19,599 matches
-
inhibiție a comportamentului. Scăderea activității serotoninergice este asociată cu o agresivitate și impulsivitate crescute și cu un debut precoce al dependenței de alcool la oameni. Studiile pe animale au indicat că disfuncția centrală serotoninergică este asociată unei sensibilități la intoxicația alcoolică, Însoțită de o agresivitate crescută. Neglijarea parentală este deasemenea Însoțită de un nivel al serotoninei scăzut, subiecții fiind vulnerabili la alcoolism. Violența datorată consumului de alcool este probabil influențată și de alți neurotransmițători, ca de exemplu dopamina. Evaluarea pacienților care
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
Rădulescu, 1999, p. 202). În clasa delincvenței juvenile intră pe lângă acte care definesc delicte în general și altele care sunt specific legate de vârstă, cum ar fi „starea de neascultare”, „chiulul de la școală”, fuga de acasă, vagabondajul, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, acte pentru care adultul nu este sancționat. Majoritatea conduitelor delincvente pot fi încadrate în patru mari categorii: încălcarea legilor de statut; furtul (principala cauză a proceselor penale în cazul minorilor); violența; comportamentul de bandă, receptat de ceilalți ca periculos
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a XI a la Liceul din Suceava. Prezintă un interes mediu față de actul educațional, însă nu absentează. Dorește să finalizeze cursurile liceale. Este fiica lui D.D. (55 ani) decedat, ca urmare a unei boli, cauzată de consumul exagerat de băuturi alcoolice și a lui D.R. (53 ani, a fost confecționer), în prezent pensionată pe caz de boală. Istoricul familial Relațiile dinte victimă și mama acesteia sunt descrise de ambele ca fiind normale, însă disfuncționale în ceea ce privește comunicarea tuturor problemelor cu care se
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
sporește riscul ca unul dintre copiii să fie victimizat; 5. caracteristicile părinților existența în cadrul familiei a unui tată caracterizat printr-un slab nivel educațional și de calificare sau care nu are un loc de muncă stabil, muncește cu ziua, este alcoolic sau bea în exces, are antecedente penale și se confruntă cu traume psiho-emoționale, fiind, el însuși, o victimă abuzului în familia de origine este, de asemenea, un factor de risc pentru copil. 6. Existența unei mame cu conduite imorale. În ceea ce privește
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
absent; 4. nivelul de instrucție, gradul de calificare și de educație - abuzatorii sunt, în genere, persoane cu un nivel scăzut de instrucție, calificare și educație. 5. alcoolismul sau consumul excesiv de alcool - o parte majoritară dintre abuzatori este formată din persoane alcoolice sau care consumă alcool în exces. 6. existența unor probleme sau chiar tulburări psihice - o parte dintre abuzatori se confruntă cu asemenea tulburări, fiind instabili din punct de vedere psiho-emoțional, între altele și datorită traumelor din perioada copilăriei; 7. existența
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
factura delirantă. După modalitatea lor perceptivă, iluziile pot fi de mai multe feluri și anume: a) Iluziile vizuale, când forma și imaginea vizuală a obiectului apare complet schimbată. Ele se întâlnesc în următoarele situații patologice: stări confuzionale toxice, delirium tremens alcoolic, confuzia mintală infecțioasă, în cursul stărilor anxioase, înainte de a adormi. În această categorie a iluziilor vizuale intră și falsele recunoașteri, când bolnavul identifică anumite persoane cu altele, ca în cursul stărilor confuzionale, în sindromul Korsakow, în demența senilă. O formă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afectivă, pot fi plăcute, neplăcute sau terifiante; f) halucinațiile vizuale pot apare la adormire (hipnagogice) sau la trezirea din somn (hipnapompice). Halucinațiile vizuale pot fi întâlnite în următoarele situații patologice: migrenă oftalmică, leziuni occipitale, temporale sau pedunculare, sindroamele confuzionale, delirul alcoolic, intoxicațiile cu plumb, atropină, mescalină, în cursul evoluției clinice a schizofreniei, în delirul mistic și în PGP. 3) Halucinațiile gustative și olfactive sunt mai rare ca frecvență și ele se asociază, de regulă, cu stările delirante, fiind deosebit de greu de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rare ca frecvență și ele se asociază, de regulă, cu stările delirante, fiind deosebit de greu de diferențiat de acestea. Ele pot avea un caracter agreabil sau dezagreabil. Sunt întâlnite în leziunile temporale sau bipocampice, în cazurile de schizofrenie, la epileptici, alcoolici sau în intoxicațiile cu cocaină. 4) Halucinațiile tactile sau haptice interesează analizatorul tactil-cutanat și ele sunt mai rare. Pot apărea în stările toxice, în cursul intoxicațiilor cronice cu alcool sau cocaină și la bolnavii schizofrenici. 5) Halucinațiile interoceptive și proprioceptive
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt următoarele: a) Sărăcia imaginativă este specifică persoanelor cu deficiențe de intelect (debili mintali și imbecili), precum și la bolnavii cu stări demențiale. b) Exagerarea imaginației apare de regulă în cazul stărilor de excitație euforică din cursul crizelor maniacale, în beția alcoolică, dar în special în cursul delirurilor. c) Fabulația este tulburarea psihopatologică constând în construcția de evenimente semnificative și în credința bolnavului în realitatea acestor evenimente imaginare elaborate de el. d) Mitomania este construcția imaginară a bolnavului prin care acesta modifică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ermiane, H. Baruk, A. Porot) și anume: a) Hipermimia este expresia mimică exagerată care traduce o stare de excitație generală, o dispoziție emoțional-afectivă exaltată, adesea susținută de o ideie prevalentă. Ea este întâlnită în cursul excitațiilor maniacale, stările de euforie alcoolică, stările delirante onirice, în cursul sindroamelor delirante de tip pasional, în agitația anxioasă, la epileptici. Deliranții mistici au o privire inspirată și adoptă atitudini extatice. La paranoici observăm o atitudine de superioritate, distanță față de cei din jur, orgoliu exagerat, rezervă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de Wernicke, și care constă din halucinații auditive însoțite de un delir tematic de urmărire sau de prejudiciu. În cazul lor sunt conservate orientarea, posibilitatea de înțelegere și coerența, dar se notează o stare de anxietate. Halucinoza apare în psihoza alcoolică, în „tipul exogen de reacție” (K. Bonhoeffer), în intoxicații sau infecții. 2) Sindromul paranoic este reprezentat printr-un delir interpretativ bine sistematizat din punct de vedere tematic (gelozie, invenție, persecuție etc.) din care lipsesc halucinațiile, pseudohalucinațiile și automatismul mintal. Conștiința
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
terifiantă, declanșând reacții diferite din partea bolnavului. Delirul oniric este, de regulă, asociat cu confuzia mintală, rezultând dintr-o disoluție a stării de conștiință, cu ștergerea facultății de percepere a realității (Chaslin, Charpentier). El apare în mod frecvent în cursul intoxicației alcoolice, în care delirul oniric halucinator este deosebit de intens. Delirul oniric prelungit, cu o mare încărcătură anxioasă, poate duce la o slăbire intelectuală și o stare de disociație mintală cu tulburări de emotivitate si caracter. Alături de onirism se mai descriu și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o „slăbire congenitală”, ci o stare de „degradare, o slăbire a facultăților psihice complet formate” (E. Régis). Tabloul clinic al acestora este reprezentat prin demențe: a) demențe primitive (demența senilă, demența ASC, PGP), b) demențe secundare (demența vesanică, epileptică sau alcoolică). Conceptul de degenerescență are un caracter prea general ca să poată fi admis și aplicat în mod curent în clinica psihiatrică (J. Fabet, J. Rogues de Fursac, E. Régis). El nu corespunde niciunei noțiuni nosologice bine definite (A. Gilbert-Ballet). Vag și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin acestea din urmă utilizarea de droguri de origine naturala (alcaloizi) sau de sinteză (substanțe psihotrope). Le vom prezenta în continuare. Alcoolismul Alcoolismul este o formă de toxicomanie majoră foarte răspândită, constând în utilizarea regulată și progresivă cantitativ a băuturilor alcoolice, cu consecințe negative multiple pentru individul care le consumă. Un anumit consum de alcool este „tolerat”, după cum, în mod egal, depășirea prin „exces” a acestei „doze permise” este considerată ca o formă de manifestare negativă în raport cu normele modelului socio-cultural. Alcoolismul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru individul care le consumă. Un anumit consum de alcool este „tolerat”, după cum, în mod egal, depășirea prin „exces” a acestei „doze permise” este considerată ca o formă de manifestare negativă în raport cu normele modelului socio-cultural. Alcoolismul sau ingestia de băuturi alcoolice, episodică sau durabilă, implică numeroase consecințe pentru organism, de ordin biologic, psihologic, neurologic, comportamental social etc. Toate aceste manifestări sunt reunite în grupa „alcoolismului” sau a „bolii alcoolice”. Definiția alcoolismului urmărește să reunească totalitatea factorilor implicați în acest tip de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de manifestare negativă în raport cu normele modelului socio-cultural. Alcoolismul sau ingestia de băuturi alcoolice, episodică sau durabilă, implică numeroase consecințe pentru organism, de ordin biologic, psihologic, neurologic, comportamental social etc. Toate aceste manifestări sunt reunite în grupa „alcoolismului” sau a „bolii alcoolice”. Definiția alcoolismului urmărește să reunească totalitatea factorilor implicați în acest tip de comportament: factorii somato-biologici și factorii psihici. Elementul esențial este dat, în acest caz, de dependența individului de utilizare a băuturilor alcoolice urmată de consecințele acesteia. După Fouquet „se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reunite în grupa „alcoolismului” sau a „bolii alcoolice”. Definiția alcoolismului urmărește să reunească totalitatea factorilor implicați în acest tip de comportament: factorii somato-biologici și factorii psihici. Elementul esențial este dat, în acest caz, de dependența individului de utilizare a băuturilor alcoolice urmată de consecințele acesteia. După Fouquet „se vorbește de alcoolism atunci când un individ și-a pierdut libertatea de a se mai putea abține de la consumul de alcool”. În sensul acesta se descriu două mari categorii de indivizi: „băutorii ocazionali” și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
consumul de alcool”. În sensul acesta se descriu două mari categorii de indivizi: „băutorii ocazionali” și „băutorii obișnuiți”. Aspectele psihopatologice considerate ca specifice alcoolismului sunt următoarele: - dependența patologică a individului de alcool, - nevoia unui consum permanent și crescut de băuturi alcoolice, - alcoolopatia, considerată ca fiind ansamblul de atitudini și comportamente patologice secundare consumului de alcool. După Jellinek, „este alcoolic orice individ la care consumul de băuturi alcoolice este dăunător lui însuși, societății sau amândurora”. Pe aceste considerente, alcoolismul oscilează între două
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aspectele psihopatologice considerate ca specifice alcoolismului sunt următoarele: - dependența patologică a individului de alcool, - nevoia unui consum permanent și crescut de băuturi alcoolice, - alcoolopatia, considerată ca fiind ansamblul de atitudini și comportamente patologice secundare consumului de alcool. După Jellinek, „este alcoolic orice individ la care consumul de băuturi alcoolice este dăunător lui însuși, societății sau amândurora”. Pe aceste considerente, alcoolismul oscilează între două categorii de atitudini anormale: a) Punctul de vedere medical, sau mai exact medico-psihologic, în conformitate cu care alcoolismul este considerat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dependența patologică a individului de alcool, - nevoia unui consum permanent și crescut de băuturi alcoolice, - alcoolopatia, considerată ca fiind ansamblul de atitudini și comportamente patologice secundare consumului de alcool. După Jellinek, „este alcoolic orice individ la care consumul de băuturi alcoolice este dăunător lui însuși, societății sau amândurora”. Pe aceste considerente, alcoolismul oscilează între două categorii de atitudini anormale: a) Punctul de vedere medical, sau mai exact medico-psihologic, în conformitate cu care alcoolismul este considerat ca o boală, iar persoana alcoolicului ca un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau „izolări” sufletești. În ceea ce privesc aspectele clinico-psihiatrice, Fouquet împarte alcoolismul în următoarele manifestări: a) Alcoolismul primar, reprezentat de băutorii obișnuiți sau considerați „antrenați”. Această categorie de persoane manifestă o toleranță crescută și o absorbție excesivă și regulată de băuturi alcoolice, considerând concomitent comportamentul lor ca pe ceva absolut normal. Este vorba, de fapt, de un „alcoolism acceptat” de normele culturale ale unor regiuni care produc băuturi alcoolice (zone viticole etc.). b) Alcoolismul secundar sau alcoolozele sunt manifestări secundare care apar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoane manifestă o toleranță crescută și o absorbție excesivă și regulată de băuturi alcoolice, considerând concomitent comportamentul lor ca pe ceva absolut normal. Este vorba, de fapt, de un „alcoolism acceptat” de normele culturale ale unor regiuni care produc băuturi alcoolice (zone viticole etc.). b) Alcoolismul secundar sau alcoolozele sunt manifestări secundare care apar la personalități cu tulburări psihice primare. La aceștia utilizarea alcoolului are efecte anxiolitice, euforizante, dezinhibante. Sunt de fapt personalitățile nevrotice sau complexate. c) Somalcoolozele sau dipsomania reprezintă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice acute: beția acută simplă, beția patologică, psihozele acute sau subacute (delirium tremens); - formele psihotice prelungite: delirul sistematizat, psihoza halucinatorie, halucinoza cronică, tulburările depresiv-melancoliforme; - formele demențiale, caracterizate printr-o degradare progresivă și globală a personalității (funcțiile cognitive în principal); - encefalopatiile alcoolice, datorate unor atingeri lezionale grave ale encefalului, cu caracter ireversibil: encefalopatia Gayet-Wernicke, sindromul Korsakow, sindromul Marchiafava-Bignami. b) Tulburări neurologice, caracterizate prin deficite motorii, tulburări de sensibilitate, accidente vasculo-cerebrale, polinevrite etc. c) Tulburări metabolice diferite, dintre care cele mai frecvente sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neurologice, caracterizate prin deficite motorii, tulburări de sensibilitate, accidente vasculo-cerebrale, polinevrite etc. c) Tulburări metabolice diferite, dintre care cele mai frecvente sunt reprezentate prin carențe vitaminice, în special din seria vitaminelor B. d) Tulburări dermatologice cunoscute sub numele de „pseudo-pelagra alcoolică” caracterizate prin dermite carențiale cronice, telangiectazii cutanate etc. e) Tulburări digestive, manifestate prin inapetență, scăderea sensibilității gustative, gastrită cronică, ciroză hepatică etc. Delirium tremens În evoluția tabloului clinic al alcoolismului, delirium tremens reprezintă un complex psihopatologic specific. Acesta trebuie considerat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-l amenință și-l atacă; e) apare o stare confuzională cu dezorientare autoși allo-psihică, stare de anxietate terifiantă, activitate onirică, agitație motorie extremă, crize convulsive și febră. Evoluția clinică netratată este gravă și ea poate duce la moartea bolnavului. Demența alcoolică Este o gravă tulburare psihică ce se instalează în timp la alcoolicii cronici și este o stare de slăbire intelectuală progresivă de tip demențial, datorită unei deteriorări grave a personalității la care se adaugă leziuni cerebrale difuze cu caracter ireversibil
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]