4,800 matches
-
în a putea reactualiza, sub efectul regresiei, situația din copilărie în care realitatea și proiecțiile au distorsionat relația, partida fiind rejucată în cadrul curei, într-o cu totul altă manieră. Aceasta pentru că analistului îi revine sarcina să funcționeze altfel, adică fără ambiguitate, în numele principiului abstinenței, în așa fel încât să asigure reabilitarea imaginii paterne, grație a ceea ce se poate numi „iluzie proiectată”, anume transferul. Prin însăși diversitatea figurilor pe care le-am schițat rapid și prin complexitatea datorată specificității fiecăreia, proiecția pare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fi Înțeles cu ei Înșiși”, după formula unui procuror. Imposibil, de asemenea, de aplicat retroactiv interdicția cumulului. La fel de dificil, pentru procurorii puțin pregătiți să se descurce În hățișul noilor dispoziții juridico-financiare, să distingă faptul evident condamnabil de actul fondat pe ambiguitatea legii (mai ales evaluarea financiară a contribuțiilor materiale ale Întreprinderilor publice la SRL-uri). Legea care interzicea cumulul a avut meritul de a clarifica situația: numeroși directori ai Întreprinderilor publice au renunțat, Începând din martie 1990, la posturile lor, În favoarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
partea pertinentă a discursului lor, această pertinență care ne permite să-i Înțelegem Într-o situație contextuală, și nu reconstruită? Această Întrebare s-a aflat În centrul abordării noastre, iar aceasta trebuia, În mod necesar, să integreze coerențele afișate și ambiguitățile inevitabile. O frază ca aceasta: „Capitalismul deschis, modern, care să nu piardă din vedere soarta oamenilor, acesta este idealul și țelul meu” (Cazul 6, Polonia) procedează În mod clar la o reconstrucție biografică prezentându-se ca legând Într-o continuitate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comentariu” (Comentariu la o viață pierdută). Stările lirice fugitive, visele, viziunile delirante sunt înregistrate și, ca în „dicteul automat” al suprarealiștilor, frazele devin eliptice, poemele iau uneori un aspect fragmentar, descusut, chiar de colaj, lăsând un larg spațiu de joc ambiguității. Pe de altă parte, eul liric își interpretează trăirile, fie explicit, fie implicit, cu ajutorul analogiilor ce relevă o experiență secundă, culturală. În acest sens, ca un poeta artifex, B. își constituie un lexic aparte, din surse variate, și e atent
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
de ghips (1973), roman psihologist și eseistic, analiză a unui caz de decădere lăuntrică - voită, asumată ca o cale a cunoașterii de sine - a unui intelectual aparent rasat, doctorul Minda. Romanul Bunavestire, text-parabolă, cu un grad record de indeterminare și ambiguitate, falsă carte de învățătură despre o ciudată devoțiune - „un amestec de nietzscheanism și «trăirism» românesc din anii ’20-’30, un elitism reacționar care împarte pe oameni în stăpâni și slugi și visează construirea unei utopice lumi dictatoriale” (N. Manolescu) - și
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
însuși, [...] cu socialul sau posesia deja încorporate, «subiectivizate», problematizate”; personajul, omul, devine astfel „apt să gândească cosmicul, ontologicul și, cu adevărat, istoricul”. Pe de altă parte, cu toată desfășurarea de artificii și procedee, cu tot recursul masiv la deriziune și ambiguitate, proza aceasta e una penetrată de tragism, o proză a „seriozității”, o proză în primul rând a „omului”, nu a „limbajului”. B. a scris și poeme, piese de teatru (Culoarul cu șoareci, 1980, Bătrâna doamnă și fluturele, 1982), scenarii cinematografice
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
detotalizare mentală presupune asumarea trecutului, 22 • Ideologie de secol al XIX-lea În secolul XXI, 23-24 • Afost Holocaust În România!, 26 • De la starea de grație la starea de greață, 28 • Cultura procedurilor personale, 29 • Bufonerie politică, inițiative pompieristice, 33 • Voluptatea ambiguității, 34 • „Noi am fost un guvern disident”, 35 • Când Înțeleptul arată luna, nebunul se uită la deget, 44-45 • „Nu am făcut plăcinta ca s-o mănânce alții”, 45 • Trăim Într-o Românie Încremenită, 48 • Ce se Întâmplă cu oamenii?, 48
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
stânga, și de dreapta • Procesul de detotalizare mentală presupune asumarea trecutului • Ideologie de secol al XIX-lea În secolul XXI • Afost Holocaust În România! • De la starea de grație la starea de greață • Cultura procedurilor personale • Bufonerie politică, inițiative pompieristice • Voluptatea ambiguității • „Noi am fost un guvern disident” • Când Înțeleptul arată luna, nebunul se uită la deget • „Nu am făcut plăcinta ca s-o mănânce alții” • Trăim Într-o Românie Încremenită • Ce se Întâmplă cu oamenii?tc "Patologia societĂȚii românești • Unde e
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și de dreapta • Procesul de detotalizare mentală presupune asumarea trecutului • Ideologie de secol al XIX‑lea În secolul XXI • A fost Holocaust În România ! • De la starea de grație la starea de greaȚĂ • Cultura procedurilor personale • Bufonerie politică, inițiative pompieristice • Voluptatea ambiguitĂȚii • „Noi am fost un guvern disident” • Când Înțeleptul arată luna, nebunul se uită la deget • „Nu am făcut plăcinta ca s‑o mănânce alții” • Trăim Într‑o Românie Încremenită • Ce se Întâmplă cu oamenii ?" Mircea Mihăieș: În această discuție ne
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
funcție În Parlament: ori va fi președinte, ori nimic. După cum știm, Ion Iliescu nu a fost niciodată omul afirmațiilor limpezi. Întotdeauna a scăldat-o, Întotdeauna a lăsat o portiță de scăpare. Vladimir Tismăneanu: El are Într-adevăr o voluptate a ambiguității! Mircea Mihăieș: Exact. Or, lui Îi era clar În acel moment că va reveni la putere. Pe ce presupunem noi că se baza, cu aproximativ două luni Înainte de alegeri? Vladimir Tismăneanu: Se baza pe derută, pe ieșirea din joc a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
armatei l-au somat pe Milošević să renunțe la putere, fără ca prin asta să vorbim de un coup militar - se elibera o nouă căsuță neagră. La București s-a scris mult pe această temă și a existat o Întrebare fără ambiguitate: „Cine va fi acum oaia neagră a Balcanilor?”. Se pare că, istoric vorbind, e nevoie ca În Balcani să existe mereu cineva care să atragă răul asupră-și. Ultimii patru ani au dovedit că ne calificăm destul de bine pentru această
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
nehotărârea Îl costă pe Vadim foarte mult. E pentru prima oară când este creditat sub propriul său partid, lucru care cred că Îl Înnebunește. Mă refer la indecizia lui de a merge pe o singură pistă. Angajarea Într-o anumită ambiguitate e penalizată, pentru că el spune anumite lucruri, dar În România Mare limbajul nu s-a schimbat. Drept care, este perceput ca un om vulnerabil, iar adepții lui nu mai Înțeleg nimic. Vladimir Tismăneanu: Întâlnesc destul de multe figuri, chiar și În aria
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
lui În legătură cu ce s-a publicat: e o declarație publică! Mircea Mihăieș: La noi există un război al presei destul de nemilos. S-a ajuns până acolo Încât ministrul Apărării, Ioan Mircea Pașcu, a dat o declarație fără nici un fel de ambiguitate, șocantă, În care Îi amenința pe ziariști cu moartea. El a spus: „Nu uitați că În această meserie se mai și moare”. Nu cred că Pașcu va scoate chiar armata și pistoalele, dar faptul că guvernanții nu-și controlează limbajul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
dorit altceva: ca modificările să fie mult mai radicale. Ele au fost niște Îmbunătățiri, e adevărat, În privința a ceea ce ai menționat. Statutul proprietății e În sfârșit garantat. Există și o prevedere referitoare la statutul militar al cetățenilor României, dar aici ambiguitatea e totală. În Constituție se spune că serviciul militar devine neobligatoriu, lucrurile urmează Însă a fi reglementate printr-o lege care se va da ulterior. Se merge, deci, pe ambiguități. Să revenim la raportul Comisiei de Politică Externă a Parlamentului
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
prevedere referitoare la statutul militar al cetățenilor României, dar aici ambiguitatea e totală. În Constituție se spune că serviciul militar devine neobligatoriu, lucrurile urmează Însă a fi reglementate printr-o lege care se va da ulterior. Se merge, deci, pe ambiguități. Să revenim la raportul Comisiei de Politică Externă a Parlamentului Uniunii Europene, căzut ca o lovitură de trăsnet, pentru că altminteri relațiile dintre guvernul de la București și diversele organisme europene păreau să evolueze Într-un fel de idilism. E adevărat că
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
să fie generate ulterior (Glaser și Strauss, 1967). Mai mult decât atât, munca propriu-zisă este interpretativă, iar interpretările sunt întotdeauna personale, parțiale și dinamice. Pin urmare, cercetarea narativă este potrivită pentru specialiștii care nu se simt deranjați prea tare de ambiguitate. Aceștia ar trebui să poată ajunge la niște concluzii interpretative - și să le modifice, dacă este cazul, la fiecare nouă lectură. Lucrul cu materialele narative presupune ascultarea dialogică (Bakhtin, 1981) a cel puțin trei vocI: vocea naratorului, așa cum o reprezintă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și predă un curs de dezvoltare a adulților. Teza sa de doctorat explorează poveștile vieții femeilor și bărbaților. Tamar Zilber este specializată în psihologia organizațională. A obținut de curând titlul de doctor la Universitatea din Ierusalim, cu o teză asupra ambiguității ca strategie de adaptare în cadrul organizațiilor. Studiul său combină metoda antropologică a observației participative cu analiza relatărilor unor subiecți care își desfășoară activitatea în organizații. În prezent, predă un curs despre cultură și organizație din perspectivă feministă. Referințe Adler, A
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
să fie așa. Se poate întâmpla însă ca atracția, chiar iubirea simțită în vis să fie deranjante, jenante sau culpabilizante. Este cazul atunci când obiectul dorinței este necunoscut, înspăimântător, hidos sau, dacă este cunoscut, respins și neacceptat în realitate. Visul dezvăluie ambiguitatea sentimentelor resimțite față de cineva, atracție percepută ca un inconvenient sau ca un conflict interior. Mânie, furie Mânia resimțită sau manifestată în vis are adesea o valoare compensatorie. Ceea ce nu poate fi perceput în mod conștient în realitate se exprimă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
se află în pragul unei crize teribile. Riscul unei dezintegrări din interior; amalgamul ar putea conduce astfel la o disoluție, deși nimic nu ne permite să spunem că această ipoteză este aproape. În așteptare, jurnalismul are tot interesul să întrețină ambiguitatea - asupra statutului său, a activității și a spațiului său profesional -, căci aceasta îi conferă o poziție socială excepțională (variată, schimbătoare după bunul-plac al timpului, al valorilor și al personalităților), în lipsa căreia ar suporta uneori un sentiment de impostură, o curioasă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
doua viziuni, cu afirmarea clară a unității aspectelor fizic, motric și psihic ale individului. Psihomotricitatea este definită ca rezultat al integrării funcțiilor motrice și mentale sub efectul maturizării sistemului nervos, ce vizează raportul subiectului cu corpul său. A. Maigre decelează ambiguitatea de care "suferă" acest concept care ține de semnificația asocierii a doi termeni ce desemnează o realitate unică, în expresia ei duală corpsuflet. După Piaget și Walon "psihicul și motricul nu sunt două categorii distincte supuse, unul gândirii pure și
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
cât și a Mariei Magdalena, din punct de vedere „științific”. Departe Însă de a fi „științifice”, prejudecățile feminismului sunt simptome ale unei mentalități revanșarde, antimachiste și antitradiționaliste. Firește, conceptul Însuși de „tradiție” poate Îmbrăca sensuri și sensuri, fiind de o ambiguitate dezarmantă. Tradiția legată de figura Mariei Magdalena se cuvine revizuită, corectată, interpretată cu suplețe și bun-simț, eventual refuzată. Dar nu deformată tendențios, fără argumente solide, fără probe decisive de ordin istoric sau filologic. Literatura mi se pare un registru mult
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Cină de la Început până la sfârșit, Împărtășindu-se din darurile consacrate. „Oroarea” faptului respectiv ține de atitudinea subiectivă a exegeților, nu de faptul În sine. Din moment ce Isus a considerat normală Împărtășirea lui Iuda, de ce ne-am arăta noi revoltați? Chiar dacă există ambiguități și aici (Marcu și Matei lasă deschisă posibilitatea plecării trădătorului imediat după prima parte a Cinei), problema nu constituie o problemă În sine, ci o problemă teologică modernă. Isus trebuia să respecte făgăduința: „N-am pierdut nici una din oile Încredințate
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dintr-o lectură atentă a Noului Testament. În primul rând, trebuie remarcat faptul că Origen folosește sistematic verbul prodidonai, „a trăda, a vinde”, iar nu paradidonai, „a preda”. Pentru el, așadar, fapta lui Iuda se definește ca trădare, fără nici o ambiguitate. Totuși, spune Origen, Iuda n-a fost nici trădătorul brut, cum Îl vede Celsus, nici discipolul fidel, ca și ceilalți apostoli. Iuda este „călduțul”, omul de la mijloc, omul indecis, omul intervalului, al spațiului dintre semiafirmare și seminegare, dintre semifidelitate și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
calitățile scenariilor și va prezenta modul lor de folosire În politica de securitate națională. 8.3. Rolul scenariilor În decizia strategicătc "8.3. Rolul scenariilor În decizia strategică" Decizia strategică este, În majoritatea cazurilor, luată În condiții de incertitudine și ambiguitate. O decizie presupune condiții de risc atunci când există probabilitatea ca anumite evoluții din viitor să fie cunoscute (de exemplu jocul la ruletă). Considerăm că o decizie este incertă, dacă probabilitățile nu sunt cunoscute. Deciziile În condiții de risc pot fi
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
face o părere mai mult sau mai puțin vagă despre probabilități. Dacă decidenții nu Își pot face nici o părere despre probabilități, atunci sunt În situația de ignoranță completă. Termenul de incertitudine, definit mai sus, corespunde noțiunii mai larg utilizate de ambiguitate 1. Prognozele liniare simple sunt foarte ușor de realizat În timpul perioadelor de stabilitate și când avem de-a face cu procese sau sisteme ce prezintă regularități structurale. Însă previziunea se transformă Într-o iluzie primejdioasă dacă pornim dela prezumția că
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]