4,379 matches
-
este ca liniile de atac valide să fie distinse de celelalte printr-o multitudine de experimente și inițiative. Revoluția și socialismul vor funcționa cel mai bine, ca și orașul lui Jane Jacobs, atunci când vor fi creații comune ale inginerilor și amatorilor talentați și cu experiență. și, mai presus de toate, nu există o delimitare strictă Între mijloace și scopuri. Partidul de avangardă definit de Luxemburg și Kollontai nu creează o revoluție sau un socialism, la fel cum o fabrică produce osii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
antologice. Aici, scriitorul, în postura de pedagog al contemporanilor săi, folosește cu naturalețe un ton sfătos, familiar, închipuindu-și un auditoriu complice, care face haz de adversarii imaginari. Spirit satiric, observator de moravuri și tipuri umane, autorul era un mare amator de „caractere” și „fiziologii” de factură clasică. Cele câteva portrete realizate în Bată-te Dumnezeu! (Coconița Drăgana), Coconul Drăgan, Domnul Sarsailă autorul și numeroase altele răspândite prin scrierile politice sau memorialistice pun în valoare mijloace remarcabile: caricatura rapidă, umorul popular
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
sine mediată de relația cu obiectele” (Doina Uricariu). Întreprinderea amintește întrucâtva - ca strategie a construcției - de (pseudo-)dicționarele lui Mircea Horia Simionescu. Alte eseuri, dintre care, de pildă, unul excelent despre structura fantasticului la Lewis Carroll, sunt grupate în volumul Amatorul de sâmburi (1983). I. s-a afirmat și ca un înzestrat romancier. Debutează cu Plexul solar (1977), în care „pleacă de la cea mai banală situație în roman, existența triunghiului conjugal, și o complică printr-un număr rezonabil de întâmplări și
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
București, 1963; Poema citadină, București, 1963; Ocheșel și Bălăioara, București, 1965; Numai un flaut, București, 1966; Teatru școlar. Vica și cele trei Americi, București, 1968; Alt container pentru Osaka, București, 1974; Plexul solar, București, 1977; Mâhnitul meu centaur, București, 1981; Amatorul de sâmburi, Cluj-Napoca, 1983; Jumbo-jet și alte proze, București, 1984; Orbita planetei EPS, București, 1987; Afacerea „Beautiful College” (în colaborare cu Ion Bucheru), București, 1992; Imperiul (în colaborare cu Ion Bucheru) București, 1998; Nesomn, stare de grație, București, 2001; Desaga
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
cinci monoloage, CNT, 1977, 50; Eugen Simion, Debuturi în roman (IV). Tema morală, LCF, 1977, 52; Valentin Tașcu, „Plexul solar”, F, 1978, 3; Dana Dumitriu, Un poet prozator, RL, 1978, 15; Vladimir Simon, Elogiul rațiunii, RL, 1982, 31; Gheorghe Grigurcu, „Amatorul de sâmburi”, RMB, 1983, 11 996; Vlad, Lectura rom., 218-219; Florin Mugur, Încrederea în real , CNT, 1988, 16; Irina Petraș, Largi disponibilități, ST, 1988, 6; Cosma, Romanul, I, 182-183; Cristea, A scrie, 135-140; Dicț. scriit. rom., II, 662-663; Micu, Ist.
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
cu pseudonimele Aghiuță, Sfredeluș (și prescurtările Sf., Sfr., Sfred.), Spurcocea, Cronicarul Dâmboviței (și C. D.). Fire energică, jovială, cu manifestări histrionice de exuberanță, L. șochează pe toată lumea, și prieteni și inamici, punându-și capăt zilelor cu un foc de revolver. „Amator de glume”, cum singur își zice, L. nu este, din păcate, atât de spiritual pe cât se crede. Uneori, poantele pe care le aruncă, aluziile persiflante, jocurile de cuvinte sunt izbutite, adesea însă, trase de păr și fără un bob de
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
și începe să colaboreze la „Tribuna” din Sibiu. G. de T. a găzduit și traduceri din literatura universală (Lev Tolstoi, H. C. Andersen), folclor cules de I. Pop-Reteganul, I.C. Panțu ș.a., cronici artistice și dramatice (mai ales despre teatrul de amatori din Ardeal), recenzii, note critice și de bibliografie. În perioada de până la 1865, foiletoanele literare din „Foaie pentru minte, inimă și literatură” continuau, de multe ori, aici. G. de T. a fost principalul element activ al vieții intelectuale din Transilvania
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
i se reprezintă, la Teatrul Țăndărică din București, piesa Răzvrătiții și totodată anul în care încep să-i fie editate (sub formă de buletine multigrafiate, de „uz intern”, scoase de organismele culturale ale epocii și destinate teatrelor profesioniste ori de amatori) diferite texte dramatice (Răzvrătiții, 1961, Spicul de grâu povestește, 1964, Capul Brâncovenilor, 1967, O zi și o noapte, 1970, ș.a.). Câteva au apărut ulterior în volume colective. Debutează în volum cu Elegii pentru Cetatea Soarelui (1973). I-au fost jucate
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
dar scriitorul nu va trimite nimic la F.p. Schițe umoristice, nuvele, amintiri publică V. A. Urechia, G. Coșbuc, D. Karnabatt, I. C. Georgescu, I. Ighel-Deleanu, Th. Cornel. În 1901, sub semnătură lui I. L. Caragiale, apar Triumful talentului, Grand Hôtel „Victoria Română”, Amatorul și artistul, toate fiind republicări. Între scriitorii traduși se numără Lenau, Uhland, Goethe, Heine, J.-J. Rousseau, Chateaubriand, Hugo, Al. Dumas, Baudelaire, Zola, J.-H. Rosny, D’Annunzio, Longfellow, Turgheniev și Dostoievski (prin intermediar francez), Sienkiewicz, Petőfi și Vörösmarty Mihály
FOAIA POPULARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287046_a_288375]
-
deși deseori se spune că fotografiile sunt o formă de informații secrete foarte convingătoare (în sensul că înalții oficiali sunt mai siguri de informațiile primite atunci când „le văd cu ochii lor”), fotografia de supraveghere obișnuită este probabil indescifrabilă pentru un amator. Abia după ce analistul foto (photo interpreter PI) identifică aspectele de interes, acestea vor deveni clare și pentru cei care nu sunt de specialitate 23. Calitatea unui sistem fotografic de recunoaștere este de obicei evaluată în funcție de ceea ce numim „distanța de rezoluție
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
plăceri de fier înroșit/ pe mâini ca niște solzi/ era timpul să vină câinii și pisicile, arzând de vii printre alte animale” (Satul). Aceasta este „tema” - poate unică - a poeziei, pe care autoarea o acordează obsesiv și insistent, uneori împotriva amatorilor de „scamatorii [...] orientale”: „se înalță, din întuneric, o umbră./ pe treptele mele roșii se ascund niște umbre./ pe ușa de piatră din cameră se adâncește o umbră” (De ce să vorbim). Numai că asumarea modelului echivalează cu trădarea lui și, spre deosebire de
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
intimă, Cluj-Napoca, 2001. Antologii: Visători prin Orașul Surâsului (Șase poeți români), Cluj-Napoca, 2000. Traduceri: Jean Rouaud, Câmpurile de onoare, Cluj-Napoca, 1993 (în colaborare cu Yvonne Goga), Oameni iluștri, Cluj-Napoca, 1995 (în colaborare cu Yvonne Goga); Georges Perec, O colecție de amator. Povestea unui tablou, Cluj-Napoca, 1996 (în colaborare cu Yvonne Goga). Repere bibliografice: Tașcu, Poezia, 121-125; Adrian Popescu, „Alb pelerin”, ST, 1978, 1; Aurel Sasu, „Efebul din lumină”, „Făclia”, 1980, 10314; Horia Bădescu, Accesul la expresivitate, TR, 1983, 20; Adrian Marino
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
e folosit pentru alcătuirea altor masive dicționare, eleno-român și româno-elen. G. este și în folcloristică un precursor, prin culegerea Pilde, povățuiri i cuvinte adăvărate și povești (terminată prin 1845), apreciată și de M. Eminescu. Moralistul, cu gustul observației tipologice, și amatorul de subtilități ale limbajului, savurând înțelepciunea și umorul dintr-o vorbă de duh, se regăsesc aici. Temperament vindicativ, încercat poate și de un sentiment de vinovăție de clasă pentru starea de lucruri din țară, G. abordează pamfletul politic, în veșmântul
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
național. În 1850 și 1851 face parte din trupa lui Costache Caragiali. La Pitești, în stagiunea 1852-1853, se ocupă de regia unor spectacole. Institutor la Ploiești timp de mai mulți ani, din 1869 dă și aici un impuls teatrului de amatori. Piesele lui, originale și prelucrări, sunt compuneri limbute, cu un verbiaj adesea nesuferit, păcătuind prin afectare. Sunt evidente totuși încercările de diferențiere prin limbaj a personajelor, împărțite neapărat în bune și rele. Temele care îl urmăresc pe H. sunt două
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
studiul literelor și istoriile literare, așează Încă și astăzi scriitorul În postura unui etnograf inspirat, purtător al geniului național. Cooptarea diletanților, consacrați ai poporului, amenință pe vremea lui Ceaușescu să transforme asociația scriitorilor Într-o mișcare artistică «de masă», reunind amatori, semi-profesioniști și profesioniști. Menținerea În funcțiune a scriitorilor funcționari, foști cenzori și activiști esteți, a permis reluarea unui ansamblu de proceduri proprii vechii literaturi instituționale, uneori chiar sub pretextul reparării nedreptăților anterioare. Instituțiile guvernamentale și non-guvernamentale - precum Fundația Culturală Română
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
reprezenta literatura socialistă a continuat să fie o cale obligată pentru a-și obține recunoașterea (disidenta, exilul). Monopolul exercitat de stat pe piată literară și artistică făcuse posibilă apariția unei comunități literare românești de profesioniști ai literaturii, În concurență cu «amatorii» (foarte Încurajați de regimul comunist În anumite momente), cu «ideologii-cenzori», care exercitau funcția de control atât din interiorul, cât și din exteriorul aparatului literar, dar și cu scriitorii exilați, critici ai supunerii confraților lor față de regimul comunist. Este dificil, daca
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
toate compartimentele literaturii, iar pasiunile sale - pescuitul, gastronomia, filatelia - se regăsesc și în cărți. Cu modele în scrisul lui A. E. Baconsky sau al lui Pop Simion, dar și în proza lui Calistrat Hogaș ori a lui Geo Bogza, literatul amator - și atipic pentru lumea culturală din Ardeal - debutează cu un lirism „prudent”, de circumstanță. „Decența în verb”, pe care i-o remarca Marian Popa, caracterizează și patriotismul cu vag iz protocronist - poeziile sale despre frumusețile patriei apărând, de altfel, în
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
de reclamă, zgomotoasă și prozaică, a unor priveliști care îl încântă pe călător, dar nu reușesc să-l și inspire. El își adună produsele poetice într-un op intitulat Modeste încercări poetice, „originale și traducțiuni” (1873). Sunt aici versificările unui amator, care, propunându-și nici mai mult nici mai puțin decât să elibereze poezia din „sclavia rimei”, scrie adesea în versuri albe. În traduceri se folosește, obstinat, de ortografia italienizantă propusă de Heliade. A tălmăcit din Schiller, dar și din alți
RUCAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289395_a_290724]
-
misterios. În jurnalul de surghiun, Sovéja, journal d’un exilé politique en 1846, se manifestă, într-o variată gamă de tonuri afective, dispoziția cogitativă, pigmentată de un umor ce glisează de la gluma aparent nevinovată la sarcasm. R. e întotdeauna mare amator să asculte și câte o istorie palpitantă cu haiduci și bandiți. Ar fi scris el însuși un fel de reportaj, Groază, ultimul haiduc român, apărut postum în „Columna lui Traian” (1873). Se încântă de povești și basme, îi plac legendele
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
de a sancționa acțiunile unui actor care au efecte asupra colectivității respective, se naște întrebarea care sunt mecanismele ce vor conduce un membru (sau mai mulți) din colectivitate să acționeze sancțional. Dacă sancțiunea va fi pozitivă, se vor găsi repede amatori în a îndeplini sancțiunea. Dacă însă actorul trebuie sancționat negativ (acțiunile sale au efecte negative), ne confruntăm cu problema free-rider-ului, deoarece, fiind produsul unui consens social, deci al delegării dreptului de control al acțiunii actorilor în vederea atingerii optimului social, cei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
scenă în același an (premiera la 23 decembrie) la Teatrul Municipal din București și va fi distinsă cu Premiul de Stat. Urmează o perioadă de activitate intensă, când scrie piese de succes pentru marile teatre, dar și pentru teatrele de amatori, scenarii radiofonice și de film sau face traduceri din dramaturgia străină. În 1960 devine director al Teatrului „C. I. Nottara” din București. Este ales de mai multe ori în conducerea Uniunii Scriitorilor; în ultimii ani ai vieții este vicepreședinte al
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
1871). A contribuit substanțial la întemeierea Societății Arboroasa a studenților români din Cernăuți, scriind și textul unui imn pe muzică de Ciprian Porumbescu. Între 1876 și 1882 a funcționat ca judecător la Câmpulung Moldovenesc, înființând aici și un teatru de amatori. Magistrat la Suceava între 1882 și 1888, a avut din nou prilejul să își desfășoare aptitudinile de îndrumător, sprijinind fondarea Societății Școala Română din Suceava, a colecției „Biblioteca de petrecere și învățătură pentru tineretul român” și a „Revistei politice” (1886
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
Horea. A colaborat sporadic cu versuri și povestiri în presa literară, precum și la radio și televiziune cu monoloage și piese de teatru (Meci la Chițăoani, Aurică 2, Cenușăreasa și Anul Nou ș.a.), unele jucate și la teatre de profesioniști sau amatori. Răpus înainte de vreme de o boală de inimă severă, S. nu a apucat să își vadă scrierile tipărite decât parțial, ele fiind adunate postum, prin grija soției sale, regizoarea Sorana Coroamă-Stanca, în masivele tomuri Timp scufundat (1981) și Un ceas
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Leibniz îi datorăm, se pare, ipoteza inițială a indo-europenei, pentru că el vorbește despre o origine comună, plasabilă într-un spațiu scitic, a tuturor limbilor europene. Leibniz era influnețat de un anume Jans Van Gorp, medic din Anvers dar și mare amator de comparatisme lingivistice, prin care se înțelege la momentul respectiv jocuri cu cuvintele și etimologii inventive. De altfel, secolul al XVII-lea este martorul a două fenomene interesante, dintre care Olender zăbovește numai asupra unuia: apariția vernacularelor și problema deșteptării
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
Orlovski în linie tradițională și baritonul Ștefan Popov un Falke ce și-a cucerit publicul prin naturalețea cântului și jocului. Acest public frecventator al Operetei, care este puțin probabil să meargă la Operă să vadă și spectacolul de acolo, după cum amatorii de operă nu cred că s-ar declara satisfăcuți de varianta Operetei. Nu atât din cauza unor diferențe de nivel ale spectacolului, ci mai ales din cauza unui orizont de așteptare diferit. Publicul Operetei este unul sentimental care se bucură naiv de
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]