5,707 matches
-
de reacție puternică, predispusă la formarea unui „delir senzitiv de relație”. Winner consideră boala ca pe o continuare a personalității premorbide („temperamentul paranoiac genetic”), care, cu timpul, evoluează către paranoia. Krueger crede că paranoicii se recrutează dintre personalitățile cu o agresivitate constituțională, considerați de autorul citat ca fiind „paranoici înnăscuți”. K. Kolle descrie paranoicii ca pe niște personalități cu tendință la recluziune constituțională, oricând potențiali de a face o psihoză. După W. Mayer-Gross este foarte greu, în cazul paranoicilor, de a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
propriei sale persoane în raport cu ceilalți și cu lumea, suspiciozitate cu tendință la formarea de idei prevalente, sentimentul propriei sale insecurități în raport cu lumea și cu celelalte persoane, intoleranță la frustare cu dificultatea de a se putea adapta în situații-limită de viață, agresivitate crescută, orientată către lume, o mare tendință de proiecție asupra lumii sau a altor persoane, a propriilor trăiri cu culpabilizarea celorlalți și recul ulterior asupra sa, tendință la supradominare, incapacitate de suplețe în relațiile cu ceilalți, incapacitatea de a admite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
practică a propriilor sale idei delirante (erotice, reformiste, pasionale, de prejudiciu etc.), Treptat se ajunge la o stare de tensiune, de ostilitate deschisă, între persoana bolnavului și lumea exterioară, care se va adânci progresiv, declanșând conflicte sau chiar acte de agresivitate antisocială. Regresiunea personalității Starea de tensiune psihică duce, în timp, la o epuizare internă a forței psihice a bolnavului, precum și la o îngustare și sărăcire intelectuală prin cultivarea exclusivă a preocupărilor delirante. În timp, delirul își pierde din intensitate, se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intern, nas aplatizat, gură întredeschisă, mână scurtă și pătrată. În plus se notează dificultăți de mers, abdomen destins, hipotonie musculară, hiperlaxitate ligamentară. Această categorie de oligofreni sunt docili, afectuoși, sensibili la ritm și muzică, dar prezintă frecvente tulburări caracteriale (instabilitate, agresivitate, opoziție, negativism). Se constată existența unor malformații și în sfera somatică reprezentate prin tumori, malformații cardiace, o mare sensibilitate sau receptivitate pentru infecțiile acute. Etiologia acestei oligofrenii s-a stabilit a fi de natură genetică printr-un defect specific al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sfera somatică, cât și din cea psihică. Aceste aspecte au făcut pe unii specialiști să vorbească despre balansarea psihosomatică (P. Sivadon). În ceea ce privește specificitatea acțiunii conflictelor emoționale F. Alexander distinge două direcții principale, și anume: tulburări emoționale caracterizate prin „reacții de agresivitate” sau „reacții de fugă” de factură nevrotică și din care fac parte următoarele tipuri de afecțiuni: tulburări cardio-vaculare, hipertensiunea arterială; tulburări emoționale caracterizate prin „reacții de retragere” ale individului sau stări de dependență și de regresiune prin care individul caută
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
somatice și psihice. Orice situație care face să eșueze această dinamică, duce la apariția unor tulburări diferite, în cadrul cărora se înscriu și tulburările psihosomatice. Trei elemente se consideră că aduc o contribuție directă în edificarea tulburărilor psihosomatice: stresul, frustrarea și agresivitatea. Acești factori se opun satisfacerii tendințelor libidinale ale persoanei, producând tulburări somatice sau stări de dezechilibru psihic. Orice tendință nesatisfăcută se transformă prin refulare în inconștient fie în focar de tensiune intrapsihică, fie în simptom nevrotic. Acestea stau la baza
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care rup echilibrul psihosomatic. Frustrarea produce o blocare a satisfacerii unei nevoi a individului, declanșând sentimentul unei amenințări a posibilităților vitale ale acestuia. Stresul este și el o amenințare a posibilităților existenței persoanei, epuizând resursele de energie psihică ale acesteia. Agresivitatea reprezintă descărcarea tensională consecutivă frustrărilor individuale, ca o soluționare a acestora. În sensul acesta, tulburările psihosomatice se dovedesc a fi expresia unei relații care se stabilește între stările de tensiune intrapsihice produse de frustrări și descărcările agresive sub forma simbolică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Pentru exemplificarea acestor aspecte menționăm, în continuare următoarele situații (A. Porot): Patologia psihosomatică din sfera digestivă (spasmele esofagiene, gastrice, intestinale sau ale căilor biliare, precum și ulcerul gastro-duodenal) sunt tulburări specifice unui tip de personalitate cu o mare nevoie de independență, agresivitate, competiție în raporturile interpersonale. Conflictul este dat de împiedicarea aspirației la autonomie a persoanei respective. Ne aflăm în fața unei persoane cu tendințe orale receptive a căror frustare va determina apariția unor tulburări funcționale gastrice. Patologia psihosomatică din sfera respiratorie și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
frustrările individului. Declanșarea bolii este adesea în raport cu o situație vitală penibilă, de impas sau conflictuală. Patologia psihosomatică cardio-vasculară este expresia unor conflicte și frustrări ale personalității. Hipertensiunea arterială este adesea raportată la o stare de tensiune afectivă prelungită, cu inhibiția agresivității de către individ. Crizele de angor pectoris sunt în relație cu nevoia nesatisfăcută de depășire și de siguranță. Ea se însoțește de o insuficientă sau negativă identificare paternă a individului respectiv. Afecțiunile psihosexuale, atât la femeie cât și la bărbat, sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tipuri de personalități anormale sunt incluse personalitățile psihopatice, sociopatice și personalitățile antisociale. Acest tip de personalități au un caracter psihopatologic eterogen, marcat de natura lor dezechilibrată și antisocială. Din punct de vedere psihopatologic ele se caracterizează prin următoarele aspecte: impulsivitate, agresivitate, inafectivitate aparentă, absența anxietății, alte manifestări (trăsături de caracter de aparență isterică, tulburări de conduite sexuale, tulburări de dispoziție afectivă, episoade disforice de scurtă durată). Tot în cadrul acestui grup de personalități anormale trebuie menționate și sociopatiile. Acestea reunesc acele tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prietenie, înrudit cu cel de mai sus, este bazat pe dualitatea dintre un „Eu” și un „Tu”. Este modus amicitiae, un mod de comunicare marcat în primul rând de o coparticipare interpersonală directă și sinceră. Modul de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cu lumea socială. În sensul acesta pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivității ca mod de existență: captarea mediului fizic, ambiental prin următoarele mijloace: apucarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de o coparticipare interpersonală directă și sinceră. Modul de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cu lumea socială. În sensul acesta pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivității ca mod de existență: captarea mediului fizic, ambiental prin următoarele mijloace: apucarea fizică („prinderea cu mâna”), mușcarea („prinderea cu dinții”), înțelegerea („cuprinderea cu intelectul”), denumirea (desemnarea lingvistică, limbajul); captarea mediului social, prin următoarele mijloace: impresionare, sugestibilitate, asumarea responsabilității. Modul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lumea, cu autoritățile. Se consideră neînțeleși, nedreptățiți, persecutați, deși ei simt că au „misiuni importante” de îndeplinit. Se simt investiți cu virtuți salvatoare, mesianice. Propun soluții utopice, reformatoare. Viața lor se desfășoară într-o continuă agitație tensională. Sunt expansivi până la agresivitatea deschisă. Pot să se manifeste ca reformatori sociali, politici, religioși, ca inventatori, erotomani etc. Deși trăiesc cu o mare intensitate aceste „idei”, viața lor este de fapt strict limitată la acestea; întreaga lor existență este circumscrisă în jurul ideilor delirante pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
incertitudine care generează o angoasă colectivă. În fața acestor situații, reacțiile de protest-opoziție nu vor întârzia să apară. Ele se manifestă sub forma unor conduite de refugiu, emigrații către zone (considerate) sigure, acte de suicid, adesea colective, deturnarea culpabilității prin descărcarea agresivității asupra unor grupe (considerate) responsabile, manifestări de protest colectiv, stradal etc. Rolul esențial, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, în procesul de formare al pihozelor sociale revine într-o măsură covârșitoare discursului colectiv purtător al unor ideologii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
promisiuni referitoare la problemele, conflictele sau nedreptățile sociale, oferă modele de sensibilitate, gândire și comportament care sunt imediat acceptate și imitate, influențează atitudinile emoționale ale maselor pe care le dirijează într-o direcție intenționată, țintită către grupurile culpabilizate în vederea descărcării agresivității colective asupra acestora, organizează societatea în grupuri comunitare conduse de un lider în vederea realizării unor acțiuni colective. Mecanismele psiho-sociale și geneza Psihozelor colective. Ce urmărește discursul colectiv ca instrument psihologic prin acțiunea sa asupra colectivităților social-umane? Două aspecte principale. Pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dependență și pasivitate; discontinuitatea conștiințelor, a responsabilității, imaturitate și regresiune; caracterul superficial al emoțiilor și sentimentelor, epuizare, pierderea capacității creatoare, a inițiativei; slăbirea sentimentelor altruiste, de compasiune, milă și solidaritate afectivă; ]nchiderea în sine egocentrică, cultivarea intereselor egoiste materiale, duritate, agresivitate etc.; transformată într-un „automat uman”, persoana va deveni ușor manipulabilă, sugestibilă, sensibilă la efectele propagandei, ale mass-mediei, pierzându-și identitatea și valoarea. Criza psiho-socială Pe fondul transformărilor sociale și istorice se profilează tabloul unei crize. Trebuie făcută diferența între
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înțelege și denumi semnificația diferiților stimuli senzoriali în absența unor tulburări de tip senzorial periferic (agnozie vizuală, tactilă, auditivă, asterognozie, prosopagnozie). Agorafobie: frica patologică de spații deschise. Agrafie: tulburare caracterizată prin pierderea capacității de a scrie care apare în cadrul afaziei. Agresivitate: dispoziție fundamentală a ființelor vii. Poate avea un caracter ostil-distructiv sau un caracter activ-constructiv de afirmare de sine. Alcoolism: stare patologică datorată dependenței de ingestia excesivă și îndelungată a băuturilor alcoolice, însoțită de tulburări psihice, neurologice și somatice cu caracter
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Histoire culturelle de la maladie (1980) J. Postel și Cl. Quétel Franța Nouvelle Histoire de la psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
muzica și cântau, aprofundau matematicile, duceau „modul de viață pitagoreic” și aspirau la athanasia și metempsihoză; se mulțumeau să mănânce doar fasole și nu beau decât apă, își fortificau sănătatea prin gimnastică și trăiau într-o comunitate fraternă care excludea agresivitatea și violența față de semenii necomunitari. Utopia pitagoreică, similară comunismului primitiv, avea un singur cusur: nu putea fi practicată decât de persoane de elită, capabile de performanțe umane înalte dictate de aspirații supraomenești. Nu încape însă îndoială că școala pitagoreică se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
însăși paideia; adică o descensio ad inferos, o coborâre în iadul leneviei și al ignoranței; dar generoasa dăruire de sine a Omului Bun se sfârșește nefericit, însă cât se poate de realist. Generosul posesor al cunoașterii superlative este întâmpinat cu agresivitate de către apaideusicii peșterii. Ei nu vor să fie dezlegați de ignoranță întrucât se simt bine cu ea. Platon sugerează că cei mai mulți oameni preferă educației lenea intelectuală. Cunoașterea profundă este dificilă, obositoare și neplăcută. Numai filosofii autentici se simt atrași de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
după părere, mulțumindu-se cu căldura și liniștea „grotei ignoranței” în care s-au născut. Mitul platonic este susceptibil de multe interpretări. De aceea, ne putem încumeta să-l considerăm o profeție - una care s-a adeverit. Platon avertizează în legătură cu agresivitatea celor mulți și mediocri care preferă lenea apaideusică travaliului cunoașterii și formării de sine. Această agresivitate și nu doar lenea intelectuală a determinat abandonarea proiectului curricular platonic, în favoarea unor curricula din ce în ce mai mediocre, mai înguste, mai „specializate”. Este ceea ce s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
platonic este susceptibil de multe interpretări. De aceea, ne putem încumeta să-l considerăm o profeție - una care s-a adeverit. Platon avertizează în legătură cu agresivitatea celor mulți și mediocri care preferă lenea apaideusică travaliului cunoașterii și formării de sine. Această agresivitate și nu doar lenea intelectuală a determinat abandonarea proiectului curricular platonic, în favoarea unor curricula din ce în ce mai mediocre, mai înguste, mai „specializate”. Este ceea ce s-a întâmplat în istoria culturii și civilizației europene după apunerea epocii elenistice. Și putem interpreta această părăsire
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din 16 iulie 431, cu câteva zile înainte de a fi aruncat anatema și asupra doctrinei orientale similare a nestorianismului. Atât Pelagius, cât și Nestor erau erudiți de mare cultură care încercau să depășească absurdități ale creștinismului primitiv. Excomunicarea lor sugera agresivitatea de mai târziu a creștinismului - care, în Apus, a culminat cu ororile Inchiziției. 9. Viața și activitatea lui Honoratus au fost consemnate de Hilarius în Sermo de vita Honorati (Patrologia Latina, ed. Migne, Paris, 1844-1855; textul provine din anul 1249
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
interpretat și s-au dezbătut probleme precum: conceptul de rasă; statutul „rasei marginalizate”; relația dintre substructura economică și diferitele rase; problemele orientării curriculumului în funcție de cele ale rasismului și antirasismului; construirea unor curricula multiculturale; emanciparea culturală; problemele identității și ale represiunii; agresivitatea antiși interrasială; problemele instituționale rasiste și antirasiste; politicile antirasiale și curriculumul; miturile sexuale legate de rasism; prostituția rasială; relațiile dintre feminism, rasism, erotism și homosexualism; etnicismul și „visul american”; afrocentrismul; pedagogia emancipării ș.a. Cele mai multe idei ale pedagogiei multiculturaliste - mai ales
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
50, această abordare științifică devenise un structuralism invadator care cotropea, vertiginos, domeniile științifice umaniste (după ce se instalase, deja foarte confortabil, în științele naturii și științele vieții). Spaima că totul se va transforma în structură a generat reacțiile umaniștilor împotriva acestei agresivități epistemologice. Așa a apărut poststructuralismul inițial. Ulterior, conceptul de poststructuralism și-a extins sfera și s-a contopit cu postmodernismul. Cel din urmă s-a afirmat, la începuturi, ca o mișcare inovatoare radicală în arte, tehnologie și știință. În anii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]