7,542 matches
-
și încă foarte important: sosise momentul traducerii în practică a înțelegerilor, desprinderii „pe față” de Poartă și alăturarea în război la Rusia. Or, evenimentele și expunerea lor încercată de noi infirmă supozițiile de felul celei avansată de G. Mavrocordat, cu adepți până în zilele noastre, precum că „hainirea” lui Dimitrie Cantemir „către ruși nu izvorî cât de puțin din convingerea patriotică sau din pornire religioasă, ci de teama de turci, căci nu prinsese pe Brîncoveanu”. Totul pledează în favoarea concluziei că actul lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
creare a unei Europe centrale cu 70 milioane de locuitori, a cărei inimă trebuia să fie Austria. Ei socoteau că prin unirea Austriei cu Germania vor obține cea mai bună garanție a germanizării slavilor și a ungurilor din Imperiul Habsburgic. Adepții și promotorii austrieci ai Mitteleuropei, ca și cei germani, își fundamentau teoriile în egală măsură pe elemente de ordin economic, filozofic, politic, cultural, rasial etc., dar, spre deosebire de aceștia din urmă, austriecii puneau în epoca care face obiectul studiului nostru un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În legătură cu acel plan sau, mai bine zis, cu acele planuri, căci erau mai multe, și cu politica oficială a guvernului de la Viena, se impun unele precizări. Proiectele exprimă punctul de vedere al lui Bruck, al lui Stein și al altor adepți ai creării Mitteleuropei și nu pot fi atribuite guvernului austriac, nu pot fi socotite ca o expresie a politicii oficiale austriece, deși nu-i mai puțin adevărat că Bruck a știut să folosească în sprijinul proiectelor sale poziția pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ucraina, Bielorusia, Basarabia și în toate teritoriile cucerite de Alexandru I. Sub domnia sa a fost distrusă autonomia Poloniei, Basarabiei și a Finlandei; au fost anexate gurile Dunării și a continuat expansiunea colonială în Asia. Ce-i drept, Nicolae I era adeptul ideii imperiale, nu doar numai pentru că nu o înțelegea pe cea națională în sens burghez. Jocul de-a autonomia popoarelor nu era decât o treaptă spre deplina anexare, iar aceasta din urmă nu a fost aplicată cu consecvență numai de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
e raționalul, adică ceea ce este supus reproductibilității, experimentării și înțelegerii științifice. Putem vizualiza această descriere mate-rialist-dialectică a cunoașterii, reprezentînd cunoașterea științifică, așa cum o propune fizicianul David Gross 48 (chiar dacă el însuși nu se declară absolut deloc, cel puțin nu explicit, adept al viziunii materialist-dialectice), printr-o sferă. Suprafața sferei este frontiera între cunoscut și necunoscut. Sfera este compactă: toate punctele din interiorul sferei reprezintă ceea ce este cunoscut la un moment dat. Prin eforturile sale constante de-a lungul istoriei, omul împinge
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
realitate sau actualizare. Este vorba, într-adevăr mai ales pentru filosoful care nu se mulțumește să fie un bun vorbitor -, despre o problemă de prim ordin, la fel de importantă ca problema morală de care este strîns legată"20. Pauli era un adept entuziast al cuaternarului. Mergea pînă acolo încît își încheia scrisorile către Fierz prin formula "cu salutări cuaternare"21. Dincolo de această anecdotă, Pauli credea, la fel ca Jung, în valoarea cuaternarului în ideea revalorificării intuiției, a vieții interioare, a imaginarului, deschizînd
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cont de o delimitare, respectiv de cea pe care filosofia dreptului o face în mod tradițional între teoria dreptului natural și teoria pozitivismului juridic, deoarece, doar susținătorii doctrinei iusnaturaliste consideră că între drept și morală există o conexiune, în timp adepții pozitivismului juridic pledează pentru separarea strictă a dreptului de morală" (p. 4). Desigur că, în principiu, putem compara orice cu orice, invocând principiul lui Anaxagoras după care "Toate sunt în toate", dar astfel de comparații nu sunt concludente. Trebuie identificată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cont de o delimitare, respectiv de cea pe care filosofia dreptului o face în mod tradițional între teoria dreptului natural și teoria pozitivismului juridic, deoarece, doar susținătorii doctrinei iusnaturaliste consideră că între drept și morală există o conexiune, în timp adepții pozitivismului juridic pledează pentru separarea strictă a dreptului de morală. Prin urmare, pentru o corectă abordare a elementelor de similitudine și de diferențiere existente între cele două domenii, considerăm că nu ar trebuie neglijate cele două distincții evidențiate mai sus
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
bazează pe constatarea că "natura a plasat omenirea sub conducerea a doi stăpâni suverani, suferința și plăcerea... Ele ne conduc în tot ceea ce facem, în tot ce spunem, în tot ce gândim"28. Pentru Bentham, ca și pentru principalii săi adepți Hobbes și Hume, plăcerea este în ea însăși un bine, iar suferința un rău. Această versiune este cunoscută sub numele de utilitarism hedonist. Supusă deseori parodierii, prin invocarea imaginii unei mulțimi necontrolate de oameni în căutare de plăceri, această versiune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
globală, rezultată din însumarea utilităților individuale aparținând persoanelor implicate în acțiunea respectivă. Principala acuzație adusă utilitarismului și teoriilor consecințialiste, în general, se referă la faptul că acestea justifică săvârșirea unor fapte îngrozitoare, atâta timp cât acestea promit consecințe dintre cele mai bune. Adepții acestor teorii susțin că o astfel de acuzație e relevantă doar în circumstanțe extraordinare spre exemplu dacă cineva care împărtășește valori comune încurajează tortura, acest lucru se poate întâmpla doar în cazul în care există un mare câștig potențial, cum
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care își au temeiul legile umane. De asemenea, ei argumentează că dacă legile umane sunt în contradicție cu adevărurile morale, atunci nu sunt legi cu adevărat. Pozitivismul juridic are o concepție cu totul diferită în ceea ce privește obiectivitatea și temeiurile adevărului moral. Adepții acestei doctrine cred că legile umane sunt postulate ale ființelor umane, că și legile imorale trebuie considerate legi și că nu există o "conexiune necesară" între drept și morală. 1.2.1. Doctrina dreptului natural Teoria dreptului natural traversează toată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
așa sau invers"58. Prin conștientizarea legilor naturale, oamenii participă la legea eternă a lui Dumnezeu 59. Teoriile antice și medievale ale dreptului natural, precum și variantele sale moderne din perioada timpurie, au fost văzute ca o alternativă la scepticismul moral. Adepții scepticismului pretindeau că nu există convingeri despre felul în care sunt lucrurile, ci doar aparențe, prin acest termen referindu-se nu doar la impresiile senzoriale, ci la felul în care ne apar lucrurile. Scepticismul nu neagă existența unui adevăr despre
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în raport cu drepturile și separarea dreptului de morală, dreptul fiind știință factuală, iar morala disciplină speculativă despre valori 117. John Austin (1790-1859) a creat varianta engleză a pozitivismului juridic, cunoscută și sub numele de teoria imperativistă a dreptului. El respinge argumentele adepților dreptului natural potrivit cărora conflictele juridice exprimă opoziția dintre dreptul real și justiția ideală, considerând că acestea derivă din contrastul între diverși reali: dreptului i se opune un nondrept, care este de asemenea opera oamenilor 118. Concepția lui Austin despre
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
juridice 181. 1.3.4. Relația drept-morală în gândirea juridică românească Gândirea juridică românească a cunoscut o puternică efervescență în perioada interbelică, două personalități de marcă lăsând-și amprenta asupra dezvoltării ulterioare a acesteia: Mircea Djuvara și Eugeniu Speranția. Bun adept al sintezei kantiene, Mircea Djuvara a susținut existența unei strânse conexiuni între drept și morală, iar E. Speranția a arătat că, deși sunt domenii diferite, dreptul nu se poate îndepărta niciodată de morală. Grupul moralei și al dreptului se prezintă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
din cele ale morală, iar dezvoltarea dreptului a fost profund influențată de idealurile moralei. Această constatare este de multe ori utilizată pentru a justifica afirmația că un sistem de drept trebuie să se conformeze, într-o anumită măsură, cerințelor moralei. Adepții pozitivismului juridic au încercat să demonstreze că nu este necesar ca legile să reproducă sau să satisfacă anumite cerințe ale moralității, chiar dacă, de fapt, ele fac deseori acest lucru. Această susținere a pozitivismului a fost respinsă apelându-se la doctrina
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
O perspectivă cu totul diferită de cea utilitaristă îi revine lui John Rawls, care în celebra sa lucrare A Theory of Justice tratează chestiunile privitoare la justiție sub denumirea de fairness (echitate, imparțialitate). Continuator al teoriei contractului social, al cărei adepți au fost și Hobbes, Locke, Rousseau sau Kant, Rawls se distinge de acești gânditori prin instituirea a două principii ale justiției care au menirea de a asigura egalitate de tratament pentru toți indivizii. Pentru Rawls indivizii contează din punct de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
filosofiei dreptului, dar și pentru practicieni, investigarea naturii legii constituie, de fapt, o încercare de a defini înțelesul cuvântului lege. Această tendință se datorează în mare parte faptului că, la începutul secolului al XX-lea, filosofia lingvistică cucerea rapid numeroși adepți susținând că toate problemele filosofice tradiționale pot fi reformulate ca probleme de lingvistică, iar a face filosofie este echivalent cu a studia sensul cuvintelor cu încărcătură filosofică. În mod tradițional, adepții abordării lingvistice s-au concentrat pe cuvântul lege și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
secolului al XX-lea, filosofia lingvistică cucerea rapid numeroși adepți susținând că toate problemele filosofice tradiționale pot fi reformulate ca probleme de lingvistică, iar a face filosofie este echivalent cu a studia sensul cuvintelor cu încărcătură filosofică. În mod tradițional, adepții abordării lingvistice s-au concentrat pe cuvântul lege și au contestat utilizarea acestui cuvânt într-o mulțime de sensuri care nu au legătură cu domeniul dreptului. Avem astfel legi ale naturii și ale științei, legile lui Dumnezeu și ale gândirii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morale și juridice, înțelese corect, nu pot avea niciodată același conținut și, deși afirmația conține un dram de adevăr, ea este, în forma dată, profund greșită".92 Începând cu Christian Thomasius, care a făcut primul această distincție, numeroși autori sunt adepții teoriei potrivit căreia dreptul privește și ordonează forul extern, acțiunile materializate, în timp ce morala se ocupă cu forul intern, cu procesele sufletești. Această distincție este numai parțial corectă, reducerea moralei la nivelul unei simple intenții fiind o simplicare excesivă a unei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lipsește în cazul celorlalte tipuri de sancțiuni 80. Cel de-al treilea element al definiției se referă la faptul că pedeapsa trebuie aplicată autorului ofensei. Acest element pune în discuție "mărul discordiei" dintre retributiviști și utilitariști, știut fiind faptul că adepții celor două teorii rivale dau răspunsuri diferite la întrebarea: cui trebuie să aplicăm pedeapsa? Potrivit teoriei retributiviste, aplicarea unei pedepse se impune unei persoane doar dacă aceasta este găsită vinovată de săvârșirea unui delict, iar principala critică adusă teoriei utilitariste
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu au fost niciodată abandonate, continuând și astăzi să atragă susținători. Retributivismul modern a dezvoltat în perioada anilor '70 mai multe teorii bazate pe ideea de "merit", iar în anii '80, aceste doctrine au început să câștige tot mai mulți adepți. Noile concepții susțineau că, deși ar trebui continuate programele de tratament, încarcerarea inculpatului pentru a i se aplica un tratament nu trebuie să devină o practică obișnuită. Aceste teorii au apărut ca o reacție la adresa nedreptății evidente a sistemului dezvoltat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
unui grad cât mai înalt de fericire, sunt preocupați de reducerea acestui fenomen. În mod tradițional, gânditorii utilitariști s-au concentrat pe trei modalități prin care, prin instituirea pedepselor, criminalitatea poate fi redusă: intimidarea, împiedicarea și reeducarea. În primul rând, adepții utilitarismului consideră că amenințarea cu pedeapsa poate intimida potențialii infractorii. O persoană, care intenționează să săvârșească o infracțiune, ar putea fi intimidată dacă știe că ar putea fi pedepsit pentru acea faptă. În al doilea rând, pedeapsa împiedică infractorii să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
spera cei din urmă, atunci când îi vatămă pe cei dintâi"137. Condițiile optime preconizate de modelul preventiv clasic solicitau atât celeritate, cât și certitudine în prinderea infractorilor, condiții dificile, dacă nu chiar imposibil de realizat în societatea de azi.138 Adepții modelului preventiv credeau că oamenii sunt împiedicați să săvârșească anumite fapte atunci când teama de posibilele consecințe ale acelor fapte îi face să se abțină de la săvârșirea lor. C. Beccaria argumenta că "scopul pedepsei nu este altul decât acela de a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
trebuie găsite obiecții mai puternice decât cele care au fost avansate și acceptate în mod curent și care se bazează pe confuzii sau formulări greșite ale problemelor ori pe prejudecăți"162. Nici concepția utilitaristă nu a scăpat de acuzații, dimpotrivă, adepții concepției retributiviste au criticat cu vehemență părțile slabe ale acestei doctrine. Principala acuzație formulată împotriva teoriilor utilitariste se referă la faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându-se pe faptul că, dacă acesta este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
unui sistem de pricinuire a unei suferințe tuturor celor și doar acelora care au fost găsiți vinovați de săvârșirea unui delict. Deși noțiunile de pedeapsă și vinovăție sunt strâns legate, ele nu pot fi confundate. Vinovăția a fost considerată de adepții teoriilor retributiviste fundamentul pedepsei. Pentru filosofii utilitariști, însă, pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin fapta sa. Prin urmare, dacă pedeapsa nu împiedică săvârșirea infracțiunilor în viitor, atunci
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]