3,174 matches
-
Filipeni, Ungureni, Tamași, Letea Veche, Buhoci, Traian, municipiul Bacău, Sănești, Negri, Secuieni, Plopana, Lipova, Roșiori, Dămienești și Filipești, localități ce se găsesc pe malul stâng al Siretului, mai puțin municipiul Bacău, care este și reședința județului, unde Siretul își primește afluentul Bistrița și este situat pe malul drept. Pe valea Siretului, în acest județ s-au aflat elemente arheologice străvechi legate de stră-strămoșii noștri. Locuitorii județului sunt organizați în două municipii: Bacău și Onești, cinci orașe: Buhuși, Comănești, Moinești, Slănic-Moldova și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
acet județ se găsește o parte din Podișul central al Moldovei care ajunge la altitudinea de 300m, dar în lunca Prutului coboară până la 20 m. Văile râurilor sunt largi. Principalul râu al județului este cursul superior al Bârladului care are afluenții: Zeletin cu Tutova, Crasna și Vaslui, iar spre est o parte din suprafața județului este drenată de râul Elanului care este afluent al Prutului. Solul este diferit, datorită formei de relief: în văi și lunca Prutului sunt mai multe feluri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
până la 20 m. Văile râurilor sunt largi. Principalul râu al județului este cursul superior al Bârladului care are afluenții: Zeletin cu Tutova, Crasna și Vaslui, iar spre est o parte din suprafața județului este drenată de râul Elanului care este afluent al Prutului. Solul este diferit, datorită formei de relief: în văi și lunca Prutului sunt mai multe feluri de cernozomuri, iar pe podiș, soluri cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
județul Iași este drenat la est de râul Prut, la vest de râul Siret și între ele se află afuenții lor cum ar fi: Jijia cu Bahluiul și Miletinul ce udă terenurile din nordul și centrul județului, iar în sud afluenți ai Bârladului. în general, râurile sunt cam sărace în debitul lor, mai ales vara, dar pot produce inundații primăvara și toamna. Pentru reglarea cursurilor de apă, în județul Iași s-au făcut o serie de iazuri cum ar fi: Paharnicul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
300m, ce culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a culmii Dealul Mare, atingând înălțimea de 593 m. Cursul pâraielor ca și a celor două râuri Prut și Siret este în general a direcției de nord-vest - sud-est. Între ele se află afluenții Prutului: Bașeu și Jijia care au un debit mai mare primăvara, când pot produce inundații ce depășesc 1-3m. Jijia în făurirea cursului și-a format foarte multe meandre din cauza rezistenței solului și șia săpat adîncimea albiei de peste 1-3m. Prutul intră
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
săpat adîncimea albiei de peste 1-3m. Prutul intră în țara noastră prin localitatea Suharău, satul Oroftiana, din județul Botoșani, iar Siretul intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Suharău, satul Oroftiana, din județul Botoșani, iar Siretul intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Siretul intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza comunei Hlipiceni. Pe malul drept
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza comunei Hlipiceni. Pe malul drept al Sitnei, aproape de vărsare, în centrul satului Hlipiceni, prin forare, s-a deschis un izvor cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
râul Sitna, care și a croit cale pe valea dintre dealurile Stăuceni, Blândești și Cerchejeni și, după ce trece de lacul Dracșani și localitatea Sulița, își continuă drumul mai departe pe valea dintre dealurile Cheleș, Stroiești, Bâznoasa și Zlătunoaia, colectând apele afluentului Cozancea, trece prin comuna Todireni, ca după ultimiii 3, 5 km din cei 78 km, în comuna Hlipiceni se face confluiența acestor râuri. Ambele sunt râuri de câmpie cu o înclinație redusă și debit la izvoare destul de modest. Urcând domol
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
harta României și fără să vreau mă gândesc și meditez. Țara noastră a fost înzestrată de „Sfânta Natură”, aproape, cu de toate, printre care o mulțime de pâraie și râuri ce izvorăsc, cele mai multe, din munți și dealuri și toate sunt afluenții bătrânului fluviu Dunărea, care la rândul lui, își duce apele în Marea Neagră prin cele trei brațe: Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe. Dintre toate râurile, două mai mari se găsesc în estul țării și își poartă apele spre sud, ca multe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
are o lungime totală de 953 km din care 716 km curge pe teritoriul țării noastre, făcând hotar natural cu statele vecine, Ucraina și Moldova. Are o luncă largă și fertilă iar apele lui sunt binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
luncă largă și fertilă iar apele lui sunt binefăcătoare locuitorilor de pe ambele maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc municipiile: Pașcani, Roman, care în anul 1391 este atestat de voievodul Roman I, sub
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Filipeni, Ungureni, Tamași, Letea Veche, Buhoci, Traian, municipiul Bacău, Sănești, Negri, Secuieni, Plopana, Lipova, Roșiori, Dămienești și Filipești, localități ce se găsesc pe malul stâng al Siretului, mai puțin municipiul Bacău, care este și reședința județului, unde Siretul își primește afluentul Bistrița și este situat pe malul drept. Pe valea Siretului, în acest județ s-au aflat elemente arheologice străvechi legate de stră-strămoșii noștri. Locuitorii județului sunt organizați în două municipii: Bacău și Onești, cinci orașe: Buhuși, Comănești, Moinești, Slănic-Moldova și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
acet județ se găsește o parte din Podișul central al Moldovei care ajunge la altitudinea de 300m, dar în lunca Prutului coboară până la 20 m. Văile râurilor sunt largi. Principalul râu al județului este cursul superior al Bârladului care are afluenții: Zeletin cu Tutova, Crasna și Vaslui, iar spre est o parte din suprafața județului este drenată de râul Elanului care este afluent al Prutului. Solul este diferit, datorită formei de relief: în văi și lunca Prutului sunt mai multe feluri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
până la 20 m. Văile râurilor sunt largi. Principalul râu al județului este cursul superior al Bârladului care are afluenții: Zeletin cu Tutova, Crasna și Vaslui, iar spre est o parte din suprafața județului este drenată de râul Elanului care este afluent al Prutului. Solul este diferit, datorită formei de relief: în văi și lunca Prutului sunt mai multe feluri de cernozomuri, iar pe podiș, soluri cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
județul Iași este drenat la est de râul Prut, la vest de râul Siret și între ele se află afuenții lor cum ar fi: Jijia cu Bahluiul și Miletinul ce udă terenurile din nordul și centrul județului, iar în sud afluenți ai Bârladului. în general, râurile sunt cam sărace în debitul lor, mai ales vara, dar pot produce inundații primăvara și toamna. Pentru reglarea cursurilor de apă, în județul Iași s-au făcut o serie de iazuri cum ar fi: Paharnicul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
300m, ce culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a culmii Dealul Mare, atingând înălțimea de 593 m. Cursul pâraielor ca și a celor două râuri Prut și Siret este în general a direcției de nord-vest - sud-est. Între ele se află afluenții Prutului: Bașeu și Jijia care au un debit mai mare primăvara, când pot produce inundații ce depășesc 1-3m. Jijia în făurirea cursului și-a format foarte multe meandre din cauza rezistenței solului și șia săpat adîncimea albiei de peste 1-3m. Prutul intră
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
săpat adîncimea albiei de peste 1-3m. Prutul intră în țara noastră prin localitatea Suharău, satul Oroftiana, din județul Botoșani, iar Siretul intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Suharău, satul Oroftiana, din județul Botoșani, iar Siretul intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]