4,178 matches
-
deschide. O clipă mai tîrziu, din mașină coboară un bărbat blond, Îmbrăcat Într-un pardesiu bleumarin. Poartă ochelari negri, iar În mînă are o servietă care pare foarte scumpă. Uau. Arată de mori. Graham Hillingdon și ceilalți sînt deja afară, aliniați pe trepte. Dau mîna cu tipul rînd pe rînd, apoi Îl conduc Înăuntru, unde Îi așteaptă Cyril. — Bine ați venit la Panther Corporation, UK, spune Cyril foarte plin de sine. Sper că ați avut o călătorie plăcută. — N-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
meu, În clasa a șasea. Unii se piaptănă energic sau se dau cu parfum, alții fac ordine rapidă În hîrtii și bîrfesc aprins. CÎnd trec pe lîngă biroul lui Neil Gregg, care se ocupă cu strategiile de mediatizare, Îl văd aliniindu-și premiile de Eficacitate În Marketing pe birou, În timp ce Fiona, asistenta lui, lustruiește de zor fotografiile Înrămate, care Îl prezintă dînd mîna cu diverse celebrități. Tocmai Îmi atîrn haina În cuier, cînd Paul, șeful departamentului nostru, mă ia deoparte. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
splendide, fiecare dintre ele perfect Împachetate și aranjate pe umerașe parfumate, ca Într-un magazin. Fiecare pereche de pantofi e pusă În cutia ei, cu poze Polaroid În față. Toate curelele sînt frumos atîrnate de catarame. Toate gențile sînt perfect aliniate pe un raft. N-am mai Împrumutat de mult nimic de la Jemima, și se pare că de atunci conținutul garderobei s-a schimbat total. — Cred că Îi ia pe puțin o oră pe zi să țină toate astea În ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
au trecut prin mână În ultimii treizeci de ani apelează Încă la mine și, Într‑un fel, telefonul face posibilă continuarea unui seminar În care problemele politice cu care au de‑a face În Washingtonul de zi cu zi se aliniază pe undeva cu Platon pe care l‑au studiat acum douăzeci sau treizeci de ani, cu Locke, cu Rousseau sau chiar cu Nietzsche. Era o plăcere să‑ți atragi aprobarea lui Ravelstein și studenții săi se Întorceau mereu la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
noaptea. În cele din urmă l‑am găsit. Am intrat În ceea ce era, pe vremuri, prin anii douăzeci, un cinematograf. Casa de bilete era bătută În scânduri. Dar În spatele ei, pe o podea de țiglă care urca În pantă, se aliniau o serie de paturi de campanie, pliabile. Nu se dădea nici un film. Sutele de scaune din sala de cinematograf se Înșirau goale. Am Înțeles că aerul din ea era tratat Într‑un fel special și că‑ți făcea bine la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
vină băieții cu covorul roșu. (Băieții cu covorul roșu pătrund cu mișcări foarte rapide și întind covorul roșu de la buza gropii până la primul rând de scaune.) Apoi trebuie să vină fanfara și maestrul de ceremonii. (Orchestranții intră rapid și se aliniază; MAESTRUL DE CEREMONII se uită la ceas, face un semn și orchestra emite un semnal asemănător celui de la radio înaintea începerii unei emisiuni.) Și acum trebuie să așteptăm. FETIȘCANA: Pe cine? MAJORDOMUL: Pe Grubi. (Pauză; toată lumea așteaptă; se mai intonează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
CU SACAUA; ieșire prin groapă.) FETIȘCANA (Împreună cu vizitatorul.): Salut, provincia! (Iese.) CĂLĂTORUL GRĂBIT ( Se apropie de MAJORDOM, îl privește, vrea să spună ceva, dă din cap și dispare în groapă.) (Orchestra mai dă o dată semnalul; apoi, la ordinele MAESTRULUI, se aliniază și coboară în groapă.) BRUNO: Îți dai seama ce dezolant se termină seara asta? MAJORDOMUL: Ce vrei să fac? BRUNO: Nu știu. Aici lipsește ceva... Lipsește un cuvânt, un gest... Dacă Grubi nu se căra... MAJORDOMUL: Îmi pare rău... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
fi vrut să zică. MAJORDOMUL: Cine? Autorul? BRUNO: El a gândit-o. Precis asta trebuie să fie. (Cei doi dispar în groapă.) Ieșirea publicului se face prin groapă; actorii nu mai apar în scenă la eventualele aplauze; actorii se pot alinia pe traseul ieșirii prin groapă și pot împărți publicului pliante cu următorul conținut: MINCIUNA, PROSTIA ȘI URA AU FOST PERSONAJELE PRINCIPALE ALE ACESTEI PIESE. FIECARE SPECTATOR ESTE UN’PERSONAJ PRINCIPAL. NU IEȘIȚI ÎN STRADĂ. S-AR PUTEA SĂ FIȚI FLUIERAȚI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
-i salut pe concetățenii mei, adică pe americanii creștini albi din divizia 106, care astă-seară își ocupă pozițiile în fața bisericii Sfântului Vith. Pe părinții acestor tineri din divizia verde pot să-i asigur că în prezent zona este liniștită. Sunt aliniate regimentele 442 și 444 - regimentul 423 stă în rezervă. În numărul curent din Reader’s Digest este un articol foarte bun cu titlul „În tranșee nu există atei“. Aș dori să dezvolt puțin tema aceasta și să vă spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
vadă ce face. Poate ălalaltul de lângă el, slăbănogul, aruncase ciozvârta aia de braț acolo, pus de cine știe cine, ca să-l nenorocească și să-l dea Bandrabule afară din serviciu. Era mare bătaie pe posturile astea de vidanjor. Primele servicii din localitate aliniate la standardele europene, date mereu de exemplu când veneau cei de la Bruxelles să controleze cum avansau românii pe drumul lor spre integrare. - A dat săracul Preda de belea, oftă cineva de după castan. Verginel sări speriat în picioare. Aulius întoarse greoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
un scaun și m-am uitat la ea. Avea un corp format parcă numai din bile. Bila capului, bilele umerilor, bilele sânilor, bila pântecelui, bila șoldurilor, bilele feselor. Doar mâinile și picioarele, formând un fel de șirag pe care se aliniau toate bilele, erau lungi și suple. Era frumoasă și țineam la ea, dar voiam să-i dovedesc că și eu am vitalitate, și eu mă pot cheltui, și eu pot s-o rănesc descriindu-i în cele mai mici detalii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
bogate și mobilele înălțară, transformându-se în candelabre; pe scenă năvăli un șuvoi de oameni. O clipă, mi i-am închipuit pe mașiniști, tot trăgând de cablurile lor, cu comenzi scurte și rectificări auzindu-se în căști, în timp ce mobilele se aliniară perfect; după care, se auziră primele cuvinte din piesă și magia brută și familiară își făcu din nou efectul. Eram fascinată de sunetele și de formele din fața mea, de iluziile create înadins și am uitat de realitate, de mănușile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ar fi intrat în peștera lui Ali Baba, singurul paradis al civilizației la care visa în coliba lui din lagună. Tot felul de cărți: de la cele nelegate, la cele mai luxoase, de la ultimul best-seller, la cel mai vechi clasic, apăreau aliniate pe rafturile de lemn sau puse vraf pe mese enorme. Pierdu timpul alegând. Era singurul client la ora aceea și se simțea ca un copil într-o cofetărie, incapabil să se hotărască. Îngrămădi exemplare pe tejghea și de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
avea să fie transformat și într-un film. Asta era, deci! Amanda, care vedea lumea ca pe o cutie de bomboane de ciocolată din care ea lua întotdeauna prima, ura să aibă senzația că pierduse vreo ocazie. Trebuia să se alinieze acestei mode. Și asta rapid. Amanda a ridicat în aer o mână tremurătoare când o stewardesă hăituită a trecut cu căruțul pe lângă ea. —Mai vreau vin, a lătrat ea. Sticla era și mai caldă decât precedenta. Dar Amanda aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de plopi fremătători și de tufe de liliac, pe care toamna Începuse să-și etaleze paleta de culori. Flori Încă viu colorate păreau că nu se grăbesc să se ofilească sub sărutul brumelor, care Întârziau să apară.[...] Gardienii ne-au aliniat pe două rânduri În fața birourilor administrative. Din prima Încăpere, pe ușa căreia scria «Contabilitate», a ieșit directoarea Închisorii...” Din puzderia de personaje ale cărții, magistral caracterizate de autoare, se detașează, prin Însemnătatea funcției de conducere și, Îndeosebi, prin complexitatea caracterială
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
comuniste. Nu-mi mai amintesc exact ce ne-a spus. Îmi amintesc doar Întrebarea rostită retoric: «Ce caută tineretul universitar Într-o cauză definitiv pierdută? În lumea cea nouă, cea mai bună și cea mai dreaptă, tinerii trebuie să se alinieze marșului triumfal spre gloria societății comuniste și nicidecum agenturilor retrograde care nu mai au nicio șansă...» Și așa mai departe... În sfârșit, și-a dat seama că eram atât de ostenite Încât cuvintele ei nu mai ajungeau la Înțelegerea noastră
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pentru că asta ar fi Însemnat să-mi recunosc implicit slăbiciunea, ceea ce m-ar fi readus În postura de victimă. la scurt timp, În cămĂruță au pătruns vreo zece indivizi În haine cu dungi, dispuși În șir indian, care s-au aliniat cuminți cu spatele la perete și cu fața spre noi. Primul meu impuls a fost să o iau din loc. Noroc că roibu, care nu voia să piardă atât de ușor prada pe care o vânase cu atâta sârguință și, cine știe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pilotul frânează, Își pierde din anvergură. Am ajuns. Nici dacă ne-ar fi așteptat un urs polar În costum de baie și cu ochelari de soare nu aș fi fost mai surprinsă decât să văd șirul celor cinci motoneiges frumos aliniate la ieșirea din baraca ce servea drept aeroport. Îmi aminteam cu precizie că Tukalaq ne promisese sănii trase de husky, dar acesta zâmbi cam jenat, Îngustându-și și mai mult ochii lui vicleni la Întrebarea mea. După cum vedeți, viața În
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pentru că asta ar fi însemnat să-mi recunosc implicit slăbiciunea, ceea ce m-ar fi readus în postura de victimă. La scurt timp, în cămăruță au pătruns vreo zece indivizi în haine cu dungi, dispuși în șir indian, care s-au aliniat cuminți cu spatele la perete și cu fața spre noi. Primul meu impuls a fost să o iau din loc. Noroc că roibu, care nu voia să piardă atât de ușor prada pe care o vânase cu atâta sârguință și, cine știe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
pilotul frânează, își pierde din anvergură. Am ajuns. Nici dacă ne-ar fi așteptat un urs polar în costum de baie și cu ochelari de soare nu aș fi fost mai surprinsă decât să văd șirul celor cinci motoneiges frumos aliniate la ieșirea din baraca ce servea drept aeroport. Îmi aminteam cu precizie că Tukalaq ne promisese sănii trase de husky, dar acesta zâmbi cam jenat, îngustându-și și mai mult ochii lui vicleni la întrebarea mea. După cum vedeți, viața în
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a se arunca În necunoscut, În a-l pătrunde, Învinge și În a se bucura de roadele muncii personale și a izbânzilor nevisate de către săracele și cinstitele lor familii, din care au coborât În rândurile omenirii! Și i s-au aliniat. Și o luminează, cu eforturile și cu priceperea și munca lor, și o fac să fie mai prosperă și mai demnă de laudă, cu atâta, cu cât le stă În putință, spre cinstirea și spre fericirea lor și a blânzilor
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
pe larga alee pietonală din fața Cazinoului. Cei care aveau cizme de cauciuc rămaseră pe poziții, pentru a înfrunta prima fază a inundației, în timp ce ceilalți se retrăgeau pe terasele mai înalte sau pe treptele din fața vilelor purtînd marca belle ăpoque și aliniate cu fațadele spre mare. momîia părea extrem de încîntată să se plimbe cu picioarele prin apă. Din cînd în cînd, Țopăia ca un copil, iar Bernard, jenat de această exuberanță, încercă să-i mai potolească agitația infantilă, ca și cum ar fi fost
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
distanță considerabilă și depărtate între ele cam cu o sută de metri, se întindea un loc de fânaț, de pe care iarba fusese cosită, uscată și adunată în stoguri pe marginea fîneții. Stogurile aveau forma unor sofale pentru uriași și se aliniau într-o procesiune lungă. Otilia ceru lui Pascalopol să oprească și începu să alerge de la un stog la altul, chibzuind cum să se urce. - Pascalopol, imploră ea, hai sa ne urcăm, fă-mi plăcerea asta. Pascalopol, silit să alerge, își
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
peste ea, de-a zburat sărmana țigărușă vreo zece minute, îngeraș alb prin preajma noastră. Strigîndu-ne mârlănii - țigărușa, Chiose viermănos - dar și aducîndu-ne veste că, în față, slugoaicele fermecătoarei ordonaseră încolonarea și vârâseră deja primele familii cartieriste între mestecătoarele vâlvătăilor... Ne aliniază și pe noi gudulancele și pornim. Cu cât pinacotam mai tare din fizic, cu atât se încrețea și pielea mai de găină pe noi. La vreo două case de pârjol, numai ce încep, cu glasuri necordite de muiere, cu vorbe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sau de 50 de lei direct în chiloți. - Primul dintre cei șapte depozitari n-o fi cumva el o Zodie de Apă? Ho diábolos nu zise nici da, nici ba. 126 DANIEL BĂNULESCU Asupra mobilei ușoare, amuzantă, de bun gust, aliniată pe lângă pereți. Asupra covorului vioriu, reflectând un mic lustru de cristal și nervozitatea maniacală a oglinzilor. La o măsuță, un chip bărbătesc, intimidat, lăcrămos, dat la glașpapirul intemperiilor de pe tarlale, își ținea brațul stâng încordat, deasupra vâlvătăilor unui mușuroi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]