembrie 1948 a fost scos din producție și luat ca activist la Județeana de Partid Târnava Mică - Secția Organizatorică, de unde, În iunie 1949, a fost trecut din nou În producție la Direcția Județeană a Gospodăriilor Agricole de Stat, până În noiembrie, când a fost Încorporat la Regimentul 2 Aviație Craiova. În ianuarie
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
-lea al PCdR, era compusă din: Gheorghe Cristescu, David Fabian, Marcel Pauker, Eugen Rozvan, Boris ștefanov, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Ana Pauker (din Vechiul Regat); Elek Köblös (din Transilvania); Petre Borilă (din Basarabia). Se reușise o coabitare Între foștii militanți socialiști și activiștii nou-Înregimentați În partid. Partidul Comunist din România era una dintre secțiile naționale ale Internaționalei Comuniste. Sarcina secțiilor naționale ale Cominternului a fost aceea de a apăra În orice condiții interesele Uniunii Sovietice. Crearea PCdR s-a Înscris În cadrul strategiei cominterniste
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
partidului. Acest complex a marcat elitele comunismului românesc, de la prima generație cominternistă, la Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. Kremlinul a Întreținut permanent, În funcție de interesele sale, facțiunile apărute În Partidul Comunist de la București, Începând cu conflictele dintre foștii militanți socialiști și noii activiști cominterniști, continuând apoi cu luptele pentru putere dintre așa-zișii „staliniști naționali” conduși de Gheorghiu-Dej și „facțiunea internaționalistă”, reprezentată de „gruparea Pauker-Luca-Georgescu”. În cadrul PCdR nu a existat o grupare solidă care să aibă o atitudine critică față de deciziile Cominternului. Elita
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
au Împletit definitiv cu burghezia și Îndeplineau sarcinile acesteia În detrimentul muncitorilor”. La Congresul al IV-lea al PCdR, desfășurat la Harkov În 1928, Elek Köblös, Eugen Rozvan și David Fabian erau Îndepărtați din Comitetul Central al partidului și Înlocuiți cu activiști tineri (Vasile Luca, Alexandru Nicolschi), gata oricând să pună În practică orice decizie a Moscovei. Fost militant socialist, Fabian a emigrat În URSS ca urmare a excluderii sale din PCdR la sfârșitul anilor ’20 (În URSS a fost executat În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Îi includea pe Vitali Holostenko-Barbu și Ion Heigel. Astfel, Cominternul și-a asigurat controlul asupra PCdR, organizând două conduceri paralele ale partidului, una În exterior și alta În țară. Treptat, Moscova a trecut la bolșevizarea PCdR, impunând la conducerea partidului activiști cominterniști neromâni formați la școala Leninistă a Cominternului. La Congresul al V-lea din 1931, Kremlinul a restructurat din nou conducerea PCdR, impunând un nou activist cominternist În funcția de Secretar General al partidului - pe Alexander ștefanski, membru al Partidului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
alta În țară. Treptat, Moscova a trecut la bolșevizarea PCdR, impunând la conducerea partidului activiști cominterniști neromâni formați la școala Leninistă a Cominternului. La Congresul al V-lea din 1931, Kremlinul a restructurat din nou conducerea PCdR, impunând un nou activist cominternist În funcția de Secretar General al partidului - pe Alexander ștefanski, membru al Partidului Comunist Polonez. Acesta s-a aflat la conducerea PCdR-ului până În anul 1935. În perioada 1931-1935, partidul a fost condus din afară de un Birou Politic cu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nouă generație politică mai puțin legată de originile leniniste ale comunismului românesc și mai atașată de ideologia solidarității fără rezerve cu conducerea stalinistă. Astfel, prin eliminarea vechilor „revoluționari romantici”, sursa potențialului critic la adresa unora dintre deciziile Moscovei și alegerea unor activiști cominterniști de Încredere, Congresul al V-lea a desăvârșit stalinizarea PCdR-ului. În ciuda faptului că la Congresul al IV-lea al PCdR, Lucrețiu Pătrășcanu fusese acuzat de „oportunism de dreapta” deoarece se opusese definiției date moldovenilor În cadrul rezoluției asupra naționalităților
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
revolte la atelierele „Grivița”. Grevele din 1933 au reprezentat un element esențial În campania de legitimare a PCdR. Printre principalii susținători ai lui Gheorghiu-Dej În Închisoarea Doftana s-au numărat Dumitru Petrescu, Constantin Doncea și Gheorghe Vasilichi. Aceștia, Împreună cu alți activiști comuniști precum Gheorghe Apostol, Teohari Georgescu, Iosif Chișinevschi, Alexandru Drăghici, Chivu Stoica, Bela Brainer și Alexandru Moghioroș, au format așa-numitul „nucleu din Închisori” care, În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a reprezentat una dintre cele trei facțiuni
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
trasarea strategiilor Moscovei pentru zona Balcanilor. Printre figurile marcante ale emigranților comuniști de la Moscova ce urmau să devină extrem de influente În aparatul de partid, În anii ce au urmat celui de al Doilea Război Mondial, s-au numărat: Vasile Luca, activist sindical de origine maghiară care a adoptat cetățenia sovietică și a fost membru al Sovietului Suprem Ucrainean Între 1940 și 1941; Dumitru Coliu - bulgar de origine, a lucrat ca muncitor În perioada 1922-1935, iar din 1935 a intrat În PCdR
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dorința de a deveni Întreprinzător datează de la Începutul carierei În aparatul comunist, din epoca În care spiritul Întreprinzător nu putea să existe decât parazitând instituțiile oficiale, fără nicio posibilitate de emancipare materială de sub tutela Partidului. Acesta este cazul unui fost activist din organismul civil destinat să apere onoarea juntei militare poloneze În anii ’80. În momentul interviului (1993), acesta devenise unul dintre cei mai mari comercianți din orașul său: Am Început să fac afaceri deja când eram pionier, deoarece mișcarea trebuia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Central al Partidului, era că voiam să demonstrez că nu fuseserăm atât de prost aleși pentru funcțiile pe care le ocupam și că puteam Încă să muncim. Voiam să devin independent ca să demonstrez că nu fuseserăm aleși doar pentru că eram activiști comuniști. (Cazul 5, Cehia) Acestei raționalizări a posteriori a ciudatului motiv de a deveni Întreprinzător i se suprapune adesea și un motiv material: Obiectivul meu principal a fost să mențin nivelul de trai al familiei mele, cel cu care eram
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
foști studenți Înainte și după 1989, pot să afirm fără să greșesc că existau mulți oameni valoroși formați de Academia „ștefan Gheorgiu”, persoane pregătite să facă față cu succes În orice sistem sociopolitic. Exista, desigur, și o masă importantă de activiști de partid care erau obligați sa frecventeze cursuri de câteva luni (până Într-un an) pentru a putea să intre apoi pe anumite funcții din aparatul de partid. Pentru aceste persoane nu conta atât procesul educațional, cât semnătura care atesta
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
anumite funcții din aparatul de partid. Pentru aceste persoane nu conta atât procesul educațional, cât semnătura care atesta prezența la cursuri. Cu toate că s-ar impune diferențieri, imaginea clasică la nivelul cetățeanului este că Academia era o școală de reciclare a activiștilor de partid, aspect de necondamnat având În vedere lipsa de reacții (oficiale sau informale) a formatorilor de opinii, fie ei indivizi sau instituții. Oportunități Apariția la Începutul anilor ’90 a altor școli sau structuri care să aibă funcții ale unor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comuniste. Capitolul 1 din prima parte prezintă organizarea aparatului CC al PMR după modelul sovietic, precum și modificările apărute În structura lui În perioada 1950-1965. Aflăm aici cum funcționau secțiile CC, care era rolul instructorilor CC, cum erau promovați și remunerați activiștii de partid, care era compoziția numerică, socială și profesională a cadrelor. Aparatul de partid, central și local, era format din secții pe ramuri de activitate, care aveau două roluri principale: a) să urmărească aplicarea hotărârilor partidului și guvernului În domeniul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În favoarea unor personaje care doresc un loc de muncă sau anumite posturi În ambasade, dar avem aici și primele scrisori de contestare și protest ale unor funcționari sau oameni politici străini față de situația din România. Un exemplu este scrisoarea unui „activist din Partidul Laburist Britanic” care protestează față de „dictatura pe care ați impus-o Regelui Mihai I al României În ceea ce privește căsătoria sa” (p. 101). Pe bună dreptate, Calafeteanu remarcă faptul mult mai grav al impunerii abdicării Regelui, care probabil va fi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care protestează față de „dictatura pe care ați impus-o Regelui Mihai I al României În ceea ce privește căsătoria sa” (p. 101). Pe bună dreptate, Calafeteanu remarcă faptul mult mai grav al impunerii abdicării Regelui, care probabil va fi provocat indignarea Înzecită a activistului Partidului Laburist. Alte scrisori deplâng reticența legațiilor românești de a furniza informații despre România sau cer Înființarea la București a unor școli cu predare În limba franceză pentru copiii diplomaților străini. O categorie aparte de scrisori care pigmentează volumul din
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]