2,101 matches
-
Carauș îi deplânge pe unioniștii de la Chișinău ca lipsiți de "realism", fiindcă ignoră atât statalitatea Republicii Moldova, dar mai ales fiindcă mai cred într-un specific românesc, din perspectivă ontologică. Din filosofia postmodernistă, a învățat că nu există arhetipuri, cum se amăgeau Eliade și Jung, nu există Dumnezeu, ci doar simulacre, niște constructe fără Grund inventate de generațiile romantice și postromantice. Omul postmodern trebuie eliberat de ideea Centrului, fiind liber să aleagă, condiția lui cea nouă stând în avantajul nomadismului. Filantropia guvernelor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ț; prin urmare și Împăratul nost Ferdinand XE "Ferdinand" are să peardă titula de mare principe al Ardealului, supt care titulă Îi jurați voi credință. Acestea sunt niște fapte și Împrejurări care pe cei dedesprinși În trebile politice Îi poate ușor amăgi sau ameți. Voi, fraților, să nu alunecați Întru nimica. Este adevărat că Dieta Ardealului, prin lucrarea sa din 30 mai, se desleagă pe sine de jurământul cătră marele Principe al Transilvaniei; același este Într-o persoană și Împărat al Austriei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
după pofta națiunii române dechiarată În adunarea generală, pe care voiți a jura cum jură toată armata monarhiei. Să vi se Împărtășească și forma jurământului, prin ofițeri și preoți, Înainte de a vă jura supt steag, ca nu cumva să fiți amăgiți ș...ț Până când nu vi s-or Împlini aceste drepte cereri, voi nu cumva să vă amăgiți a ieși din patria voastră numai la porunca vreunor străini. Pe voi astăzi vă Îndatorește numai porunca Împăratului și numai la comanda acelora
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
monarhiei. Să vi se Împărtășească și forma jurământului, prin ofițeri și preoți, Înainte de a vă jura supt steag, ca nu cumva să fiți amăgiți ș...ț Până când nu vi s-or Împlini aceste drepte cereri, voi nu cumva să vă amăgiți a ieși din patria voastră numai la porunca vreunor străini. Pe voi astăzi vă Îndatorește numai porunca Împăratului și numai la comanda acelora să vă supuneți cari vă vor arăta subscrierea adevărată a numelui Împăratului Ferdinand I ș...ț Fiți
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românii erau supuși, și să pună În lumină dorința acestora de a-și crea un stat propriu. Comportamentul românilor pe cîmpurile de luptă ale AustroUngaria din războiul declanșat În 1914 proba tocmai acest fapt: exemplar În prima parte, cînd erau amăgiți de propaganda oficială că România va intra În război de partea puterilor centrale, și total diferit după ieșirea României din neutralitate și intrarea În război Împotriva puterilor centrale. Acum tinerii neînrolați În armata habsburgică treceau munții și se Înrolau voluntari
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de toată lumea ar trebuii să aibă GRIJE și să nu spună nimic RĂU despre nimeni și să nu-i reușească nimic major În viață. A: și un om care se simte urât cum ziceți că v-ați simțit se poate amăgi cu gândul domnule liiceanu că ura vine numai de la ceilalți spre el? ura asta nu credeți că te și Încarcă la un moment dat? Și că ea se și Întoarce? sau dumneavoastră ați fost În stare să uți? B: În felul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
bunătății sale decât a minți.” “Posito autem illo miraculo...non po(test) Deum inducere intellectum ad falsum, quia non minus hoc eius bonitati repugnat, quam mentiri.” Și Descartes reia: „Dar poate că Dumnezeu nu a vrut ca eu să fiu amăgit în felul acesta, căci se spune că este bun în cel mai înalt grad.”“ At forte noluit Deus itta me decipi, dicitur enim summe bonus.” Apelul cartesian la bunătatea lui Dumnezeu, și nu la atotputernicia lui, pentru a respinge într-
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
opera celui care a creat înțelegerea umană - anume Dumnezeu - chiar în pasajul care propune identificarea gîndirii cu aparența: „Chiar dacă aș dormi întotdeauna și chiar dacă cel care mi-a dat ființa s-ar servi de toate forțele sale pentru a mă amăgi, este sigur că eu sunt, eu exist.” “Quid est horum quamvis semper dormiam, quamvis is qui me creavit , quantum în se est, me deludat, quod non aeque verum sit ac me esse?”) Urmează că includerea senzației în gîndire, din perspectiva
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Această inegală distribuție a libertății este premisa îndepărtată a maladiilor de destin. Spre deosebire de „crinii câmpului“ și „păsările cerului“, care nu se pot abate de la țelul care le-a fost fixat - singurul pe care au să-l împlinească -, omul se poate amăgi, poate aprecia greșit, poate rata și poate trăi visând necontenit triumfuri interzise. Căci dacă omul poate rămâne la normalitatea unui destin, conformându-se gradului de libertate cu care a fost înzestrat, el poate, la fel de bine, să nu se conformeze lui
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
adevărul unui destin nu provin din excelență, ci din calma asumare a premiselor lui), se deschide zona vastă a vieților care, practicând o retorică falacioasă a posibilului, reflectă o inadecvare la resursele de libertate conferite. Din lumea celor care se amăgesc că e în ei mai mult decât li s-a dat, sau a nemulțumiților cu ce li s-a dat, din această lume înzestrată inferior și care înalță pe un surogat de libertate iluzia unei libertăți sporite, din această lume
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
destin. Ratarea apare deci prin întârzierea indefinită sub o limită care nu-ți revine de drept; ea este o boală cronică a nedepășirii, o maladie de destin. Creditul pe care-l oferă ratatul este promisiunea. Posibilitatea ca el să îi amăgească pe ceilalți și să se amăgească pe sine vine tocmai din faptul că promisiunea nu poate fi niciodată un credit. Promisiunea nu este decât un avans al împlinirii, o aluzie a ei. Or, ratatul consacră aluzia și retrage ulterior avansul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
indefinită sub o limită care nu-ți revine de drept; ea este o boală cronică a nedepășirii, o maladie de destin. Creditul pe care-l oferă ratatul este promisiunea. Posibilitatea ca el să îi amăgească pe ceilalți și să se amăgească pe sine vine tocmai din faptul că promisiunea nu poate fi niciodată un credit. Promisiunea nu este decât un avans al împlinirii, o aluzie a ei. Or, ratatul consacră aluzia și retrage ulterior avansul împlinirii. Din clipa în care s-
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Cărțile lor sunt prohibite; dacă erau descoperite, erau arse în public și posesorul lor deportat dacă făcea parte dintr-o familie bună, în vreme ce prostimea era omorâtă. Dar astrologii sunt o rasă de oameni care îi trădează pe cei puternici, îi amăgesc pe ambițioși și care, mereu urmăriți, vor rămâne veșnic în societatea noastră". Juvenal adaugă: "Cel care a fost exilat de mai multe ori, devine celebru. Lumea are încredere în arta celor care cu mâna stângă sau cu dreapta au zornăit
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Aproape toată populația din Țările Române îi considera pe ruși „opresori”. Kotzebue critica faptul că turcii sunt influențați în atitudinea lor față de Principate de către consulii englezi și francezi. Astfel, „turcii se complac în a flata amorul propriu național și a amăgi speranțele sfâșiate” ale românilor. Nemulțumirile moldovenilor nu erau îndreptate numai împotriva puterii protectoare, ci și împotriva abuzurilor domnului Mihail Sturdza. Prizonierii erau tratați într-un mod inuman. într-o scrisoare adresată generalului Duhamel, din 22 decembrie 848, episcopul Veniamin se
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
tu deștept... mă întorc să mai dorm un pic... bagajul e făcut și... să te iau cu mine? să nu te iau? mă vei lua cu tine oricum!! parcă eram înfipt bine în inima și mintea ta sau doar mă amăgeai? nu am certitudini! am feeling-uri și fără să vrei, mi le confirmi, așa că devin certitudini!!! nu știu ce mi se întâmplă. uneori te simt cum te strecori seara lângă mine... parcă e zona crepusculară... eu am starea de care zici de la început
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pe Eva, ca dacă vor mânca din pomul oprit, vor fi asemenea cu Dumnezeu. Iată de ce Mântuitorul a zis că diavolul este tatăl minciunii, pentru că el a scornit prima minciună. Minciuna este păcat, pentru că pricinuiește mult rău. Să nu ne amăgim că dacă spunem o minciună mică, păcatul este mic. Orice minciună aduce după sine un rău, oricât ar fi ea de mică; ba mai mult, adeseori o minciună mică, are ca urmare un păcat mare. Iată o întâmplare reală: Doi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
întâmplare deosebită, dar noi nu vrem să le citim „AZI” adică în timpul cât suntem sănătoși, în viață, ci le amânăm pentru „mâi43 ne” când poate nu vom mai avea putere să facem ceva. Și iată cum reușește diavolul să ne amăgească ca să nu facem nimic pentru mântuire „ASTĂZI”, ci „mâine” când va fi prea târziu. 43. Necredința și credința Într-o adunare se vorbea despre Dumnezeu; unul care era necredincios și mândru zise apăsat: Aș crede și eu, dacă mi-ați
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
un băiețel, Piper sau Pipăruș. Iar bietul Piper sau Pipăruș, nevoind maica să-i spuie, când o întreabă: de a avut surori au ba, sau cum se numește mireasa pe care i-a fost promis-o înainte de a se naște, amăgește pe maică-sa ca să-i deie de supt pe sub talpa casei, ori, de nu, îndată se îmbolnăvește și moare ... Pipăruș atâta a dorit, lasă puțin talpa pe ea și-o întreabă din nou, și dacă nici de astă dată nu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
feciorilor lui, și nepoților lui, că turcul cu vreme dă, cu vreme ia, precum iaste vremea, așea lasă, blându cându iaste vreme de blândețe, sămețu cându iaste vreme de sămețiie. Creștinului niceodată cuvântul nu-l ține, nice ieste a-l amăgi, toate precum ieste vremea face. (Miron Costin 26) Acest model formativ al domnitorului dedicat până la sacrificiu misiunii sale - încadrate atât de codurile regionale ale pseudo-vasalității, cât și de dreptul cutumiar sau de circumstanțele istorice - se situează între termenii complementari ai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
faptului că mulți părinți muncesc în alte localități, țări și nu în locul de domiciliu, copiii se află, ca și părinții lor, în absența unui timp trăit împreună, lucru ce îngreunează comunicarea dintre aceștia.“ Aleargă după fericire. O fericire care îi amăgește ca o bomboană pentru copii mici. Nu văd nimic în jurul lor. Ei sunt sclavii fericiți!” (Ovidiu Hurduzeu, Sclavii fericiți, Editura Timpul, Iași, 2005). Conceptul de comunicare didactică reprezintă “un demers pedagogic complex care presupune o interacțiune între două entități Îindivizi
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
înconjura. Astfel, atunci când colegii săi au refuzat să-i ajute pe locuitorii din Rhode Island împotriva indienilor, a afirmat că acest lucru constituia o eroare a politicii de stat, deoarece, deși locuitorii din Rhode Island se „înșelau grav și se amăgeau prevestind distrugerea lor, dacă indienii i-ar învinge, le-ar aduce acestora un important avantaj și ar reprezenta un mare pericol la adresa întregului stat prin armele și alte asemenea pe care indienii le-ar obține și prin pierderea vieții atâtor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu povara crucii noastre individuale, nu este de ajuns să ne mântuim? Lui Iisus i-au ajuns 33 de ani, deci și nouă, celor mai "vârstnici" astăzi decât El atunci, ar fi trebuit să ne fie suficient. Dar noi ne amăgim într-o amânare sine die a pocăinței, pe motivul că "mai este timp". Când vine însă kairos-ul judecății noastre, este mult prea târziu. Concepția lineară a timpului și a istoriei, trasată deja în secolul al II-lea de către Irineu de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
81, românii ca și rușii, ca și cehii sau bulgarii și-au exprimat de fapt rezistența, ba chiar dizidența lor. Sistemul înșelase toate așteptările, ideologia folosise amăgirea ca politică de stat, deci sistemul și statul meritau să fie înșelați și amăgiți la rândul lor. În schimb, este probabil că dublul limbaj nu a fost atât o manieră de a refuza totalitarismul ca atare, cât o modalitate de a marca refuzul social al unei participări reale și efective la construirea unei sfere
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
erau supuși, și să pună în lumină dorința acestora de a-și crea un stat propriu. Comportamentul românilor pe cîmpurile de luptă ale Austro- Ungaria din războiul declanșat în 1914 proba tocmai acest fapt: exemplar în prima parte, cînd erau amăgiți de propaganda oficială că România va intra în război de partea puterilor centrale, și total diferit după ieșirea României din neutralitate și intrarea în război împotriva puterilor centrale. Acum tinerii neînrolați în armata habsburgică treceau munții și se înrolau voluntari
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
într-o reptilă monstruoasă, hipersexuală și dominatoare, care îl cuprinde într-un ultim spasm erotic și pervers. De pe scena unui bal la care sunt invitați toți cei pe care Bunny i-a trădat, sedus sau mințit, le cere iertare, și, amăgit de iluzoria absolvire, vegheat de fiul său, moare. Finalul amplifică rezonanțele neliniștitoare și ritmurile obsesive ale cărții, lectura devenind, sub acest semn, o revelație. "Dilemateca", anul IV, nr. 43, decembrie 2009 Ucide îngerul exterminator! "Nimic din ce vezi nu e
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]