3,907 matches
-
voi, rușii, alături de noi (adică de români) în ajunul realizării reformelor la care am visat mereu în ultimii cincizeci de ani de viață constituțională. A sosit acum ceasul; peste cîteva zile, Camera Română va lua în discuție proiectele unei reforme agrare și electorale și, odată cu aceste reforme, toți cei din țara noastră vom participa la procesul de restructurare a vieților noastre și vom deveni cetățeni liberi. Dacă mai există încă piedici în calea acestui proces, le vom îndepărta prin propriile noastre
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și intervenția energică a ambasadelor străine, acțiunile hotărîte ale lui Iorga și natura oscilantă a predominantei anarhii revoluționare. Dar poate că cel mai important factor a fost acela că semințele revoluționare rusești căzuseră pe o stîncă românească sterilă; iar Reforma Agrară și împroprietărirea oamenilor a făcut ca stînca aceasta să fie și mai solidă. Dar devenise clar tuturor că pentru imunizarea spiritului românesc față de contagiunea revoluționară și pentru ridicarea generală a moralului era nevoie de mai mult decît cîteva cuvinte. După
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ridicarea generală a moralului era nevoie de mai mult decît cîteva cuvinte. După propria relatare a lui Iorga, următorul pas important era improvizația. Întors de la Socola, Iorga (îndemnat de Barbu Știrbei), a scris, pe străzile Iașului, pe palme, proclamația reformei agrare și împroprietărirea poporului, spunîndu-i că "Ștefan cel Mare a dat și el pămînt ostașilor lui". În aceeași zi memorabilă, 23 martie 1917, pe la căderea nopții, apelul a fost dus la "Monitorul oficial". Basarabeanul Buzdugan și Secretarul Ambasadei Statelor Unite, Andrews, l-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a ușurat mintea și și-a descărcat sufletul 91. Nu era vreme pentru urmărirea intereselor de clasă și dedarea la jocurile politicianismului; împrejurările erau prea serioase pentru aceasta. Astfel încît criza s-a atenuat. Ion Mihalache a calificat ulterior reforma agrară drept un fel de "supapă de siguranță" pentru clasa conducătoare. Care a funcționat eficient, într-adevăr. Nu numai că soldatul țăran român a rămas neclintit în mijlocul spectacolului demoralizator zilnic al destrămării Armatei Ruse, dar acest soldat a rămas neclintit și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
francez. Generalul Berthelot și personalul său făcuseră o treabă bună, după cîte se părea. Această armată română nu era de neglijat; era o forță alcătuită din 300.000 de ostași fortificați acum și psihologic de declarația regelui privind o reformă agrară și împroprietărirea 92. Linia frontului rămînea pe loc. Numai Moldova era încă în mîinile românilor. Marele eveniment a fost intrarea în război a Statelor Unite. Iorga, admirator aproape fără rezerve al Statelor Unite, avea toate motivele să exulte. Titlul editorialului său era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sistemul de la Versailles. Lumea revenea la anarhia internațională. Unitatea națională a României lua sfîrșit prin violență, în 1940. În 1918, toate acestea erau departe. Pe lîngă realizarea unității naționale, România a început această era plină de speranțe cu o reformă agrară, cea mai radicală din Europa postbelică, făcînd dreptate la mai mult de 80% din români: țărănimea. România Unită (numită "România Mare") a debutat în noua viață cu o constituție democrată și votul universal 2. Deținînd resurse bogate, i se spunea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
organizată în ceea ce privește pretențiile revizioniste ale ungurilor și bulgarilor. Rusia era cu totul altceva. Dar România făcea parte din sistemul de alianță francez și avea un rol clar de jucat în cadrul acestuia și al "cordonului sanitar" care izola Rusia Sovietică. Reforma agrară radicală a fost inițiată în Basarabia în 1917 și 1918. Era ușor de aplicat o reformă agrară în Bucovina și Transilvania, deoarece majoritatea moșierilor nu erau români. În sfîrșit, în 1921, reforma pămîntului s-a extins și asupra Regatului. Țăranii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
din sistemul de alianță francez și avea un rol clar de jucat în cadrul acestuia și al "cordonului sanitar" care izola Rusia Sovietică. Reforma agrară radicală a fost inițiată în Basarabia în 1917 și 1918. Era ușor de aplicat o reformă agrară în Bucovina și Transilvania, deoarece majoritatea moșierilor nu erau români. În sfîrșit, în 1921, reforma pămîntului s-a extins și asupra Regatului. Țăranii de acolo nu aveau experiență în administrarea gospodăriilor lor. Erau lipsiți de cunoștințele moderne și de credite
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
spre Palatul Regal, strigînd "Trăiască Republica!" S-a tras în masă împotriva demonstranților. Mișcări similare s-au produs și la Iași și în alte părți 7. La 12 noiembrie, Regele Ferdinand și-a reafirmat promisiunile privind votul universal și reforma agrară. După reintrarea României în război, în noiembrie 1918, regele a renunțat la colaborarea cu guvernul Marghiloman și l-a numit prim-ministru pe generalul C. Coandă. Dat fiind că acesta primise o educație franceză, era cea mai indicată persoană ca să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Cameră, aproape toți deputații au avut o reacție violentă; mulți dintre ei s-au ridicat în picioare cîntînd: Deșteaptă-te Române! Cu cîteva zile înainte de dizolvare, Iorga, acționînd cu o nesăbuită dexteritate politică, a introdus proiectul de lege al Reformei Agrare. Mihalache, ministrul agriculturii, a ezitat, dar Iorga a înțeles că timpul nu era de partea lor. În ultima sa cuvîntare ca purtător de cuvînt (răspunzînd amenințării unei posibile instaurări a dictaturii), l-a avertizat pe rege: "Pereții Palatului Regal vor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dacă aruncarea la gunoi a tuturor promisiunilor făcute transilvănenilor relativ la păstrarea statutului lor de autonomie în România Mare constituie un remediu pentru aceste eșecuri. Guvernul generalului Averescu, care înăbușise atît de brutal Răscoala Țărănească din 1907, a elaborat o reformă agrară, o variantă moderată a celei propuse de Mihalache și de Partidul Țărănesc. Dar, în ciuda deficiențelor ei, Legea Reformei Agrare din 1921 a împărțit în sfîrșit țăranilor majoritatea marilor proprietăți funciare chiar și în Regat. A fost elaborată și o altă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
un remediu pentru aceste eșecuri. Guvernul generalului Averescu, care înăbușise atît de brutal Răscoala Țărănească din 1907, a elaborat o reformă agrară, o variantă moderată a celei propuse de Mihalache și de Partidul Țărănesc. Dar, în ciuda deficiențelor ei, Legea Reformei Agrare din 1921 a împărțit în sfîrșit țăranilor majoritatea marilor proprietăți funciare chiar și în Regat. A fost elaborată și o altă măsură foarte necesară unificării, reforma monetară. Fostul adversar al lui Iorga, acum aliat politic, Take Ionescu, făcea parte din
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
guvernului Național-Țărănesc sub conducerea lui G. G. Mironescu, care a fost curînd înlocuit de Maniu ca prim-ministru. Economiștii național-țărăniștilor erau mai liberali decît cei ai liberalilor. Ei au emis o lege care le permitea țăranilor care beneficiaseră de reforma agrară să-și vîndă gospodăriile. Ei au suspendat xenofobele legi " Prin noi înșine" , care barau calea investițiilor străine, și au stabilizat leul românesc. Aceste măsuri nu aveau nici o șansă din cauza Depresiunii. Prețul grînelor s-a prăbușit odată cu creditul internațional al României
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aibă cel puțin trei generații de strămoși români. Această stipulare era clar îndreptată împotriva familiei Zelinschi. Atît în privința formei. Cît privește principiile fundamentale, ea rămînea în cea mai mare parte neschimbată. Mizeria țărănimii, care crea un tot mai numeros proletariat agrar, era aceeași. Dar noile complexe industriale și IAR-ul (industria aeronautică română pentru care fiecare român plătea taxe de accize pe timbrele poștale) garantau profituri fabuloase camarilei și celor cîțiva aflați destul de aproape de ciolan. Analizînd statul corporatist al lui Carol
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cortegiul său părăseau România, armata maghiară a intrat în Transilvania, întîmpinată de manifestările de bucurie ale populației maghiare și evreiești și de tăcerea mîndră și chinuită a românilor. Primul lucru pe care l-au făcut ungurii a fost abolirea reformei agrare făcută de români. Pe măsură ce armata română se retrăgea, țara își ținea răsuflarea. Care va fi mișcarea următoare a lui Antonescu? Va apela la metoda lui De Gaulle (așa cum mulți se așteptau plini de speranță)? Nici măcar Maniu nu dorea acest lucru
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
autorului 59 "Neamul românesc", 2 noiembrie 1921 60 Un element revelator: în 1923-1924, guvernul a cheltuit șase sute de milioane de lei pentru extrem de importanta mișcare cooperatistă, al cărei succes ar fi putut, în mare măsură, să decidă asupra problemei Reformei Agrare. Între timp, băncile particulare au primit șapte miliarde și jumătate pentru aceeași perioadă. Henry Roberts, România: Political Problems of au Agrarian State, New Haven, 1951, p. 127 61 O analiză atentă a condițiilor predominante existente în acești ani este oferită
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lîngă șofer și avea obiceiul să accepte să ia autostopiști 88 Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, București, 1933 și cealaltă ediție din 1943 89 "Neamul românesc", 14 unie, 1 iulie și 18 octombrie 1932. Vezi și 10 ianuarie 1933 90 Partidul Agrar al lui Argetoianu a continuat în mod inutil tergiversarea 91 "Neamul românesc", 18 ianuarie 1933 și 6 martie 1934 92 "Neamul românesc", 18 decembrie 1932 93 "Neamul românesc", 7 februarie 1933 94 Tatăl lui Ion Moța a fost tovarășul lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cu trăsura la Șosea. Camera a votat amendamentele la tocmelile agricole. Senatul a adoptat o moțiune dură împotriva lui Slăniceanu. La Cameră se discută tulburările țăranilor. Vernescu de partea guvernului. Rosetti votează în favoarea tocmelilor, pentru a preveni pericolul unei probleme agrare. Prefectul poliției la mine până la ora10. Ploaie. Duminică, 9/21 mai Vreme mohorâtă, neprietenoasă. Înainte de amiază cu Elisabeta. Ora 10½ la trageri. Ploaie și umezeală, acolo până la ora 12. Văcărescu la mine. După-amiaza Cernat, apoi Chițu și Stătescu, care intervin
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
proprietar al moșiei Argetoaia cu obligația că aceasta moșie să se împartă în modul următor: 117 ha, libere de orice sarcini, rămîn în plină și exclusivă proprietate a Statului, care execută în consecință în această măsură schimbul aprobat de Comitetul agrar prin avizul Nr. 23/928. Statul va putea cere și d. Lt.-colonel Lupașcu se obligă a da 52 ha, din această suprafață într'o altă porțiune de teren denumită Argetoaia Leordease, proprietatea d-sale, în baza unei cumpărături anterioare
LEGE nr. 122 din 17 mai 1930 pentru autorizarea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor de a încheia o tranzactiune cu d-na Elena Rahtivan, Lt.-colonel Em. Lupascu şi satenii din comuna Costienii-Mari (R.-Sarat), privitor la mosiile expropriate Costienii-Mari şi Argetoaia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128784_a_130113]
-
Capitolul 1 Dispozițiuni generale Articolul 1 Pe terenurile rămase disponibile în urmă aplicării legilor de reformă agrara și a legii pentru organizarea Dobrogei-Noua, care constituiesc fondul imobiliar al colonizării, pot fi colonizați locuitorii ce întrunesc următoarele condițiuni: a) Să aibă vîrstă de cel mult 45 ani; ... b) Să aibă exercițiul drepturilor politice; ... c) Să fi satisfăcut serviciul
LEGE nr. 826 din 4 aprilie 1936 privitoare la regimul colonizarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128973_a_130302]
-
jumătatea lotului-tip de colonizare. Loturile mai mari de 10 ha se vor putea divide în porțiuni de căte 5 ha. Coloniștii vor avea oricînd dreptul de a se folosi de prevederile art. 133 și 134 din legea de reformă agrara, a Vechiului-Regat, ale căror dispoziții se extind asupra coloniștilor din întreaga țară. Articolul 10 Loturile coloniștilor nu se vor putea înstrăina nici voluntar, nici prin execuție silită decat către alți coloniști sau fii de ai lor, precum și pentru înzestrarea copiilor
LEGE nr. 826 din 4 aprilie 1936 privitoare la regimul colonizarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128973_a_130302]
-
e de ordine publică și poate fi cerută de oricare din părțile interesate, de ministerul public și de terți, pînă la 5 ani, după data Înstrăinării. Articolul 11 Dispozițiunile art. 127, 128, 129, 130 și 131 din legea de reformă agrara a Vechiului Regat, se extind asupra tuturor coloniștilor din toate părțile țării cu respectarea art. 9 din prezenta lege. Articolul 12 Colonistul pierde de drept proprietatea lotului ce i s'a atribuit, odată cu pierderea calității de cetățean român. Deposedarea colonistului
LEGE nr. 826 din 4 aprilie 1936 privitoare la regimul colonizarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128973_a_130302]
-
din prezenta lege. Articolul 12 Colonistul pierde de drept proprietatea lotului ce i s'a atribuit, odată cu pierderea calității de cetățean român. Deposedarea colonistului proprietar, se va face pe cale judecătorească, după procedura prevăzută la art. 139 din legea de reformă agrara a Vechiului Regat. Articolul 13 În caz de deposedare, lotul întreg al colonistului, inclusiv lotul de casă și clădirile existente, reintră în patrimoniul Statului. Colonistul deposedat va fi despăgubit de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, pentru clădiri cu valoare comercială, stabilită
LEGE nr. 826 din 4 aprilie 1936 privitoare la regimul colonizarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128973_a_130302]
-
Administrației Comerciale a Colonizărilor, asistat de un reprezentant al forței publice. Colonistul deposedat va avea drept la despăgubiri pentru construcțiunile existente, precum și la recolta prinsă de rădăcini. Articolul 17 Dispozițiunile cuprinse în art. 137 și 139, din legea de reformă agrara a Vechiului Regat, se extinde asupra coloniștilor din toate părțile țării. Capitolul 2 Dispozițiuni speciale Articolul 18 Terenurile dobândite sau ce se vor dobândi de Stat, prin cumpărare, prin exercitarea dreptului de preemțiune, sau pe altă cale, se vor afecta
LEGE nr. 826 din 4 aprilie 1936 privitoare la regimul colonizarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128973_a_130302]
-
la cel mult 25 ha. Capitolul 3 Dispozițiuni transitorii Articolul 24 Toate acțiunile de deposedare pendinte și întemeiate pe dispozițiile art. 50 și 54 din legea asupra colonizării dela 17 Iulie 1930 și ale art. 137 din legea pentru reforma agrara din Vechiul Regat, își vor continua cursul, daca temeiurile de drept sînt identice cu r��nduielile prezenței legi. În cazul contrar acțiunile își vor continua cursul numai după ce vor fi modificate în sensul cerințelor legii. Articolul 25 Pentru toate terenurile
LEGE nr. 826 din 4 aprilie 1936 privitoare la regimul colonizarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128973_a_130302]