2,088 matches
-
ei. într-un articol din 2004, Peter Fonagy, vorbind despre efectul negativ al amenințării fizice directe asupra dezvoltării procesului de mentalizare, spune: „Amenințarea cu violență fizică interferează direct cu mentalizarea și de aceea este esențial să fie curmată. Ea rămâne adaptativă în condiții aspre de mediu social, cum ar fi în orfelinatele din România”(p. 190). Aspectul cultural este important atât în recunoașterea și înțelegerea violenței, cât și în măsurile preventive care se iau la nivel de comunitate. Exemplul extrem dat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
devin „un sistem normativ ce se va reflecta în trăsăturile psihologice ale participanților subculturali”(p. 158). A fi membru sau participant la o astfel de subcultură înseamnă să adopți o percepție diferită a stimulilor din mediu și să dezvolți mecanisme adaptative promovate de subcultură. Provocările și frustrările generate de mediu sunt văzute ca agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt percepuți preferențial și interpretați în registrul amenințării stârnind lupta fizică. Aceasta din urmă dă măsura
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu colegii lor de vârstă. Un studiu australian, bazat pe evaluarea psihologică a 22 de copii, cu vârste între 6 și 11 ani, provenind din familii violente, arată că mai mult de jumătate dintre copii au manifestări comportamentale borderline, deprinderi adaptative sub media vârstei, 40% dintre ei au o întârziere de aproximativ un an în structurarea deprinderilor de citire, iar la 15% dintre ei sunt evidente manifestări anxioase moderate și ridicate. Unele studii nuanțează evoluția copiilor la această vârstă în funcție de frecvența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a răspunde eficient provocărilor generate de factorii stresori și a se reajusta și menține într-o stare de echilibru. în medicina alternativă 2, termenul descrie starea generală de bine a persoanei. Sănătate și durere Organismul nostru este dotat cu mecanisme adaptative care semnalează atingerea organică sau funcțională prin durere. Absența durerii în situații de suferință organică sau funcțională reprezintă o anomalie genetică. Dar durerea fizică are o mare încărcătură psihică, prin semnificația ei care înspăimântă, generată de reflectarea trăirilor fizice la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acolo nu are răgazul necesar de a „digera”și asimila durerea cauzată de 227TRAUMA ȘI SUFERINȚA pierderea unui pacient, când deja survine un alt deces. Apare astfel un doliu supraîncărcat, cum îl denumește Kastenbaum (apud Vekolka, 2004), care destabilizează capacitatea adaptativă a specialistului, favorizând astfel producerea burnout-ului. Conform autorităților domeniului, burnout-ul este un fenomen procesual, care implică cinci secvențe distincte (Fekete, apud Vekolka, 2004): debutul, când specialistul învestește un entuziasm debordant și nu-și cenzurează deloc identificarea sa cu bolnavul; urmează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stările alternative stabile care-i sunt proprii). O altă definiție, așa cum am prezentat-o deja, face referință la timpul necesar sistemului pentru a-și regăsi starea stabilă, în urma unor perturbări (Cropp, Gabric, 2002). Alți autori introduc un termen nou, „capacitate adaptativă”, pentru a descrie procesele care modifică reziliența ecologică. în acest caz, reziliența ar fi proprietatea care mediază tranziția sistemului între două stări de stabilitate, echilibru. Această tranziție este girată de procese ce se petrec la scări diferite în cadrul sistemului, prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și în absența schimbărilor psihologice; raționarea (reflecția) este, din punctul de vedere al evoluției ființei umane, cel mai nou și cel mai sofisticat mecanism de reducere a stresului. Acest model este o încercare de integrare a dovezilor biologice privind natura adaptativă a răspunsului la stresul traumatic, cu nevoia de schimbare a schemelor cognitive, subliniată de psihologie, și cu impactul sprijinului social de care beneficiază persoana, în formularea reacției la stres. 3.4. Caracteristici și factori componenți ai rezilienței individului, familiei și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
amintit în paginile anterioare. Strategiile de coping, realizând o „tranzacție cognitivă între individ și mediul său”(Ionescu, 2010, p. 279) sunt considerate a fi subsumate rezilienței, contribuind la evitarea sau diminuarea efectelor stresului. Strategiile de coping sunt concretizate în comportamente adaptative la situația de suferință în care se află persoana sau la trăirile de suferință ulterioare petrecerii evenimentului nefavorabil persoanei. 3.5.3. Mecanisme defensive/de apărare Sunt mecanisme descrise de psihanaliză, prin care individul aflat în disconfort reușește să facă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este direcționată spre o persoană accesibilă; 4. formarea de reacții: subiectul dezvoltă un comportament diametral opus unui impuls instinctual care este inacceptabil. Mi-e frică de doamna învățătoare și încerc să mă dau bine pe lângă ea. Nivelul IV mecanisme mature, adaptative (de coping) Cei care le folosesc integrează realitatea, relațiile interpersonale și își controlează sentimentele personale. Pentru ceilalți apar ca niște virtuți, de dorit. 1. altruismul: dezvoltarea unor gesturi și servicii constructive, de sprijin și gratificare a celorlalți; 2. umor: exprimarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe care subiectul o resimte față de o persoană reală nu poate fi susținută și subiectul o redirecționează spre sine însuși); transformarea în contrariu (o pulsiune conflictuală este nu doar refulată, dar și transformată într-o pulsiune opusă, acceptabilă social). Mecanismele adaptative sunt expresia sănătății mentale a unui om. Dacă este o persoană adultă sănătoasă, comportamentul său va fi condensat, în marea majoritate a situațiilor problematice cu care se confruntă, în tipare ale mecanismelor defensive mature, adaptative. Mecanismele adaptative sunt instrumente de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pulsiune opusă, acceptabilă social). Mecanismele adaptative sunt expresia sănătății mentale a unui om. Dacă este o persoană adultă sănătoasă, comportamentul său va fi condensat, în marea majoritate a situațiilor problematice cu care se confruntă, în tipare ale mecanismelor defensive mature, adaptative. Mecanismele adaptative sunt instrumente de adaptare având rolul de a sprijini individul pentru a face față vieții de zi cu zi. Un individ, în anumite situații neobișnuite pentru viața lui de zi cu zi, poate recurge la ambele tipuri de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acceptabilă social). Mecanismele adaptative sunt expresia sănătății mentale a unui om. Dacă este o persoană adultă sănătoasă, comportamentul său va fi condensat, în marea majoritate a situațiilor problematice cu care se confruntă, în tipare ale mecanismelor defensive mature, adaptative. Mecanismele adaptative sunt instrumente de adaptare având rolul de a sprijini individul pentru a face față vieții de zi cu zi. Un individ, în anumite situații neobișnuite pentru viața lui de zi cu zi, poate recurge la ambele tipuri de mecanisme: defensive
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
instrumente de adaptare având rolul de a sprijini individul pentru a face față vieții de zi cu zi. Un individ, în anumite situații neobișnuite pentru viața lui de zi cu zi, poate recurge la ambele tipuri de mecanisme: defensive și adaptative. Uneori este vorba mai mult despre o diferență cantitativă decât calitativă a reacției pentru a o categorisi ca fiind defensivă sau adaptativă. Astfel, o reacție poate începe prin raționalizare și să se termine printr-o reacție de coping, cum ar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
situații neobișnuite pentru viața lui de zi cu zi, poate recurge la ambele tipuri de mecanisme: defensive și adaptative. Uneori este vorba mai mult despre o diferență cantitativă decât calitativă a reacției pentru a o categorisi ca fiind defensivă sau adaptativă. Astfel, o reacție poate începe prin raționalizare și să se termine printr-o reacție de coping, cum ar fi analiza intelectuală, conștientă. Mecanismele defensive pleacă de la defensă (autoapărare) și au rolul de a preveni confruntarea directă a sinelui cu situația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
față, o solicită într-un grad înalt și-i impun anumite restricții în viața curentă, până la rezolvarea sarcinii. Acest prim nivel de stres este provocat de stimuli care prin intensitate, bruschețea apariției sau durata prea îndelungată duc la limită capacitățile adaptative ale persoanei. Uneori, simultaneitatea în acțiunea a doi sau mai mulți stimuli, cărora, luați izolat, persoana ar putea să le facă față, poate spori stresul. Când sunt probleme la locul de muncă, dificultăți cu copiii, dificultăți cu vecinii, o perioadă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
La cordul uman normal vârful curbei de performanță ventriculară corespunde unei presiuni telediastolice ventriculare în jur de 12 mmHg, mai mare decât presiunea telediastolică normală de 2,5 mmHg în VD și 6 mmHg în VS. Acesta reprezintă un mecanism adaptativ important întrucât permite inimii normale să își crească volumul bătaie prin creșterea presiunii de umplere ventriculare. În realitate mecanismul Frank-Starling nu este ilustrat de o curbă unică, ci de o familie de curbe, reprezentând dependența volumului bătaie nu numai de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
aceleași valori ale presiunii telediastolice ventriculare. Dimpotrivă, scăderea contractilității deplasează curba performanței cardiace la dreapta și în jos; în această situație chiar creșteri minore a presiunii de umplere ventriculare se vor situa pe partea descendentă a curbei Frank-Starling, explicând ineficiența adaptativă mecanismului heterometric (fig. 5.54). Importanța practică a mecanismului Frank-Starling ar putea fi legată de adaptarea debitului cardiac în bradicardie, când prin prelungirea diastolei crește umplerea ventriculară determinând creșterea volumului bătaie și de corelarea debitului cardiac al celor doi ventriculi
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
miocardice și variațiile frecvenței cardiace. Autoreglarea prin modificarea contractilității miocardice reprezintă un mecanism de reglare cunoscut și sub numele de efect Anrep. În experimentele efectuate folosind preparatul cord-plămân s-a constatat că doar mecanismul Frank-Starling nu explică în totalitate modificările adaptative observate. Astfel, creșterea acută a întoarcerii venoase determină inițial creșterea presiunii telediastolice ventriculare și pe baza mecanismului Frank-Starling o creștere a volumului bătaie. În continuare se poate constata că menținând întoarcerea venoasă crescută, volumul bătaie se menține în continuare crescut
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
membrană de fascicule musculare longitudinale care aparțin mediei. 1.3. FIZIOLOGIA CIRCULAȚIEI VENOASE A MEMBRELOR INFERIOARE Varicele reprezintă o boală specifică omului ele apărând din cauza trecerii din poziția patrupedă la cea bipedă. Această trecere a determinat o serie de modificări adaptative la nivelul sistemului cardiovascular cauzate de deplasarea sângelui (500 ml până la 800 ml) în părțile declive ale organismului ducând la o creștere considerabilă a presiunii hidrostatice la nivelul venelor membrelor inferioare (Jeanneret et al., 2007). În ortostatism presiunea venoasă crește
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cu microdensitatea vasculară. Compararea transcripției genice în vene normale versus vene varicoase indică creștere transcripțională a VEGF, VEGFR 1 și VEGFR 2 în venele varicoase (Hollingsworth et al., 2004), expresia genică diferită putând a avea un rol determinat în răspunsul adaptativ al venei la diferiți stimuli (Naoum et al., 2007). Evaluarea nivelelor plasmatice ale VEGF (Howlader, Coleridge Smith, 2004), la pacienții cu boală varicoasă în diferite stadii clinice CEAP, în comparație cu un lot martor, relevă o tendință spre creștere a VEGF în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
musculare netede cu fenotip secretor), ci și existența zonelor izolate în care matricea extracelulară este dezorganizată (prin eliberarea enzimelor capabile de liză). Miofibroblastul, care asociază capacitate contractilă, poate interveni în echilibrul funcțional - prezența sa putând fi interpretată ca reacție compensatorie, adaptativă, la pierderea celulelor musculare netede. Suplimentar datelor din literatură, studiul nostru realizează o caracterizare aprofundată colagenului fibrilar: diametrul variabil, mai mare decât în statusul de normalitate, precum și distribuția anarhică ce înlocuiește dispunerea în pachete de fibre paralele, indică o asamblare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
prins între polul cuvântului și al gestului sau, mai general, între demers și discurs. Mutația ontologică ce a dus la apariția omului, concomitentă cu apariția limbii, a deplasat tot ceea ce este omul spre cuvânt, adică spre semnificare. Chiar și operaționalitatea adaptativă a hominidelor a fost mutată în sfera semnificării, gesturile transformîndu-se în semnificanți. Starea primă de religiozitate pe care o postulează Mircea Eliade are toate caracteristicile acestei situări în semnificare a tot ceea ce constituie umanul. Experiența religioasă a înregistrat și a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
formează esența unei spirale a învățării care poate fi inițiată de oricare dintre cele patru elemente dar care, de obicei, începe cu o experiență concretă. În inventarul stilurilor de învățare propus de Kolb există patru tipuri: divergent, asimilator, convergent și adaptativ (acomodativ). Stilul divergent pune stăpânire pe o experiență de învățare prin metode concrete și transformând-o prin observații reflexive (gândite). Stilul asimilator pune stăpânire pe o experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin observare reflexivă. Stilul convergent câștigă
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
concrete și transformând-o prin observații reflexive (gândite). Stilul asimilator pune stăpânire pe o experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin observare reflexivă. Stilul convergent câștigă experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin experimentare activă. Stilul adaptativ dobândește experiența de învățare prin metode concrete și o transformă prin experimentare activă. (Kolb, 1981). Inventarul stilurilor de învățare descrie modul în care cineva învață și abordează ideile sau situațiile de fiecare zi. (Kolb, 1981) Pe baza teoriei lui Kolb
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Ungureanu: Eu cred că... uitați, ne jucăm acum cu răspunsul. Generațiile, în cazul acesta, contează foarte mult. Există generații mai pregătite, generații mai puțin pregătite. Sau, altfel spus, generații cu posibilități mai mici de adaptare și generații cu un potențial adaptativ enorm. Eu cred că generația din care faceți parte dumneavoastră are un alt potențial adaptativ. A crescut în altă cultură, a căpătat mult mai repede exercițiul unei limbi străine și, nu în ultimul rând, nu a cunoscut cenzura. Nu a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]