3,667 matches
-
face cu o situație prometeică, raportată la valorile morale, interlectuale și sufletești, pe care Eu le aleg, conform dorințelor și aspirațiilor mele, nefiindu-mi impuse de nimeni. Opțiunea mea pentru condiția prometeică a Eului meu este exprimată de Lamartine În admirabilele sale versuri: Borné dans sa nature, infinie dans ses voeux L'homme est un Dieu tombé qui se souvient des cieux. Preferința interpersonală este, În plan ideal, nostalgia originilor, În plan interior, nevoia plenitudinii, iar În plan exterior, nevoia de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
în cap cu cele două personaje principale - Napoleon I și Josephina - a pornit din palatul Tuileries spre catedrala Notre-Dame. Parisul fierbea ca o oală sub presiune. Mulțimea, care nu prea pricepea mare lucru din toată vânzoleala, se înghesuia într-o admirabilă dezordine. Lanțuri de militari gătiți în uniforme de sărbătoare marcau drumul strălucitorului cortegiu oficial. Erau ceasurile amiezii când a început ceremonia ungerii. Cum Napoleon nu avea nici un chef să fie văzut de iacobinii ostili îngenunchiat și uns cu untdelemn
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
Napoleon să se despartă de Josefina. Nici fostei împărătese nu i-a fost la îndemână despărțirea, mai ales că anii se adăugaseră și începuseră să se vadă. Către sfârșitul anului 1809, Bonaparte s-a retras la Versailles, în Marele Trianon, admirabil reconstruit și reamenajat, în stilul Empire. Acolo, în singurătate, l-au copleșit gândurile. Gânduri în care se întâlneau două destine care aproape se confundau: al său și al Franței. Cu voia lui, s-a insinuat și imaginea Mariei Walewska. Atunci
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
care era mai ciudată, vocea de Eartha Kitt care ieșea din gura mea sau cea de Katharine Hepburn care ieșea dintr-a ei. Când termină, se lăsă tăcerea. ― Mulțumesc, spuse domnul da Silva, la fel de surprins ca noi toate. A fost admirabil. Sună clopoțelul. Imediat Obiectul Obscur se Îndepărtă de mine. Își trecu din nou o mână prin păr, de parcă l-ar fi clătit la duș. Se strecură afară din bancă și părăsi clasa. În unele zile, când sera avea o anumită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
leșina de ciudă pentru cum cânta Alwyn Brier Finlandia la pian. Linda Ramirez era fermecată de Sofia Cracchiolo, pentru că făcea trei limbi străine În același timp. Asta să fi fost? Oare pasiunea mea pentru Obiect era doar rezultatul elocvenței sale admirabile? Mă Îndoiam. Pasiunea mea părea să fie fizică. Nu era o judecată, ci un tumult În vene. Din acest motiv păstram tăcerea asupra ei. Mă ascundeam În toaleta de la subsol ca să mă gândesc la aspectul ăsta. În fiecare zi, de câte ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pedepsiți. Ei au fost cei manipulați. Ei nu aveau nici o vină. Guvernul îi va reduce la tăcere pe toți cei care au văzut crima. Totul pentru a se proteja și pentru a-și putea duce la bun sfârșit planul. Era admirabil cât de rapid s-au mișcat pentru a se acoperi și pentru a mușamaliza propria lor greșeală. Trebuia să vorbesc cât mai rapid cu unul din acei puțini colegi care au putere de convingere în rândurile elevilor, ale maselor. Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
sunt pretorieni, ca precedenții. Au cai mici și îndesați. Par mai degrabă detașați din garda de batavi. Spre deosebire de celți, care se fălesc cu trăpașii lor înalți și și-i procură pe bani grei, germanii nu importă cai. Îi dresează însă admirabil pe cei din zonele lor, robuști și iuți, dar nearătoși. Se îndreaptă către Livia pentru a-și lua rămas-bun în mod protocolar, când brusc se aude vocea stridentă a Agrippinei: — Și eu cu ce merg, că doar nu am venit
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
afirma dorința de dezvoltare rapidă a acestei regiuni: Voiu iubi Dobrogea cum iubescu România din care face acum parte. Ambițiunea mea, stăruințele mele vor fi de a da acestei țări desvoltarea morală și materială la care-i dă tot dreptul admirabila sa posițiune"520. La începutul anului 1879, din cauza faptului că trupele ruse s-au retras din Dobrogea abia în aprilie, exista pericolul izbucnirii unor conflicte între acestea și autoritățile militare și civile românești instalate în provincie în noiembrie 1878. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dealurile mici acoperite cu tufe de orhidee. Printre tufișuri au dat de o turmă de impala. S-au dat jos din mașină și au pândit un mascul bătrân cu coarne mari pe care Macomber l-a doborât cu o lovitură admirabilă de la o distanță de peste două sute de metri. Restul antilopelor au fugit, amestecându-se Între ele, sărind una peste alta, făcând acele salturi cu picioarele ridicate În aer, la fel de miraculoase ca visele În care plutești. — Ai tras foarte bine, Îl lăudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de pe drum. Bennie aprobă În tăcere. — Apoi, mergem cu bicicleta la piață, unde tarabele cu mâncare sunt foarte interesante pentru turiștii care nu mai văzut așa ceva... În timp ce Lulu enumera diferite activități spontane, Bennie se simțea din ce În ce mai ușurat. Lulu se descurca admirabil, slavă Domnului. Stând În picioare În partea din față a autocarului, Lulu numără membrii grupului Înainte de a da semnalul de plecare șoferului, un bărbat căruia Îi spunea Xiao Li. —Puteți să-i spuneți domnul Li, zise Lulu. Subordonaților li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
piardă capul, la propriu, din cauza unui fost coleg de apartament care era În stare să profite de orice ocazie pentru a-și promova cauza. Nu am nimic Împotriva celor care lucrează pentru a Îmbunătăți situația drepturilor omului, chiar nimic. E admirabil și extrem de important. Dar toate manevrele lui Gutman nu vizau decât să-l facă să apară pe prima pagină a ziarelor. Se folosea de denunțuri cu potențial de știre, de demonstrații și revendicări. Nu negocia niciodată discret, În culise, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Bennie fusese conducătorul de la Început până la sfârșit. Primea informații de la cei din grup, se sfătuia cu Pată Neagră, conducătorul celuilalt grup, și Împreună ajungeau la consens. Ce dacă aceste relatări nu erau de Încredere? Uneori, să minți este un lucru admirabil. Marlena și-ar fi dorit să-l convingă pe Harry să mai stea și la ea din când În când. Avea o casă minunată În Parnassus Heights, dar se mutase În apartamentul lui Harry de pe Russian Hill În momentul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
a murit în urmă cu patru ani. Cancerul mamar s-a extins în tot corpul... Tata a demisionat și a îngrijit-o pe mama. I-a fost tare greu. Și atunci mă certam mereu cu el. A făcut un lucru admirabil, dar nu-mi dădea pace. Acesta era motivul discuțiilor. Poate că atunci am epuizat toate certurile și acum trăim în aceeași casă și ne înțelegem bine. Mai apar diverse probleme, dar nu degenerează. În ultima vreme tata îmi spune: «Te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
fie considerată ca handicap și să fie luată în evidența statului român, deficiență care se manifestă prin lipsa totală a simțului umorului. Având în vedere că lipsa cu pricina nu le dă dureri de cap, stomac sau picioare, o suportă admirabil și ca orice prost, care dacă nu-i fudul, nu poate fi prost destul, mai și face paradă de prostia sa, scoțând-o la iveală când ții lumea mai dragă, dând drumul porumbelului și poluând cele mai sprințare idei ale
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
fetele, cealaltă folosea drept bucătărie. În camera de sus trebuia să stau eu. Ioana se căznise mult timp să curețe și să împodobească pereții goi și scândurile putrede, căci încăperile folosiseră numai ca adăpost pentru sacii de făină. Și izbutise admirabil. La mine pusese covoare pe jos și pernele aduse de la Cavarna, iar într-un colț alcătuise un pat moale. Fereastra da drept spre mare. Eram impresionat și de grija ei, și de deliciul vieții ce aveam să duc departe de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
inexplicabil. E gata să facă servicii și, dacă îl iscodești puțin, începe să-ți povestească despre dragostea lui fără speranțe pentru o fată tuberculoasă. Dacă l-ar accepta, ar lua-o de nevastă, cu orice risc. Hacik are un suflet admirabil, exprimat ridicol, dar în cazul lui ridicolul ți-l face cu atât mai drag. Poartă pretutindeni vioara cu el și e suficient să-l surprinzi noaptea în vreun colț de lângă mare cîntîn-du-și toate deznădejdile ca să-ți fie, măcar pentru clipa
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
dispoziție. Îți închipui că nu puteam să iubesc un astfel de om, căci în dragoste fizicul joacă un rol important. Îl persecutau tot felul de probleme fantastice și le povestea oricând cu un mare lux de amănunte. Avea o memorie admirabilă și nu uita nimic. Deseori îmi vorbea despre nemurirea sufletului, de viața viitoare, de păcat și ispășire; în direcția aceasta ne înțelegeam perfect, și orice îmi spunea nu mi se părea imposibil. Scepticismul tău m-a înghețat întotdeauna, puteam acum
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
o părere (artistică, sau literară, sau despre dragostea ei) cu atâta înverșunare. Dar câteodată contrazicerile sunt așa de vădite, că te minunezi că pot să vie de la cineva inteligent. Într-o zi, un negustor ambulant i-a vândut un parfum admirabil. Deseori ne emoționam de parfumul delicat și ne felicitam de afacerea excelentă. După un timp însă, făcând din nou aluzie la calitatea parfumului, Ioana a protestat vehement: "Dar e oribil, ne-a înșelat negustorul". Nu-și schimbase singură părerea, ci
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
controla în înlănțuirea pretextelor de chin, și reîncepeam același reproș. Ioana este extrem de influențabilă și, dacă în gusturi asta nu are o prea mare importanță, în părerea ei despre oameni rezultatul e dezastruos. Fiecare om devine pe rând, pentru ea, admirabil sau nesuferit, totdeauna excesiv, și nu-ți permite să o contrazici. Cu toate că se înșelase, tot nu are îndoieli. Câteodată același om suferă mai multe transformări. Așa a fost extraordinar celălalt și acum nu-l mai poate suferi, în timp ce cu mine
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
perfect de statuie greacă, fruntea limpede și mare sub arcurile sprîncenilor, ochii profunzi, dar potoliți, fără nimic turbure în ei, gura tăiată de un mare artist, părul bogat, încadrînd-o superb. Și o siluetă elegantă, înaltă, subțire, pe care o prinde admirabil negrul, și căreia i s-ar potrivi rochiile unei regine. Aparițiile Ioanei sunt uneori uimitoare (dar eu o prefer altminteri, căci de prima imagine, a Ioanei nenorocită, mi-e milă cumplită, iar de a doua mă simt umilit, îndepărtat; când
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
aceia și să nu mai păstrezi nimic, după cum la un cancer, dacă vrei să salvezi ceva, trebuie să tai carnea profund, de pe unde nu vezi nici un început de boală. În același timp, despărțirea se face meschin. Au avut atâtea momente admirabile împreună și, totuși, în ultima clipă, neagă totul, murdăresc totul, își spun cuvinte triviale, care nici nu le sunt obicinuite, se pedepsesc cât mai tare; și aceste clipe, fiind ultimele din viața lor comună, vor fi mereu prezente în minte
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
psihologic, milă sau bucurie, ci numai anecdotă. Și ești încîntat dacă o poți anunța cel dintâi. În orășelul în care m-am născut era un domn care avea pasiunea să anunțe cel dintâi veștile, și am asistat la o scenă admirabilă. A venit la mine cu o noutate și i-am replicat cu maliție: "Știam!" Fața pe care a arătat-o atunci a fost plină de savoare, și mi-am dat seama că sunt multe aspecte esențiale ale sufletului omenesc neexploatate
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Gesturile frumoase se fac pe ascuns, nu te lauzi mereu cu ele. - Tu mă forțezi la astfel de mărturisiri, ingrată ai fost totdeauna. - N-ai avut nici un merit ca să procedez altfel. - Acum găsești că tot ce-ai făcut a fost admirabil! - Nu tu ești acela care ar trebui să judeci! - De ce s-au mai întîmplat, Doamne, atâtea grozăvii, dacă nu s-aschimbat nimic! Discuție stupidă, nedemnă de niște oameni care pretind că-și petrec aproape tot timpul în preajma vreunei cărți celebre, dar
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
între mine și Ioana s-a întîmplat deseori astfel, fie că totul se datora nenorocului, fie că instinctiv ne opuneam unei bucurii ce-ar fi adus, odată cu dânsa, un nou prilej de dominație. Comparam atunci dragostea noastră cu un mecanism admirabil, dar încă nu bine pus la punct. Descriu această scenă cum fac întotdeauna când vreau să vorbesc de ceva din trecut, singur noaptea, în camera mea. Și după ce toată ziua am petrecut-o cu Ioana (întrerupți doar de venirile și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
rareori și pentru scurtă durată o interesa o rochie nouă. Fusese eleva cea mai inteligentă pe care o avusese vreodată școala ei, dar numai la anumite obiecte preferate și, de altminteri, și acolo cu luminișuri și cu umbre, cu intuiții admirabile și cu incapacitate de a pricepe unele lucruri simple, încăpățînată față de orice constrângere și surprinzător de neatentă. Avea mai presus de orice patima cetitului, și nici un au-tor nu o speria, oricât de dificil ar fi fost. Cum nu avea pe
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]