2,594 matches
-
temele plotiniene de origine orientală (teoria creației prin contemplație, provenind de la egipteni, și aceea, de sorginte indiană, a identității dintre sufletul uman și absolutul divin). Deși nu crede într-o influență reală a gândirii orientale asupra celei eline înainte de epoca alexandrină, F. susține că grecii au intrat încă din perioada preclasică în contact cu egiptenii, persanii sau indienii, de la care au preluat cunoștințe practice de detaliu. Mai mult, el observă numeroase analogii, cum ar fi cele dintre epopeea lui Ghilgameș și
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
Cismărescu, Petru Comarnescu, I. Claudian, N.P. Comnen, Grigore Cugler, A. Dobrovici, Mircea Eliade, Mihai Fotin Enescu, Radu Enescu, Gr. Gafencu, I. Guția, Ana Giugariu, N.I. Herescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, V. Ieșinschi, Ionel Jianu, Monica Lovinescu, Ștefan Lupașcu, Paul Miron, Alexandrina Mititelu, Basil Munteanu, Gr. Nandriș, Ion Negoițescu, Mihail Niculescu, C. Noica, N. Petra, Mircea Popescu, I. Popinceanu, G. Racoveanu, Ion Rațiu, Aureliu Răuță, Mira Simian Baciu, Horia Stamatu, Pamfil Șeicaru, V.V. Tilea, Octavian Vuia. Până la numărul 10 din 1956 revista
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
puțin consemnate lucrările recent apărute ale unor savanți străini de prestigiu (Carlo Tagliavini, Arnold van Gennep, Antoine Meillet, Leo Spitzer, Georges Dumézil, Alf Lombard ș.a.). Alți colaboratori: I. Gh. Brătianu, M. Gregorian, Vasile Bogrea, Sextil Pușcariu, I.I. Stoian, G.G. Alexici, Alexandrina Istrătescu, P. S. Coculesco (Pius Servien), Ion Diaconu, Elena Moroianu, Al. Graur, Al. Vasiliu, F. Brânzeu, Luca Preda. I.M.
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
de oriunde.” Rubricile obișnuite sunt „Țara noastră”, „Artele frumoase”, „O academie nouă”, „Legende”, „Rezultate arheologice”, „Cronica”, „Călătorii”, „Din popor”, „Pentru universitate”, iar colaboratori principali - N. Iorga (poezie, proză, studii, teatru, literatură de călătorie, confesiuni), N. Batzaria, G. Vâlsan. Alți colaboratori: Alexandrina Crăciun Fostini, V. Gh. Butnaru, Constantin Goran, Ion Sân-Giorgiu, Răzvan Chivăran, Cornelia Buzdugan, I.M. Georgescu, Const. Asiminei, I. Constantinescu-Delabaia, Adelina I. Gârdei (poezie), I. Brătescu-Voinești, Victoria Grecu, Zoe Apostolescu (proză), Tr. Popa, Maria Ciorea, I. Simionescu, Petru Caraman, Alex. P.
CUGET CLAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]
-
Caragiale o cunoscuse în primăvara anului 1884 la Regia Monopolurilor, unde, ca și dramaturgul, aceasta era funcționară. Cât timp a durat relația lui I. L. Caragiale cu Maria Constantinescu nu se poate preciza. Cert este însă că după ce se căsătorește cu Alexandrina Burelly (1889), autorul Scrisorii pierdute îl aduce pe Mateiu în noua sa familie, revărsându-și asupra lui și acum, și mai târziu, dragostea paternă. După ce urmase clasele primare la Școala de Băieți „Petrache Poenaru” din București, este înscris ca elev
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
, Otilia (pseudonim al Alexandrinei Gavrilescu; 12.II.1894, Cotu Vameș, j. Neamț - 8.VI.1967, Iași), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Ecaterinei (n. Petrovici) și a lui Gheorghe Gavrilescu, învățători. Între alte pseudonime folosite în reviste (Dona Sol, Magda, Ofelia), de menționat este
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
, Silvia (15.VI.1934, București), prozatoare. Este fiica Alexandrinei (n. Moșu) și a lui Ștefan Niculescu, muncitor. Învață în București, unde termină o școală pedagogică și apoi una de statistică. În 1962 își ia licența la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, secția critică, funcționând ca redactor
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
CIUBOTARU, Silvia (28.XII.1947, Botoșani), etnolog. Este fiica Alexandrinei (n. Enescu) și a lui Constantin Ionescu, profesori. După studii gimnaziale și liceale la Botoșani și Suceava și studii universitare la Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității din Iași, este angajată (1971) cercetător științific la Institutul de Lingvistică, Istorie
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
ALEXANDRESCU, Sică [Vasile] (15.IX.1896, București - 6.VIII.1973, Cannes), autor de localizări și traducător. Este fiul Alexandrinei (n. Păltineanu), institutoare, și al lui Vasile Alecsandrescu, actor și publicist. Absolvind, nu fără peripeții, cursurile Liceului „Sf. Sava” din București (ultimele două clase, în particular), tânărul se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și, cum morbul scenei nu
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII PENTRU CULTURA ROMÂNEASCĂ „MIHAI EMINESCU” DIN CERNĂUȚI, publicație editată la București sub egida Fundației Culturale Române, din 1992. Coordonatori: Grigore C. Bostan, Alexandrina Cernov, Ilie Luceac, Vasile Tărâțeanu, Ilie T. Zegrea. Din compartimentul de istorie și critică literară rețin atenția prin informații inedite articolele Date noi despre aflarea lui Eminescu la Cernăuți de G. Haficiuc și Schițe pentru o istorie a literaturii române
ALMANAHUL SOCIETAŢII PENTRU CULTURA ROMANEASCA „MIHAI EMINESCU” DIN CERNAUŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285297_a_286626]
-
realizată de dascălul Nicolae Duma în 1774) datând însă din 183245; textul original i-a fost însă cunoscut lui Cantemir, după cum demonstrează aceeași Cătălina Velculescu 46. Lucru observat de majoritatea comentatorilor, această variantă diferă într-un punct esențial de Fiziologul alexandrin și de cel latin și de toate bestiarele medievale care au derivat din acestea: renunță la interpretarea alegorică, în sensul cultivării virtuților creștine, care a impus o metodă de cunoaștere, un mod de a înțelege natura vreme de secole. Doar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de către arhipresbiterul Leo, după care s-a realizat tălmăcirea în franceza veche 57. La finele secolului al XII-lea, a fost redactată o adevărată epopee de aproximativ 20.000 de versuri, de către trei trubaduri. Ea a stat la orginea versului "alexandrin". De aici, succesul occidental al biografiei romanțate a lui Alexandru Macedon a fost fulminant. Culmea este că Europa răsăriteană cunoaște povestea fiului lui Filip prin intermediul versiunilor occidentale. În limba română, textul pătrunde pe filieră sârbă. Prima traducere este cuprinsă în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
patristicii orientale, precum Sf. Iustin Martirul și Filosoful (care vorbește despre o "filosofie dumnezeiască" și pentru care, rezumă Vasile Adrian Carabă, "filosofia este cunoașterea lumii create de Dumnezeu și căutarea Lui, iar răsplata pentru această filosofie este fericirea veșnică"), Clement Alexandrinul (pentru care filosofia înseamnă "preocuparea înflăcărată pentru înțelepciune; înțelepciunea, însă, este cunoașterea lucrurilor dumnezeiești și omenești și a cauzelor lor. Ca atare, înțelepciunea este stăpână peste filosofie...", dar care pune întreaga filosofie grecească pe seama unei inspirații divine 21), Origen (pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întotdeauna ură pentru oameni și dă târcoale gândurilor credincioșilor înainte de a le înșela sufletele", interpretează Pierre de Beauvais 9, sintetizând o concepție care era a epocii sale. Ce e drept, în mod curios, lupul lipsește din primele variante ale Fiziologului alexandrin, prin urmare și din cel latin, dar acest gol este suplinit de bestiarele medievale, care nu fac decât să aplice comportamentului carnasierului, așa cum îl găsesc descris la Plinius, Isidor din Sevilla și alții, modelul interpretării alegorice deprins din Fiziolog. El
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aruncă din cuib, ca falși; așa și cel ce nu poate privi în chip curat Soarele dreptății se arată ca fals în cunoștința lui"22. Ceea ce se observă este că Sf. Maxim preia acceași sintagmă care apare atât în varianta alexandrină, cât și în cea latină a Fiziologului: Dumnezeu este "soarele dreptății"23. Ceea ce marchează fie o circulație a topos-ului, fie o vizitare a Fiziologului, care devenise deja o scriere etalon. Sau, de ce nu, ambele variante. Pentru a încheia acest
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
polarizat atenția în antichitate: cea din Cos (inițiată de Hipocrate), cea din Knidos, cea din Rhodos, cea din Salerno (Italia) și, în fine, cea din Alexandria (Egipt), aceasta din urmă numită și Academia Științifică. Ea a reunit în celebra Bibliotecă Alexandrină, începând cu secolul III î.Ch., nu numai tratatele atribuite lui Hipocrate, ci și numeroasele manuscrise provenite din toate colțurile accesibile ale lumii. Hipocrate (460-377 î.Ch.), supranumit „Părintele medicinii” Hipocrate Hipocrate a învățat medicina de la Herodicus din Selimbria (secolul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
că Cicero, prin promovarea idealurilor de cultură în societate, poate fi considerat ca marele precursor al „umaniștilor” de mai târziu. În medicină, joncțiunea greco-romană a fost magistral realizată de Galen, cel care s-a format la școlile medicale hipocratice și alexandrine, luând întreaga experiență pentru a o planta în fertilul sol al Romei începutului de mileniu (129-199 d.Ch.), în timpul domniei „împăratului filosof” al cărui medic personal a fost. La Roma a practicat o vreme medicina și Aretaeus. Totuși, prima versiune latină
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
legăturii. La Fontaine (Filemon și Baucis, 1685), în traducerea sa liberă îl parafrazează pe Ovidiu și se inspiră în același timp din Virgiliu și din Horațiu; el urmează cu destulă fidelitate modelul pe care îl mulează în gustul și în alexandrinul clasic, dându-i structura unei fabule. El stăruie mai puțin asupra bucatelor și mai mult asupra așternutului împodobit cu flori, trecând destul de repede peste ospitalitate pentru a întârzia în schimb asupra potopului care servește de pedeapsă. In vale norii aprigi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ansamblu, ce vehiculează aceeași informație sau conțin doar completări și ajustări de detaliu, atunci când nu sunt tributare unui exces speculativ. Așadar, textele de referință și contribuțiile serioase coabitează cu improvizațiile și producțiile minore, iar, după 1965, asistăm la o proliferare alexandrină mai ales a articolelor, studiile fiind mult mai rare. Cât despre monografii, între 1970 și 1989 au fost scrise nu mai puțin de opt cărți despre T. Maiorescu. Perioada 1948-1960 a impus reducții ideologice de o mare severitate, din care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ca și izomorfă realității, iar teoria adevărului este "teoria adevărului corespondență" (Aristotel). Există un sens al textului la care trebuie să ajungem străbătând ambiguitățile limbii și urmărind sensurile figurate. Această hermeneutică apare în contextul grec, și continuă apoi în cel alexandrin, fiind produsul unei rupturi legată de o secularizare manifestată prin declinul tradiției. Ea apare atunci când 83 poemele homerice sau hesiodice deveniseră greu inteligibile prin trecerea timpului și pierderea contextului istoric și lingvistic. Este o hermeneutică retorică și gramaticală. Culminația ei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
criză a sensului concomitentă cu momentele secularizării, ale dialecticii sacrului și profanului. Primul moment al pierderii de sens se subdivide în cel grec -în care hermeneutica restaurativă este solicitată de declinnul tradiției care, de altfel, îngăduie nașterea filosofiei - și cel alexandrin, care, prin extinderea lumii grecești, aduce o nouă pierdere de 84 85 sens a textului homeric. Al doilea moment este cel al nașterii creștinismului. Hermeneutica biblică, preluând metodele filologico-retorice, justifică Noul Testament prin prefigurarea lui în Vechiul Testament și prin continuitatea dintre
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cugetarea limpede" este sarcina hermeneutului creștin. Aici avem de a face cu subevaluarea limbii în beneficiul gândirii, caracteristică diferențiatoare principială a hermeneuticii față de semiologie. De la sensul dublu al lui Philon din Alexandria, literal și spiritual, hermeneutica biblică trece, prin celălalt alexandrin, Origene, la teoria celor trei sensuri, literal, psihic și spiritual, iar apoi la teoria celor patru sensuri, a lui Ioan Casian: 1. literal (semnificația comună a cuvîntului); 2. alegoric (ce este de crezut), 3. moral (ce este de făcut); 4
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și Aliz Marta, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Rosiwalg. 41-43. 188. Csato Erzsebet, născută la 13 februarie 1961 în Miercurea Ciuc, județul Harghita, România, fiica lui Simon Iosif și Irma, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Rosiwalg. 41-43. 189. Schwenke Alexandrina, născută la 29 ianuarie 1948 în București, România, fiica lui Țone Ioan și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, Leipzig, Schiebestr. 4. 190. Danielescu Călin, născut la 23 ianuarie 1969 în Ploiești, județul Prahova, România, fiul lui Danielescu Mihai și
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
august 1969 în Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Stirner Johann și Johanna, cu domiciliul actual în Germania, Ebenhausen/Schaftlan, Wolfratshauserstr. 53. 85. Schneider Norwig, născut la 28 martie 1969 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Schneider Matei și Alexandrina, cu domiciliul actual în Germania, Landshut, Tannenweg 106. 86. Schneider Mihai Constantin, născut la 11 februarie 1962 în localitatea Fălticeni, județul Suceava, România, fiul lui Gherasim Mihai și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Weingarten, Mulbachweg 78. 87. Schneider Mathias
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
Ana, cu domiciliul actual în Germania, Furth, Wilhelm Leiblstr. 11. 111. Kakucs Hajnal Charlotte, născută la 17 iulie 1973 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Kakucs Lajos și Julia, cu domiciliul actual în Germania, Mainz, Bleichstr. 115. 112. Kammler Alexandrina, născută la 17 februarie 1950 în București, România, fiica lui Constantin Tudor și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, Kirchehrenbach, Tannenweg 3. 113. Liebhart Oskar, născut la 10 octombrie 1963 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Liebhart Andreas și
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]