2,414 matches
-
tarziu până la a ajunge la rândul lor șefi ai catedrei, le-a oferit drept cadou câte un stilou scump cu ocazia susținerii doctoratului. La cursurile sale era o adevărată competiție între studenți pentru ocuparea unui loc cât mai bun în amfiteatrul P.6, care în prezent îi poartă numele (că și Cabinetul de matematică situat în proximitatea acestuia). Cursurile sale aveau întotdeauna o notă de originalitate pe care nu putea să o imite nimeni. Întotdeauna găsea metodă cea mai adecvată, iar
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
atunci un mijloc de analiză științifică, ci de propagandă politică în scopul de a-i convinge pe ceilalți. Ele nu sînt pluguri pentru desțelenirea pămîntului gîndirii contemplative, ci săbii împotriva adversarilor, mijloace de luptă. Într-o prelegere sau într-un amfiteatru, dimpotrivă, ar fi o nelegiuire să folosești cuvintele în acest fel. Cînd vorbești despre "democrație", abordezi diferitele ei forme, analizezi modul în care funcționează, constați consecințele fiecărei forme pentru condițiile de viață, opunîndu-le apoi celorlalte forme, antidemocratice, ale orînduirii politice
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fie explicit, fie prin sugestie - acesta fiind evident modul cel mai neloial "de a lăsa faptele să vorbească de la sine" Și motivează această necesitate în temeiul onestității profesionale. Nici profetul, nici demagogul nu au ce căuta la catedră într-un amfiteatru. Ei trebuie să fie în agora și să se adreseze publicului, loc în care poți primi și riposta. În schimb, în amfiteatru, profesorul se adresează studenților, ei trebuie să tacă, iar el să vorbească. Situația este radical schimbată. Există riscul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
această necesitate în temeiul onestității profesionale. Nici profetul, nici demagogul nu au ce căuta la catedră într-un amfiteatru. Ei trebuie să fie în agora și să se adreseze publicului, loc în care poți primi și riposta. În schimb, în amfiteatru, profesorul se adresează studenților, ei trebuie să tacă, iar el să vorbească. Situația este radical schimbată. Există riscul ca în locul adevărului științific să fie oferit auditoriului propriile concepții politice, avînd ca efect distorsionarea faptelor științifice. "...Prima datorie a unui profesor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
său nu mai este auzit, fiți siguri că nu veți reuși să-l faceți să coboare pe pămînt pur și simplu pentru că mii de profesori, transformați în mici profeți privilegiați și stipendiați de stat, încearcă să joace acest rol în amfiteatre. Nu veți reuși astfel decît un singur lucru: să împiedicați generația tînără să-și dea seama de faptul decisiv că profetul după care tînjesc atîția dintre membrii ei nu există. În plus, o veți împiedica să sesizeze întreaga semnificație a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ale experienței trăite, le conferă demnitatea unei sfințenii mistice și fac apoi comerț ambulant cu ele la tîrgul de cărți. Asta e pur și simplu șarlatanie sau autoiluzionare". Singura virtute care-i rămîne profesorului și care are valoare într-un amfiteatru este probitatea intelectuală. Max Weber își încheie această primă conferință cu o zicere cu sonuri profetice: Nimic nu s-a realizat încă doar prin fervoare și așteptare. Trebuie să procedăm altfel: să ne vedem de treaba noastră și să răspundem
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la Complexul muzeal (1989-1990), muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași (1990-2000), din care la Muzeul Memorial M. Sadoveanu (1994-2000). După debutul în versuri în Milcovul (Focșaniă în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica; Amfiteatrul, Dacia Literară etc. Din dragoste nemărginită pentru copii a publicat volumele: Un pantof fericit (1970), Sub semnul curajului (1971), Cică un motan tărcat (1974), apoi Castelul do-re-mi, piesă pentru copii, jucată pe scenele teatrelor din Iași, Galați și Botoșani (1973-1980
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
LAURENȚIU VLAD Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: migrația studențeasca, formarea elitelor românești, Universitatea Liberă din Bruxelles, viața cotidiană în afara amfiteatrelor, secolele XIX-XX Cuprins Cuvânt de introducere / 7 Capitolul I. Universitatea Liberă din Bruxelles în primă sută de ani de existență / 19 I.1. Universitatea Liberă din Bruxelles: statut, administrație / 24 I.2. Despre facultățile Universității Libere din Bruxelles / 28 I.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
beneficiarii lor din România, ce specializări li s-au părut la îndemână sau ce cariere au îmbrățișat, cât de mult se implică statul în sprijinirea tinerilor plecați la studii la Bruxelles, Gând, Liège ori Louvain, ce viața duceau aceștia în afara amfiteatrelor?... Acestor întrebări, dar și altora, am căutat să le găsim răspunsuri; am facut-o momentan doar parțial, aplecându-ne asupra unui studiu de caz, anume prezenta studenților români la Universitatea Liberă din Bruxelles, demers ce nu-l vedem că unul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Studiul de față face parte dintr-un demers mai vechi al nostru, pe care ne străduim să-l documentam de ceva vreme. Este vorba de încercarea de a reuni în paginile aceluiași volum detaliile relative la prezența studenților români în amfiteatrele universităților din Bruxelles, Gând, Liège sau Louvain, precum și ale altor instituții de învățământ superior din Belgia (Anvers, Mons, Verviers etc.) în a doua jumătate a veacului al XIX-lea și în prima parte a celui următor. Cum deja am mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
studenții români în străinătate, cercetarea noastră deschide noi direcții de reflecție pentru demersurile de istorie instituțională și chiar de sociologie istorică a unor spații profesionale, precum cel medical, juridic, ingineresc. Nu în ultimul rând, prin fragmentele de viața cotidiană, dincolo de amfiteatru, a studenților ce au zăbovit la studii în capitala belgiană, demersul nostru se situează, așa cum am spus deja, în aria istoriei culturale, a istoriei mentalităților și a microistoriei. O arie de studii dificilă pentru vremile trecute, din cauza absenței surselor sau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Adolphe Roussel, Jean-François Tielemans, Alfred Vauthier, Pierre-Théodore Verhaegen etc., care s-au remarcat și în spațiul universitar francez (Bordeaux, Caen, Paris, Strasbourg, Toulouse)41. Legăturile cu Hexagonul s-au materializat și prin prezența unui Édouard Lambert ori Léon Duguit în amfiteatrele Universității Libere 42. Dintru început, fondatorii au proiectat că învățământul de științe politice și administrative să fie atașat Facultății de Drept; inițial acesta fusese conceput că o entitate aparte, numai că legea din 1835, care trimitea orice examen de finalizare
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
rămâie aci"42. Din păcate, nu am gasit prea multe detalii cu privire la asociația înființată de Florian Becescu la începutul anului 1904. Probabil că activitatea ei s-a stins odată ce poetul se întorcea în țară, știut fiind că trecerea lui prin amfiteatrele Universității Libere a fost meteorica. Poate arhivele ne vor dezvălui pe viitor mai multe... Mai avem cunoștință de o grupare studențeasca a românilor de la Universitatea Liberă din Bruxelles - poate erau doar studenți disparați, neafiliați, căci documentele nu sunt clare în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
marelui poet, feciorul lui Matei Eminescu și al Mathildei Ilian din Brăila, ce se pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept a Universității Libere, respectiv pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, prea puțin cunoscător al amfiteatrele și bibliotecilor, foarte familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai. Alături de aceștia, la cumpăna dintre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în "Arhiva")80. S-a stins din viață în a șaptea zi a lunii lui mai a anului 1914, în orașul în care se născuse într-un sfârșit de martie, cu 36 de ani in urma!81 Viața de dincolo de amfiteatru a studenților aflați la studii în capitala belgiană, pe care am reconstituit-o sumar în aceste pagini, ni s-a părut captivantă. Acest demers de microistorie, ce s-a aplecat asupra destinului oamenilor mărunți, ne-a permis, credem noi, o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
dintr-un articol al jurnalului "Cronică" din 29 iulie 1904... Am încercat să găsim o explicație parcurgând un drum simbolic al reconstituirii unor fragmente din viața de student a tinerilor care au pășit, mai mult sau mai putin emoționați, prin amfiteatrele Universității Libere sau pe străzile pitorești ale capitalei Belgiei în timpurile de amurg ale civilizației europene de la trecerea dintre secole și până puțin după Întâiul Război Mondial. Istoria stereotipului, ce a avut o oarecare circulație în spațiul cultural autohton, pornea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
politice și administrative, filosofie și litere, medicina ori științe sau cei care au dobândit diplome de inginer; în ce constă sprijinul oficialităților de la București pentru studenții de la Universitatea Liberă; care era viața ce o duceau tinerii plecați la studii în afara amfiteatrului etc.? Am căutat să răspundem acestor întrebări aducând în discuție o serie de documente puțin sau deloc cunoscute din Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (Fond "Bruxelles", Problema "Cultural"), dar și o seama de date de natură statistică, pe care le-am
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
sa la Bruxelles pentru a se pregăti cu un profesor de acolo (profesorul Garsou) pentru admiterea la Facultatea de Drept. În aceleași tipuri de surse l-am descoperit și pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, care frecvență mai puțin amfiteatrele și bibliotecile, preferând să-și petreacă serile în fumul birturilor ori în brațele "curtezanelor"; iar banii, ce-i mai rămâneau în urmă deselor escapade nocturne, se duceau pe o altă patimă a sa, pariurile la cursele de cai. Alături de aceștia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Prin multiplicarea unor asemenea biografii s-ar putea, așadar, completă și o istorie a practicilor instituționale legate de susținerea studenților români aflați la studii în străinătate. Dar să revenim la punctul de pornire al acestei incursiuni în viața de dincolo de amfiteatru pentru a repeta că, după părerea noastră, acest tip de istorie - de fapt, de microistorie - completează, diversifica și nuanțează demersul istoriei clasice: cercetând cotloane neumblate ale societăților de odinioară, incursiunea în viața de zi cu zi a studenților de la Universitatea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Continuare a căutării de traiectorii și cariere mai puțin cunoscute, atât pentru studenții amintiți în paginile acestui volum, cât și pentru cei regasiți pe listele altor universități belgiene. Dar, mai ales, continuare a explorării destinelor oamenilor mărunți, a vietii din afara amfiteatrelor... Bibliografie 1. Arhive: Archives Générales du Royaume de Belgique (AGRB), Inventaire Ț 038, Commission d'entérinement. Registre d'inscription. Droit. Grade de Candidat. Registre D, dossier 1002; Inventaire Ț 038, Commission spéciale d'entérinement instituée par la loi du 20
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
adevărații eseni spu-nea că faptele se vor întîmpla chiar așa! Femeile și copii sub șaptesprezece ani au fost vînduți ca sclavi, bărbații bătrîni, neputincioși sau răniți au fost uciși, alegîn- du-se un număr de unsprezece mii pentru jocurile din amfiteatre sau pentru triumful de la Roma. Înfrîngerea ivriților și distrugerea Templului din Ierusalim a fost primită cu mare bucurie de către greci și celelalte neamuri din imperiu sperîndu-se că s-a pus capăt fanatismului iudeo-mozaic și urii față de Neamuri. J. Flavius după ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în timp acest text, fără urmă de valoare morală sau filozofică, a ajuns Canonul iudeo-creștinilor. Existau de asemenea mari deosebiri de cunoaștere și de moralitate. Unii socoteau că nu este contradictoriu cu credința iudeo-creștină să meargă la circ sau la amfiteatru; alți ezitau între gnosticism și iudeo-creștinism; unii continuau să fie în-tinați de superstiții păgîne; alții, sinceri dar ignoranți, au interpretat făgăduințele Evangheliilor în sensul cel mai material și mai carnal sau ,,credeau despre Dum-nezeu ceea ce nu s-ar crede despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de trai, adăposturi pentru a se proteja de intemperii și de pericolele venite din exterior. Fără a avea precursori În arhitectura cultă și modernă, găsim ex emp le În istoria Îndepărtată: peșteri folosite ca adăposturi, locuințe săpate În stâncă, bordeie, amfiteatre, piramide, zigurate etc. Dacă analizăm câteva dintre aceste exemple din arhitectura veche, vom observa că În ciuda unei aparente simplități, construcțiile erau așezate strategic, În scop defensiv și exploatau la maximum solul și relieful. De cele mai multe ori, mai ales În cazul
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
urmează cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. În capitala Franței, la Sorbona, își susține, în 1924, doctoratul, primind calificativul «Très Honorable». Auditoriul era format din mulți studenți, profesori sau fizicieni care umpleau până la refuz amfiteatrul unde savanta își ținea dizertația. Printre aceștia se afla și Marie Curie care a cooptat-o în echipa sa. După obținerea doctoratului lucrează și la observatoarele din Mendou și Paris, unde a demonstrat că plumbul supus mai multe secole radiațiilor
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
și în cazul literaturii universale, în perimetrul căreia s-a mișcat întotdeauna cu dezinvoltură, ca un cunoscător avizat ce era și ca un iubitor constant al valorilor consolidate. Incursiuni în literatura universală În articolul intitulat Literatura universală (publicat în revista "Amfiteatru" din ianuarie "Ă, Vladimir Streinu scria cu profundă îndreptățire: "Nicio judecată de valoare nu mai e astăzi posibilă fără să se țină seama de confruntarea operei apreciate cu creații similare din alte literaturi, de care se ia cunoștință neîntârziat prin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]