6,796 matches
-
de teatru „Măgura”, la acest festival. Ce înseamnă o distanță de aproximativ 18.000 de km, când ai la îndemână atâtea mijloace tehnice de a te conversa? Mare lucru nu, ci doar plăcerea de a face ceva și pentru alții, ambiție și responsabilitate. Așa că am dat curs invitației lansate de Adina Giurgiu și iată-mă în Auckland, Noua Zeelandă pentru că împreună cu actorul Claudiu Bleonț și cu un grup de temerari din comunitatea locală, să punem în scenă piesă de teatru „Măgura”*, piesa
GEORGE SMARANDACHE [Corola-blog/BlogPost/365283_a_366612]
-
severitatea de până acum ca parte componentă din înțelegerea făcută la numirea lui în funcție, o acceptaseră ca pe o simplă formalitate ce nu putea să-i afecteze. Acum nu doreau decât să-și bată joc de severitatea lui, de ambiția lui de a se afirma în fața comandantului de batalion fără ca ei să aibă parte de câtuși de puțin din ceea ce le fusese promis. Lămâie le-a dat apă la moară. A avut pretenția ca soldații plutonului să se echipeze complet
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
dintre noi în acel moment,eram sceptici că vom putea să ni-l îsușim vreo dată,mai ales că maestrul ne-a reamintit că nu dispune decât de trei zile libere între două turnee din străinătate. Așa stând lucrurile cu ambiție și multă sudoare, repetând de seara până după miezul nopții am reușit ca în acest foarte scurt timp să învățăm pașii de bază și să combinăm primele figuri ale dansului lucru de care ne mândream și aproape că nu ne
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
proprietățile și în ultimă instanță, din cauza banilor a cerut judecătoriei să fie încarcerat lucru ce s-a și întâmplat. Oare această femeie nu s-a gândit că prin aceste manevre pierde și ea la fel ca el. Ură,răutatea și ambiția prosteasca de care a dat ea dovadă au făcut ca acest om, tata a trei copii să aibă la activ ani de pușcărie. Mă întreb, oare cum se uită în prezent această femeie în ochii fraților ei de la biserică și
OCHIUL DRACULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365337_a_366666]
-
sta și capul. Știe prea bine că soțul ei dă semne de senilitate. Cunoașterea adevărului i-ar agrava starea mentală. Este momentul din care, pentru ea, Leana Ceaușescu, idealurile tovarășului ei nu au mai au nicio valoare, momentul din care ambițiile ei au ocupă un loc primordial, momentul din care, încet-încet, pe următorul loc trece disprețul ei față de popor. * Referință Bibliografică: XXIV. ECOU RĂTĂCIT / Adrian Lițu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2159, Anul VI, 28 noiembrie 2016. Drepturi de Autor
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
sărăcie. Democrația nu funcționează, fiindca dacă ar funcționa ar însemna că poporul ar avea puterea, or eu nu văd asta niciunde. Educația e dinamitată, după cum e și familia. Copiii rămân de izbeliște, devorați de oboseală, precaritatea materială, visele consumiste sau ambițiile de carieră ale părinților. Sănătatea e un cadavru în putrefacție, iar - dacă-mi permiți metafora - la morgă nu funcționează nici frigiderele, nici aerul conditionat. Agricultura e în colaps; turismul e o glumă sinistră (avem brand, dar n-avem produsul propriu-zis
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
condiții superioare de muncă și teme noi ale cercetării” Era aproape de necrezut. Îl credea pe Tudor Vianu plămădit din aluatul titanilor, aluatul din care fuseseră plămădiți N.Titulescu, V.Madgearu, N.Iorga.... Ce îl determinase să se dea cu ăștia?; ambițiile, nesiguranța, teama sau altceva? Acest om, rămas necunoscut ca persoană, îi era drag; ar fi vrut să-l fi cunoscut mai îndeaproape, să-i descifreze durerile tăinuite. De ce nu alesese calea exilului ca alte valori ale culturii românești? Oare realizase
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
păcate, nu se putuse la ofițeri. Dar nici la subofițeri nu era rău, exista șansa să ajungă ofițer chiar și așa. Și, grație străduinței - căci, odată ce a prins gustul puterii față de cei slabi, lui Samuel i s-a trezit și ambiția de a parveni cu orice preț - a reușit ca, „prin mijloacele specifice“, la zece ani după absolvire, să se vadă ofițer. Era deja anul 2000, înscrierea la o facultate privată și absolvirea cu brio fuseseră o nimic toată (avea de-
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
Dacă toți ar fi ca el, stegulețul de clasă fruntașă ar ajunge să se lipească de la sine de această catedră. Aurel cam are veleități de vedetă, doar taică-său este tare-mare la el în comună. Dacă ar avea mai multă ambiție, băiatul ăsta ar putea ajunge departe. Era cât pe ce să și-l rupă de la suflet, căci prea s-a uitat de sus când ai lui l-au cadorisit cu ouăle alea proaspete de găină, de-a fost nevoit, numai
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
în orice situație, fapt uimitor pentru vârsta lui, cei mai mulți profesori neavând scăpare și trebuind să-l noteze cu nota maximă sau să renunțe pur și simplu la a-i mai acorda o notă pe moment. Dacă Minel este caracterizat de ambiție, Dorel, prietenul lui, întruchipează echilibrul și pare stăpânit de dorința de a ajunge un om integru și ferm, pe poziții principiale. Dinu, crează impresia unui copil cu o gravitate nefirescă, de care dau dovadă chiar puțini adulți. Florin este un
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
prima mână se îmbină într-o sinteză, mai rar întâlnită, cercetarea fenomenului cultural, din unghiul manifestării lui originale, cu speculația filologică a fondului spiritual.Avem în cărțile lui atât critică, istorie literară, dar și hermeneutică filologică, întrucât Alex Ștefănescu are ambiția să țintească către o viziune coerentă și globală asupra dinamicii spiritual prefigurate în creația literară. Această calitate, cred, că a căpătato pe când răspundea de Poșta redacției la Suplimentul Literar și Artistic al Scânteii Tineretului.Descoperim efortul sintetic și pasiunea analitică
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX.ŞTEFĂNESCU, PARTEA I-A de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364853_a_366182]
-
și m-a schimbat pentru totdeauna. Mi-a deschis ochii și m-a forțat s-o „vad” despuiată de minciună omenească. De atunci încoace, ascult discursul „omului” și îl accept doar când sunt convins că acest discurs este sincer, fără ambiția parvenirii și că este folositor umanității în general și mai ales folositor acestei planete care ne găzduiește, printre milioanele de specii și pe noi oamenii. Da, cum spui, am ales calea pribegiei și de multe ori cred că sunt un
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
doctor bun fără să fie nevoit să adauge „doctor violonist bun” și invers. Prin anii 1975-80, fiind prin Franța, am auzit de Ștefan Lupașco și am încercat să înțeleg filozofia lui. Ceea ce am înțeles era doar partea matematică, științifică a ambiției lui de a lămuri discursul filozofic. Bine, la fel ca majoritatea filozofilor moderni și Lupașco cade pradă dialogului filozofic absurd, de neînțeles și până la urmă fără importanță practică. Vorba lui Cioran: „poți să vorbești mult mai multă filozofie cu orice
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
de a te trezi. Fără acest ceas poate că aș prefera să rămân în vis pentru totdeauna și să nu mă mai trezesc. În afară de munca de la spital, nu-mi fac planuri. În afară de lucrurile legate de meserie, nu am avut vreodată ambiția să termin ceva „la termen”, să citesc, să mă documentez, sau să scriu un anumit număr de pagini. Nu sunt disciplinat în acest sens și am avut mult timp o admirație pentru oamenii care puteau să-și planifice ziua și
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
și nici nu încearcă să demonstreze că pot să facă ceva mai mult decât alții care se străduiesc fără să se plângă de impedimentele pe care le întâmpină. Ei se consideră critici calificați în toate domeniile, atotștiitori și își folosesc ambițiile și relațiile pentru a-și atinge propriile interese. Revenind din nou la ideea de critică și autocritică, vreau acum să mă refer la relațiile interumane, strict dintre indivizi. De aici pleacă armonia sau dizarmonia din întreaga societate. Din punct de
DESPRE CRITICĂ ŞI AUTOCRITICĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366550_a_367879]
-
chiar spiritual, luptându-te în fiecare zi din viață cu penelul împotriva tot ce pare rău pentru omenire și implicit pentru poporul din care faci parte. Nu am alte taine de spus privind lucrările mele. Nu le-am scris din ambiție, nici de a mă remarca. Aș fi preferat să am un destin ca al tuturor. Să am o familie, o carieră și să nu fiu atât de incomodă pentru mulți curioși și hrăpăreți și mai ales îngâmfați ce au uitat
DESTINUL M-A ALES de MARINA GLODICI în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365739_a_367068]
-
cei de la bordul ei, să se “salveze”!” Căpitanul vasului părăsește , ultimul, corabia sau...moare odată cu scufundarea ei. Ca să poți fi un bun “căpitan” trebuie să fii călit în potrivnicia forțelor naturale, să ai diplomație, caracter, intuiție, răbdare, tenacitate, creativitate și ambiție. Uneori, chiar și defectele sunt necesare - cum ar fi încăpățânarea, condiție esențială a supraviețuirii în imensitatea mării. Misiunea mea s-a încheiat și, ca un veritabil “bătrân” lup de mare, m-am retras în golful liniștit al căsuței (Valu lui
FAMILIA... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365771_a_367100]
-
denigrări, uri, violențe, rulete rusești, cazinouri apusene, jocuri de noroc, jocuri de bursă, jocuri de putere, apartheid-uri, ku klux klan-uri, sperjururi, abjurări, caterisiri, profanări, plagieri, trafic de droguri și de orice, diversiuni diverse, furturi de invenții, hoții de inovații, ambiții fără scrupule, manipulări cotidiene, incesturi regale, mirene, clerico-monahale, sisteme pseudo-filosofice, doctrine marxiste, leniniste, staliniste, nihiliste, forțe oculte, masonerii, Internaționale, plenare, soviete, comisariate, infailibilități pontificale, sionismo-rabinice, uniatisme, iredentisme, cămătării, cabareturi, prostituție civică, politică, case de lux, case de toleranță, homoxesualitate și
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
câștigător. Se spune că orgoliul este cea mai mare nenorocire a umanității. El a stat și stă la originea marilor tulburări din viața socială, a rivalității, urii și ranchiunei manifestate față de alții; a dus la conflicte sociale, războaie, datorită plăcerii, ambiției pentru putere. Orgoliul a însoțit omenirea. Marile civilizații, marile imperii nu au fost scutite de nașterea unor oameni orgolioși care le-au condus destinele. Ce se întâmplă când se întâlnesc doi oameni orgolioși? Își ascut săbiile și se pregătesc de
VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
-
care apelează la servicii, menționând că "ADN-ul iubirii lor este unic iar ceremonia lor are nevoie de un implant de personalitate". Ce tip de personalitate vrea umanismul să implementeze în România, rămâne să vedem, dar noii "popi civili" au ambiții clare de acest fel, care, se vede, nu țin de materie. Iar, dacă până acum cei doi oameni ai științei nu ne-au lămurit și cu latura mai puțin științifică, anume cu cea ritualica sau tradițională (problema cea mai grea
DESPRE CEREMONIILE SI TENDINTELE UMANISTE ALE ASUR – INTRE REALITATE, CONTESTARE SI CONTRAFACERE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361588_a_362917]
-
nevermore, gândește, clocește, bocește, Vremea se schimbă, te strânge în clește, Mâncă un ou, caută numai pe cer Oile, norii zboară lin spre Tanger, Nu e nimic, tu ești un geniu, e sigur, Picură soarele, noi avem prea multe riduri. Ambiție, bere, clătite, dădacă, Efeminat fuge policemanul Cioacă, Un gramofon bine plasat în meninge, Vine cățelul și linge și linge, Javră, te du, nu ai treabă aici, Tu ești ovală, noi am ajuns licurici. Inima-mi bate ca o copită, Alerg
AGONIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361700_a_363029]
-
și cerințele sale. A fost perioada cea mai frumoasă, dincolo de stresul, agitația și rigorile specifice activității jurnalistice. Astfel că, prin natura meseriei de ziarist, am avut ocazia, dar mai ales bucuria de a cunoaște personal oameni extraordinari, adevărate exemple de ambiție, dorință și talent. În două cuvinte: valori incontestabile. Aceasta este perioada cea mai frumoasă și plină de amintiri memorabile. Sunt clipe care nu își doresc repetabilitatea. Sunt unice. Mai mult decât atât, activitatea desfășurată în cadrul departamentului “Cultură” m-a făcut
INTERVIURI, ED. TIPARG, ARGEŞ, 2013 de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351799_a_353128]
-
și nenecesare - trebuințele de lux, fală și strălucire), puterea - fie că-i directă (puterea politică sau cea militară), fie că-i ocultă, dar întărită și evidențiată cu ajutorul banilor -, puterea, deci, a exercitat și continuă să exercite o asemenea influență asupra ambiției omului, încât ajunge să-i reconfigureze acestuia caracterul până la totala lui schimbare. Magia puterii se învederează atât prin cauzele sale (irezistibila sa capacitate de-a acapara și subjuga, creând dulcea iluzie că deținătorii puterii supreme vor fi aidoma zeilor), cât
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
pentru deținătorii ei (atâția și atâția dintre aceștia pierzându-și viețile odată cu convingerile despre aura de sacralitate a suveranului), alegerea modelului de urmat în viață din rândul lor în pofida exemplelor oferite de trecut și prezent, denotă din partea respectivilor mai degrabă ambiție decât discernământ, mai degrabă lăcomie decât înfrânare, mai degrabă minciună decât adevăr. Îndeosebi în România postdecembristă, unde deținătorii puterii au fost și continuă să fie niște detestabili politruci, într-atât de dornici să se căpătuiască cu orice chip, încât se
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
Autorului • Vor sau nu, intelectualii se raportează la modele, iar modelele nu pot să fie decât capodopere. • Fiecare intelectual năzuiește să fie un model; unii reușesc, alții nu. • Existența intelectualului este o permanentă ondulare între vocație și aspirație. Există și ambiții, dar, de cele mai multe ori, ambițiile sunt deșarte. • Cine nu s-a îmbogățit din Ecleziast, deci cine nu știe de „deșertăciunea deșertăciunilor” și că „totul e deșertăciune”, acela nu este în măsură să-și vadă dimensiunile puterii. Vrem mult, și este
GLORII, MODELE ŞI CAPODOPERE de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352287_a_353616]