3,926 matches
-
amenințările la adresa unui stat se referă la pericolele la care se expune un stat și modul cum pot fi afectate interesele sale naționale. În analiza existenței riscurilor și amenințărilor, se identifică capacitățile, vulnerabilitățile și acțiunile reale și potențiale ale unui agresor de a ataca o țară. Prin urmare, riscurile și amenințările la adresa securității naționale a unui stat înseamnă orice acțiune sau situație care generează efecte distructive pe cale naturală sau artificială asupra stabilității acestuia. Obiectivele naționale decurg din interesele naționale și se
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ca ordinele și sarcinile să fie respectate de executanți. Acțiunile de descurajare a unui stat față de intențiile sale agresive se realizează prin unirea eforturilor altor state pentru a demonstra că puterea lor este mult mai mare în situația când statul agresor ar încerca să-și promoveze politica sa de forță în politica internațională. Coerciția este o formă de putere care constă în controlul oamenilor prin amenințări deschise sau tacite. Aplicarea presiunilor coercitive asupra unui stat are loc atunci când acesta poate deveni
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
viziune a concepției de întrebuințare a forțelor armate și misiunile acestora. În acest context, strategia apărării armate a țării consta în riposta imediată, fermă și decisivă a forțelor sistemului național de apărare pentru nimicirea sau neutralizarea grupărilor de forțe ale agresorului, începând încă din zona de frontieră, concomitent cu organizarea apărării pe întreg teritoriul țării, inclusiv dacă situația o impunea, prin angajarea întregului potențial uman și material al țării în cadrul apărării totale. Colaborarea militară externă reprezenta un capitol distinct în cadrul doctrinei
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
i-au jignit pe susținătorii locali ai societății deschise. Democrația nu poate fi introdusă cu ajutorul armelor. Germania și Japonia au devenit democrații după al doilea război mondial, dar războiul nu fost purtat în acest scop. Germania și Japonia au fost agresorii, iar când au fost învinse, au fost pregătite să-și schimbe atitudinea. Tratamentul generos pe care l-au primit din partea învingătorilor le-au încurajat să introducă un nou sistem politic, ceea ce nu e cazul Irakului. Abordarea fundațiilor mele Impunerea democrației
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
suferind fizic, ci este traumatizat din cauza reprezentării demnității sale, brutal călcată în picioare. Practica pedagogică arată că, pentru atitudini necorespunzătoare, mai utile sunt: încurajarea, dojana, admonestarea. Cu tact, răbdare și dragoste, promovând modele pozitive și dezvoltând părțile bune din personalitățile „agresorilor”, cadrul didactic poate apela la strategii manageriale experimentate deja, strategiile altruiste. Agresivitatea infantilă se dezvoltă în raport cu contraacțiunea pedagogică și tactul pedagogic. Mulți educatori nu admit agresivitatea deschisă, însă neglijând formele simbolice ale acesteia, care apar sub masca îmbufnării, dispoziției rele
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Un alt fenomen care poate fi înțeles datorită îngustimii vederii foveale este cel pe care specialiștii, în cadrul depozițiilor martorilor oculari, l-au numit „efectul armei”: într-adevăr, cercetătorii au remarcat că, în timpul unei agresiuni armate, martorul are dificultăți în privința recunoașterii agresorului, deoarece s-a uitat mai mult la armă. În fine, în domeniul vânzărilor și al comerțului, deseori ne lăsăm trași pe sfoară atunci când produsele care trebuie să ne atragă atenția sunt așezate în dreptul ochilor: produsele mai ieftine se plasate deseori
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
victime acceptând să își facă publice experiențele, atât din teamă de consecințe, cât și pentru că discutarea lor publică trece drept „necuviincioasă”. Din acest motiv, continuă să domine încă ideea că victima este vinovată, a făcut ea ceva să își provoace agresorul. Victima este culpabilizată și redusă la tăcere. De exemplu, datele Barometrului de gen, 2000, arată că, în România, 53% dintre femei au fost bătute de către soți sau concubini, dar și că 17% dintre bărbați au fost bătuți de către partenerele lor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de Crăciun, și sunt sigur că nu am fost eu singurul care-l văzuse. Aici, noaptea vin, dar nu întotdeauna, îngeri, și-mi aduc mici cadouri: le ascund dar dimineața nu reușesc niciodată să le găsesc. Ce-ți zic? Că agresorii vor fi pedepsiți, și-mi cer ajutor. Și tu? Eu făgăduiesc, și te asigur, o să mă țin de cuvânt, dar nu voi ucide pe nimeni deoarece sângele mă înspăimântă. În timpul procesului te-ai apărat vreodată? N-ai strigat că ești
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a amorți corpul cât să nu le mai simtă pe următoarele. Dar cel ce lovea simțea iar nevoia s-o facă, de parcă avea o datorie de împlinit. Apoi cei bătuți erau predați Poliției, care, pentru a căpăta deplina încredere a agresorilor, continua șirul de înghionteli până când, aruncați unii peste alții, prinșii erau duși către secțiile de poliție. — E greu, răspunse Rada, închizând ochii și strângându-și degetele pumn, așa cum făcuse atunci când îi întinseseră tușiera să-și apese buricele degetelor pentru amprente
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
chinuri morale. Sultana, dimpotrivă, inspira îndrăzneli și părea chiar libertină, și s-au găsit tineri care să încerce un atac brutal. Dezamăgirea era amară. Întâi Sultana avea un limbaj așa de cult și ponderat, încît după câteva fraze ale ei agresorul se demoraliza. Afară de asta, imprudentul găsea un obstacol în chiar orientarea pasională a Sultanei, care totdeauna era în altă parte. Sultana nu se supăra de temeritatea lui, îi mărturisea, cu spontaneitatea ei caracteristică și cu predilecția pentru vorbele mari: "Iubesc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu o forță de înotătoare voinică. Ioanide nu respinse îmbrățișarea, ci o acceptă, dezvoltînd-o și profitând de ea. Însă după câteva secunde de ardență, se desfăcu delicat și, liniștit în sinea lui, înregistră umorul situației sale. În aceeași casă fusese agresor și victimă aproape din distracție, fără a fi târât de vreo pasiune. Tocmai această întîmplare îl făcu atent asupra stridenței aparente a purtărilor sale într-un timp când era profund plictisit de probleme serioase. Interior, hotărârea lui fu luată. - Domnișoară
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
răspântie din apropierea casei sale, au ieșit din umbră, din direcții opuse, câțiva indivizi cu pălăria trasă pe ochi, care au încercat să-l înconjoare din toate părțile. Din întîmplare, becurile electrice de pe stradă s-au aprins brusc de la uzină și agresorii au întors spatele în grabă. - Dacă continuă așa, o să fiu nevoit să mă mut, măcarprovizoriu, încheie Dan Bogdan. Ioanide își arătă dezgustul său pentru astfel de moravuri și întrebă pe Bogdan ce avea să-i spună personal, fiindcă înțelesese că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
da unei nepoate, în timpul acela în gazdă la el. Autopsia dovedi că Dan Bogdan fusese lovit de cel puțin cinci arme tăioase felurite, dintre care un cuțit de vânătoare și pumnalul găsit înfipt în trup și pe care unul din agresori, mai fricos, n-avusese tăria de a-l trage înapoi, deoarece corpul se răsturnase din cauza celorlalte lovituri. Pumnalul, la o atentă examinare, se constată a fi din recuzita unui teatru, unul ce slujise pentru rolul lui Hamlet. Deci între agresori
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
agresori, mai fricos, n-avusese tăria de a-l trage înapoi, deoarece corpul se răsturnase din cauza celorlalte lovituri. Pumnalul, la o atentă examinare, se constată a fi din recuzita unui teatru, unul ce slujise pentru rolul lui Hamlet. Deci între agresori se afla vreunul care într-un chip oarecare avea contact cu scena. Ironie a soartei, prozaicul Dan Bogdan căzuse ca și Caesar ciuruit de pumnale, învelit în demiul său. Hagienuș povesti după aceea că în ziua crimei îl zărise pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
intenția expresă de a ucide pe Dan Bogdan, însă firește nici vreo grijă deosebită de a-i menaja viața. Chiar alegerea mijloacelor pledează pentru această ipoteză. Dan Bogdan putea prea bine fi împușcat fără un spor de riscuri imediate pentru agresori. E imposibil de crezut că un om așa de plin de reflecțiune în toate și consiliat de oameni competenți ar fi ales agresiunea cu pumnale de operetă în scopul de a ucide. Niște stilete neascuțite suficient și un pumnal de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Călinescu imagină exclamații inexistente din partea acestuia și-l luă de gât, cu intenția precisă de a-l sili să se înfurie și apoi să-l lovească cu un briceag. Agenții ședeau la o parte, gata de a "aresta" pe mahalagiul agresor, căruia i se promisese imediata eliberare pentru caz de legitimă apărare și o substanțială recompensă bănească. Din păcate, Hangerliu unea calmul cu o forță herculeană, foarte bine disimulată în moliciunea gesturilor sale. Când individul îl prinse de gât, Hangerliu apucă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai mult voință, și Gaittany îl surprinsese alb în jurul gurii, de caimac. - Conțescu are un umor special de ordin biologic, ziceaSmărăndache, simulează moartea. (Tot de la Ioanide avea și această teorie.) Unele păsări, anume gângănii se prefac moarte ca să dezguste pe agresor și să-l facă să se depărteze. În cazul nostru, Conțescu își bate joc pur și simplu de Gonzalv. De-ar fi auzit aceste cuvinte, Conțescu nu le-ar fi aprobat, căci nu spre a se amuza pe socoteala lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
părți că îi recunoaștem și că îi înțelegem (sau că încercăm să-i înțelegem) problema. Aceasta implică: să avem răbdare, deschidere, să fim atenți, să empatizăm. • pentru a putea răspunde la atacul (verbal) al celuilalt, la iritarea lui: îi creăm agresorului percepția că am luat act de problema/nemulțumirea lui și că încercăm să-i diminuăm cât mai mult starea emoțională negativă. Ascultarea activă presupune, în anumite condiții, din partea vorbitorului, și procesul de autodezvăluire. Autodezvăluirea este actul prin care oferim altora
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
înțelegere; iertarea înseamnă că admitem că lucrul care s-a întâmplat a fost un lucru rău, care nu trebuie să se mai repete (Enright, 2008). Când am acceptat să iertăm, am acceptat să eliminăm sentimentele, gândurile și comportamentele negative față de agresor și totodată să dezvoltăm sentimente, gânduri și comportamente pozitive față de acesta (idem, p. 52). În esență, iertarea este un dar, ales liber, fără a impune obligații sau a pune condiții. Ea este un cadou dăruit dintr-un simț al generozității
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
între parteneri în timp (Chapman, Thomas, 2008). În vreme ce, iertarea falsă este "o stratagemă la care recurg manipulatorii pentru a-și asigura dominația asupra celuilalt/celorlalți. Acest tip/mod de iertare ("iertarea") poate fi identificat prin atitudinea arogantă a acestora față de agresor, atitudine ce nu are nimic în comun cu adevărata compasiune" (Enright, 2008, p. 46). Prin urmare, iertarea nu este "o scamatorie care permite controlul asupra altor persoane", precum ne atenționează R.D. Enright (2008, p. 23); ci, dimpotrivă, ea îi eliberează
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Bizanț, și cei doi apostoli slavi Metodiu și Ciril au avut să lupte tocită viața lor cu dorința de predominare și intoleranța germanilor. Socotind preponderanța culturei și civilizației germanice, desigur slavismul și biserica grecească n-ar fi putut să reziste agresorilor lor dacă providența însăși n-ar fi pus o stavilă puternică și neînlăturabilă agresiunei germanismului spre Orient. Islamul (a cărui chemare istorică filozofii și istoricii europeni o caută 'n zădar), Islamul a fost chemat să puie un veto curentului germanic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ridica protest sau a se amesteca dacă o altă putere s-au amestecat. Pentru aceasta, puterile au drept numai "en cas d'agression exterieure ". Acest caz nu s-au întîmplat, căci știm că rușii n-au intrat în România ca agresori, ci în înțelegere cu România. Apoi mai observ încă un lucru, fără a voi să dizbat asupra lui, anume: întrucît teritoriu României este sau nu neutral. Mai cu samă cu acest scop am luat cuvântul, ca să zic: că teritoriul României
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cunoștințelor și a intervențiilor privitoare la school bullying, autorul precizează, pe bună dreptate, că violența nu este decât o parte din bullying și invers. Greutatea violenței în școală nu poate, de altfel, să cadă doar pe umerii copilului, fie el agresor sau victimă. Importanța lucrărilor lui Éric Debarbieux referitoare la relația existentă între climatul stabilimentelor școlare și victimizare dobândește aici sens deplin. Încrucișarea categoriilor de victimizare cu componentele climatului școlar arată că școala este percepută cu atât mai negativ cu cât
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Mai mult decât o cunoaștere a "delincvenței înregistrate", care măsoară reprezentările și activitățile instituțiilor, abordarea prin ancheta de victimizare ne permite să privim încălcările și infracțiunile din punctul de vedere al victimei, considerată un informator privilegiat, în loc să focalizăm cercetările pe agresori (Zauberman, Robert, 1995). Principiul însuși, cum am văzut, este foarte simplu: un eșantion din populația dată este întrebat ce acte de violență și delincvență a suferit. Aceste anchete ne permit să arătăm diferența dintre cunoașterea instituțională a fenomenului și realitatea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
faptele violente sunt comise de persoane din afara școlii, iar în acest din urmă caz, multe dintre ele sunt cunoscute cel mai adesea fiind vorba de un elev exmatriculat. Astfel, într-o anchetă realizată în departamentul Doubs (Carra și Sicot, 1997), "agresorii sunt persoane din exterior în 6,2% din cazuri pentru gimnaziile urbane, față de 2,2% pentru gimnaziile rurale". Anchete franceze de victimizare Anchetele franceze de victimizare în mediul școlar au fost puține la număr. Primele două au fost cea realizată
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]