221,754 matches
-
practicată în betonul digului cu apa, mică de vreo trei degete, ceva mai caldă de razele soarelui ce se pregătea să apună. în zburdălnicia lui, peștele albăstrui ca un proiectil de calibru inferior, proiectat poate de vreun talaz mai puternic, ajunsese drept pe uscatul digului, se zbătuse el acolo, cât se zbătuse, și, în spărtură, își dăduse duhul, spusese maiorul, privindu-l cu regret. Arăta într-adevăr ca un obuz de artilerie ușoară, cu ochiul lui deschis ca o capsă percutată
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
-i trădează pe cei în care crede. Cu exact aceleași însușiri a aceptat să devină "Dana" în tinerețea ei universitară. Dacă la căderea regimului Ceaușescu Mona Muscă ar fi fost un om cu adevărat tare pe convingerile sale, ar fi ajuns, probabil, politician marcant în PRM după o eventuală escală în FSN-ul anilor '90. Acesta e, dacă vreți, paradoxul Merce, fost ofițer superior de Securitate, care e membru în Parlament, fără să-l doară capul, în timp ce foștilor informatori li se
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
Și dacă dădea greș? Orezul ar putea să-i iasă lipicios. Dhalul prea sărat. Chanu ar putea să uite de pește. Dar era numai o cină. O simplă cină. Cu un musafir. Lăsă geamul deschis. Se urcă pe canapea ca să ajungă la Coranul de pe raftul de sus, pe care, forțat de împrejurări, Chanu îl făcuse special pentru acesta. Se strădui din răsputeri să se reculeagă, refugiindu-se de Satana cu pumnii încleștați și cu unghiile înfipte în palme. Apoi alese o
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
pe voi, așa cum i-am îndemnat și pe cei cărora le-am dăruit Cartea înaintea voastră, să vă temeți de Dumnezeu. De veți fi necredincioși, aflați că Lui îi aparține tot ce e în ceruri și pe pămînt. Dumnezeu își ajunge sieși, lăudat fie Dumnezeu. Cuvintele îi potoliră stomacul, era mulțumită. În comparație cu Dumnezeu, doctorul Azad nu era nimic. Lui Dumnezeu îi aparține tot ce e în ceruri și pe pămînt. Repetă cuvintele de mai multe ori, cu voce tare. Era stăpînă
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
Coranul în limba arabă. Atinse cu degetele învelitoarea. Nazneen își mută privirea la vitrina de sticlă înțesată cu animale din ceramică, bibelouri de porțelan și fructe de plastic. Fiecare în parte trebuia șters de praf. Mereu se întreba cum de ajungea praful acolo și de unde venea. Toate îi aparțineau lui Dumnezeu. Se întreba la ce avea El nevoie de tigri de lut, bibelouri și praf. Iar apoi, fiindcă se lăsase în voia gîndurilor și uitase de sine, începu să recite în
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
-vă cum trăiesc: și-au recreat pur și simplu satul aici. - Dar nu vor reuși niciodată să strîngă suficient ca să plece înapoi. Doctorul Azad își luă o porție de legume. Purta o cămașă albă imaculată, iar gulerul și cravata îi ajungeau pînă la bărbie, încît aveai impresia că nu are gît. Nazneen văzu o pată unsuroasă pe cămașa soțului ei, acolo unde îi căzuse niște mîncare. - În fiecare an își zic că mai au un an, continuă doctorul Azad. Dar oricît
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
că nu are gît. Nazneen văzu o pată unsuroasă pe cămașa soțului ei, acolo unde îi căzuse niște mîncare. - În fiecare an își zic că mai au un an, continuă doctorul Azad. Dar oricît ar economisi, tot nu-i de ajuns. - N-am avea nevoie de mare lucru, spuse Nazneen. Cei doi bărbați rămaseră cu ochii la ea, așa încît continuă să vorbească spre farfurie: Vreau să spun că am putea trăi din puțin. Simțea cum îi arde ceafa. Chanu umplu
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
Am patruzeci de ani, spuse Chanu. Vorbea încet, la fel ca doctorul, fără urmă de siguranța lui de sine. Trăiesc în țara asta de șaisprezece ani. De aproape o jumătate de viață. - Din gîtlejul uscat răzbătu un hîrîit. - Cînd am ajuns aici, eram tînăr. Plin de ambiții. De vise mari. Cînd am coborît din avion, aveam diploma în valiză și cîteva lire în buzunar. Îmi închipuiam că aveam să fiu primit cu brațele deschise. Voiam să intru în serviciul public și
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
care m-a frapat a fost starea deplorabilă în care se găseau clădirile din centrul Havanei. Pe marginea mării, pe o lungă distanță, se găseau case care în vremuri mai bune au arătat splendid, dar care, sub domnia lui Castro, ajunseseră într-o mizerie greu de descris; nu puteai crede că cineva poate locui într-un asemenea loc; și, cu toate acestea, acolo stăteau, claie peste grămadă, foarte mulți oameni. Dacă te dăpărtai de mal, vedeai clădiri restaurate mai ales de
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
un talmeș-balmeș, o harababură de nedescris. "Ciudat", dar nu s-au pus întrebări de către cubanezi și nici nu s-au făcut comentarii. Tot noi, străinii am preluat și această sarcină. Tovarășii lui Fidel aveau mare grijă ca vorbele noastre să ajungă cât mai puțin la urechile participanților autohtoni, deși aceștia erau bine selecționați în baza vigilenței socialiste. De altminteri, singura ședință care a avut loc într-o sală demnă de o asemenea reuniune și s-a bucurat de prezența unui public
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
de ne vom vizita vreodată cu ei. N-o să mai dureze mult până când regimul se va prăbuși. Dar câți ani îi vor trebui Cubei să-și revină din marasmul în care a zvârlit-o modelul sovietic? Cât va dura să ajungă la o mentalitate modernă, demnă de oameni liberi, când vedem câte dificultăți întâmpinăm noi, românii, în lichidarea sistemului care ne-a subjugat aproape o jumătate de secol? Și, parcă, avem alte tradiții și alt spirit decât locuitorii insulei în care
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
scrieri edificatoare și anume: un articol al episcopului german Heinz J. Held, publicat în aprilie 1994, și un fragment din Introducerea scrisă de dr. Jürgen Moltman la traducerea în limba germană a lucrării lui D. Stăniloae: "Orthodoxe Dogmatik". Ambii autori ajung la concluzii similare: datorită limbii și culturii române, opera teologului român este o punte între teologia răsăriteană și cea apuseană. Văzut din Occident, D. Stăniloae este un teolog ecumenic, o personalitate care înseamnă pentru biserica ortodoxă română ceea ce este Karl
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
are o certă preferință pentru asemenea scenarii indescifrabile de film noir. Personajul principal, un intelectual silit înainte de Revoluție să semneze un document de colaborare cu Securitatea, profită de confuzia postdecembristă pentru a pleca în Germania, sperând ca de acolo să ajungă în Statele Unite. După un dialog cu traducătorul care lucra pentru autoritățile germane, își dă seama că individul respectiv face parte dintr-o conspirație (a cărei natură exactă n-o vom afla niciodată). întors în România și încercând să obțină o
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
un ofițer român, avea o rozetă cu steagul românesc și mi s-au umplut ochii de lacrimi, un fel de patriotism instinctiv - nu știu cum de-a apărut. Am dormit noaptea la Turda în casa unui evreu, iar a doua zi am ajuns la Lugoj, unde tatăl meu, care a fugit din închisoare de la Oradea, s-a întâlnit cu mama la Turda și a ajuns preot funcționar la episcopia greco-catolică din Lugoj, unde mi-am făcut școala primară și liceul. Memoria... toți acei
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
nu știu cum de-a apărut. Am dormit noaptea la Turda în casa unui evreu, iar a doua zi am ajuns la Lugoj, unde tatăl meu, care a fugit din închisoare de la Oradea, s-a întâlnit cu mama la Turda și a ajuns preot funcționar la episcopia greco-catolică din Lugoj, unde mi-am făcut școala primară și liceul. Memoria... toți acei ani ai copilăriei și-ai adolescenței, și-ai postadolescenței... au rămas în zona aceasta a Recei și Ardealului, a țăranului, a figurilor
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
ne concentram cu toții în jurul unui aparat cu galenă, și eu am făcut multe aparate cu galenă în copilăria mea, și după aceea am venit acasă... se auzea, din cât au priceput țăranii cu care eram, că vin românii. Când am ajuns acasă, tocmai veniseră rușii, au ocupat toată valea, toate dealurile; mi-aduc foarte bine aminte... primul care a intrat în casă avea un automat cu care a făcut țăndări toate icoanele mamei la primul foc, după care... au venit și
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
de ani de zile, tot felul de fraze, de ici, de colo, fraze auzite-n metrou, fraze auzite la bistrou, fraze auzite-n tramvai, o înjurătură auzită pe nu știu unde... la un moment dat există un anume cumul mental care, până ajunge să se topească în diverse personaje, trece printr-o retortă a propriei personalități. Oare așa se-ntâmplă? Nicolae Breban: Nu, nu. În cazul meu se-ntâmplă cu totul altfel. De altfel, eu am o mai veche propunere de categorisire a
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
cărți, căutam prin diverse studii, citeam la exasperare din zona psihologiei, psihiatriei, psihopharmatologiei; după aceea intram în normal. Marian Ilea: Am întrebat pentru că, pe de o parte, exista o cotă de risc, la un moment dat, ca un mare scriitor ajuns în manuale să intre ca material la un examen de bacalaureat, de exemplu Animale bolnave sau Vocile nopții, copiii ăia să obțină câte-un 4 și să-l înjure pe Breban sau pe Buzura că, din cauza lui, n-au obținut
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
de rușine și de culpabilitate pe care l-am avut foarte mulți dintre noi, fiindcă una spuneam și alta gîndeam. Să nu uităm că aceia dintre noi care aveau curajul să protesteze împotriva regimului, mulți dintre ei niște necunoscuți, au ajuns în închisori, în balamucuri sau au dispărut. Cum era cînd după ce spuneai cuiva ceva împotriva lui Ceaușescu, te întrebai dacă nu cumva era securist? Cît de plăcut era să te îndoiești de prieteni, despre care alții îți șopteau că sunt
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
Securității. Dacă după 1989 Carol Sebastian a ales să devină o instanță morală intransigentă, probabil că s-a socotit îndreptățit de ruptura lui cu Securitatea. Totuși, atunci cînd faci asta, firesc e să-ți prezinți bilanțul, nu să te lași ajuns din urmă de un trecut pe care îl credeai îngropat. Am auzit în lumea presei tot felul de interpretări despre Carol Sebastian. Cele mai multe în alb și în negru: Eroul victimizat sau ticălosul impostor. Cred că nici una dintre aceste ipostazieri nu
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
bîta în baltă și după alegeri, cum a făcut, înainte, cu formula "tainului", cu care i-a indispus pe francezi. Președintele României a dat o lovitură de imagine cu vizita lui la Washington. E prietenul lui Bush, iar România a ajuns o țară de o importanță vitală pentru interesele Americii. Mai mult de atît nu se poate. Că Bush a fost foarte serios spunînd asta se poate deduce și din mica lui gafă "Azi, eu și prim ministrul am discutat...", după
Băsescu la marele licurici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10400_a_11725]
-
atunci credibilitatea lui externă, în plină criză internă? Fiindcă și cei mai pesimiști analiști în ceea ce îl privește sînt de acord că Băsescu nu depinde de jocurile parlamentare. Dar în ciuda sondajelor de opinie și a succesului său american, Băsescu a ajuns președinte al României în aceeași situație în care se afla ca primar al Capitalei, cînd era susținut numai de PD și de opinia publică. Marea deosebire e că Băsescu de azi nu mai are nevoie de nici un fel de susținere
Băsescu la marele licurici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10400_a_11725]
-
soldatul e pedepsit în moduri rafinate, între care mai original este "patru ceasuri cu cățeaua". Evident, este vorba de alergarea purtînd mitraliera de companie în spinare. Aceasta cîntărea după atestări vreo 15 kg pe puțin. Iată cum arma de foc ajunge armă albă. Culmi ale violenței sînt atinse în romanul Răscoala de Liviu Rebreanu. Aici blîndețea tradițională românească se manifestă atît la răsculați, cît și la organele de represiune, încît, la lectură, cititorul e siderat. N. Iorga își declară stupefacția în fața
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
Lucia Simona Dinescu Nu mi-am propus să scriu despre Florina Ilis pentru că autoarea a obținut atâtea premii în ultimul timp (la un moment dat, acestea pot ajunge o povară, faima fiind un lux care se întreține cu... lux și care obligă la o activare socială a autorului, mereu expus pe scenă și supus necesităților mediatice). Ba, dimpotrivă, permiteți-mi să pun între paranteze fenomenul de instituționalizare a
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
Marina Constantinescu - o istorie în mișcare - Am ajuns anul acesta la Avignon seara. Apusul înroșise cerul, iar semnele furtunii aduceau o oarecare tensiune odată cu norii care populau, amenințător, înaltul. Noaptea coboară ușor-ușor, lumea se pregătește de teatru, ușor-ușor, actori, spectatori, amatori sau profesioniști cuceresc și sînt cuceriți, își
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]