3,538 matches
-
acum întins pe canapea, s-a ridicat. — Ce a spus mai exact? —Asta. —Aha. Sebastian părea mulțumit de sine. Am băut niște bere să mă stabilizez și am adăugat: — Presupun că se referea la talentele tale la sex oral. Foarte amuzant. Păi, mi-a răspuns, desfăcând încă o sticlă cu bere și întinzându-se la loc pe perne, atunci cred că vom merge. — Bine. De ce ții la asta atât de mult? — Mă gândeam că ar fi interesant. Din câte spunea, toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
dintre ei a trebuit să vină să-i dea drumul - doar l-ai închis înăuntru, nu? - și i-a spus ceva cum că a fost păcălit să te lase să intri în apartament și că apoi l-ai bătut. Partea amuzantă a fost că s-a simțit obligat să spună adevărul în legătură cu descrierea ta - tocuri înalte, fustă scurtă și perle, nu-i așa? — Astfel făcând întreaga poveste la fel de plauzibilă ca și cum ar fi spus că a fost atacat de Lady Di. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
bârfă pe care ar fi putut să i-o furnizeze. — Chiar nu credeam că o va face. Adică era atât de chipeș și încrezător, spunea Jordan naivă. Dar totuși a făcut-o câteva săptămâni mai târziu. Mi-a spus ceva amuzant despre o recepție de la bancă, când unul dintre parteneri s-a îmbătat și s-a dat la soția unui colaborator indian, și s-a dovedit a fi adevărat, așa că am scris despre asta. După aceea, m-a tot sunat, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mărimile acelea, am adăugat. S-a uitat la mine fără să înțeleagă. Ah, vorbești de băieții care și-au scos viermișorii afară! Vor numai să se dea mari. Așa fac de obicei când se enervează. Tati crede că este extrem de amuzant. Atâta timp cât nu încep să geamă. Asta ar fi puțin prea mult. Nu, eu spuneam de James și de Susie. I-o trage secretarei în toaletă la petreceri. Cât de comun! — M-am decis să servesc Pimms la următoarea mea petrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
agonie, încercând să respire, dar și vomând în același timp. Arăta precum cineva care alergase într-o cursă și aproape se omorâse în acest fel. Susie țipa, lucru destul de normal, o serie de țipete scurte, oribile, deoarece ar fi fost amuzante în alte circumstanțe. —Luați-o de aici, le-am spus lui Baby și Belindei, dar erau amândouă încremenite și părea că nu m-au auzit. Se forma o mulțime în jurul nostru și am văzut-o pe Geneviève Planchet acolo. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
să n-o afli acum? De ce să nu râd acum și de acea frântură de timp care rămăsese nepovestită în mine? — De ce râzi, m-a întrebat dintr-odată, ca și cum ascultase tot ce-i spusesem în gând. Ce este atât de amuzant în ceea ce-ți trece prin cap în clipa asta? Simțeam că înțelesese ceea ce-i spusesem, după cum renunțase dintr-odată la distanța formală a cuvintelor dintre noi. Parcă mă ruga acum să mă apropii de ea, să fac cine știe ce salt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Devenisem un caraghios, compătimit la început, apoi disprețuit și lăsat în voia pierzaniei sale. Știam și nu-mi păsa. Chiar mă mândream cu o astfel de postură. Mi se părea că dă culoare vieții, că o face mai suportabilă, mai amuzantă. Că merită, într-adevăr, să trăiești. Într-o beție continuă? Am trecut beat prin marile momente ale comunismului național și nu le-am admirat splendoarea pe deplin. Beat am rătăcit prin multilaterala dezvoltată, lălăind uneori, cu patos și sughiț, cântecele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
minciună. Falsificând a doua oară o realitate denaturată. Cei care într-adevăr au suferit sunt iertători, au tonul acesta firesc al povestirii pentru că, neuitând, au iertat. Când încep să facă și ei „memorialistică“ vindicativă, acuzatoare, se ghicește imediat nota falsă. Amuzantă, adeseori, când confrunți mai multe relatări, de la persoane diferite, despre aceleași fapte. Constat, pe zi ce trece, cum Biblioteca amorțește. O lâncezeală întinsă ca o pată de mucigai lățită peste tot. Începând cu programul boieresc, de vară, de la 8 la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
din presă, unii dintre ei încă în viață, cu funcții importante la scriitori, la veteranii de război, la antifasciști și prin alte părți. Unii făcuseră și ani buni de pușcărie, dar scăpaseră. Mă năucea nonșalanța cu care Trombă povestea întâmplări amuzante din lumea lor, a cenzorilor. O lume, așa cum mi-o prezenta el, vie, de oameni normali, cu necazurile și bucuriile lor, care, pur și simplu, își făceau o meserie, ca multe altele. Încercam să-l aduc pe terenul care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
zâmbindu-i celui din oglindă, ceva mai zâmbitor și el acum, în timp ce mă șterg cu un prosop zgrunțuros, țărănesc, de in: — Ce zici de toate acestea? îl întreb pe cel din oglindă acum, când scriu. — Ce să zic. Erai destul de amuzant. — Adică? — Te puteai amăgi destul de bine cu o amintire oarecare. — De ce oarecare? — Doar au fost și alte fete după care ai suspinat atunci. Amintește-ți de cehoaica de după Lia. Apoi Ester. — Și ce-i cu cehoaica? Credeai că mori când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
alunecare semi-conștientă întru Luminare, o luminare despre care acesta nu știe nimic pe moment, dar care-și promite intrarea triumfală/blândă în scenă. Ce este textul? Textul ar putea fi alunecarea în propria viață, puterea de a înregistra cu detașare amuzantă (care nu exclude uimirea în fața ingeniozității „punerii în pagină“) decorul și propria evoluție într-o poveste ce te privește din ce în ce mai puțin. Imaginea naratorului privindu-se din afară este o fantomă bântuind romanul înainte și înapoi. De altfel, scena recurentă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
În ce cafenele să iau o gustare, ce străzi să ocolesc, ce priveliști să mă grăbesc să văd. Mă aștepta cîteva ceasuri la ușa editorilor fără să-și piardă zîmbetul și fără să accepte nici un bacșiș. Hervé rupea o spaniolă amuzantă, amestecată cu tente de italiană și de portugheză. — Il signore Carax deja m-a pagato cu tuoda generosidade por meus servicios... După cum am putut deduce, Hervé era orfanul uneia dintre damele din localul Irenei Marceau, la al cărui ultim cat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
satiră și de la simpla caricatură, la grotescul monstruos: „simt enorm și văd monstruos”, zice Caragiale. Având simțul și gustul comicului enorm, Caragiale sa îndreptat cu deosebire spre caricatură. Despre aceasta, Paul Zarifopol notează: „Caricatura în opera lui Caragiale este îndeobște [...] amuzantă. Caragiale a fost un demon al veseliei”<footnote Paul Zarifopol, Publicul și arta lui Caragiale, Introducere la Opere I, II, I. L. Caragiale, în Pentru arta literară, București, Editura Minerva, 1971, vol.I, p. 119. footnote>. Interesul lui pentru farsa și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
nuanțează diferențele dintre personaje de același tip. Concentrate în cuvintele „rezon” și „curat”, formulele celor doi polițai, Ipingescu și Pristanda, fixează două raporturi deosebite: amiciția cu care Ipingescu încuviințează spusele negustorului și servilitatea totală a lui Pristanda. Farfuridi e simpatic, amuzant și odios, construit prin automatism și caricatură, vizibile mai ales în vorbirea personajului. Pe Farfuridi îl caracterizează ticul verbal „fix”. El poate spune în virtutea inerției, „Zece trecute fix”, „douăsprezece trecute fix” și chiar „1821 fix” . Caragiale are un dar unic
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
prin descompunere și mai ales prin putrefacție Am arătat până acum că macabrul își reliefează cu predilecție natura mortificantă, fantomatică, dezgustătoare, care nu exclude uneori elementul comic. De altfel, în utilizarea relativ recentă s-a dezvoltat conotația oribil și totuși amuzant, prin asocierea cu umorul negru și gluma macabră, știut fiind faptul că urâtul nu poate fi dominat decât dacă este tratat într-un registru comic. „Lupta dintre carnaval și post” P. Bruegel Aspectul serios al realității este deseori persiflat de
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Urâtul a fost deseori asociat cu caricatura, și chiar plasat în aceeași categorie de către unii teoreticieni - mai ales de către aceia care văd simpla distorsiune drept principiu de bază în arta urâtului. Caricatura poate fi definită pe scurt ca o exagerare amuzantă a caracteristicilor ori a trăsăturilor specifice, ca o supraîngroșare a excesului dimensional. Caricatura “împinge caracteristicul dincolo de limitele sale și obține astfel o nepotrivire prin care, amintind de opusul ei ideal, devine comică”. Astfel, un desen în care nasul este făcut
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
fost inversat, dar nasul a căpătat o calitate aproape autonomă, asumându-și o existență separată. Cu alte cuvinte, există o “regulă” pentru exagerarea caricaturală - o regulă a anormalității. Atunci când această normă este depășită excesiv, caricatura încetează de a mai fi amuzantă, pentru a deveni dezgustătoare și înfricoșătoare, motiv pentru care se apropie de tărâmul monstruosului. Multe dintre caricaturile lui Daumier, Grandville sau George Grosz sunt de acest fel. Satiricul, ca element esențial al satirei, începe să însemne ridiculizarea aspectelor negative, prin
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
învățătura și condamnarea nebuniei. Un exemplu în acest sens îl constituie stampele de la sfârșitul secolului al XVIlea și începutul secolului al XVII lea consacrate lumii răsturnate, și având un puternic caracter moralizator, acumulând însă simultan și o serie de impossibilia amuzante: corăbii pe vârfuri de munte, oameni vânând pe mare, copii bătându-și părinții, săraci dând de pomană bogaților, etc. Aceste inversiuni absurde pe de o parte stârnesc râsul, iar pe de altă parte, acționând prin ricoșeu, restabilesc lucrurile în ordinea
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
se atingă de femeie și femeia de bărbați. Satanovski Îi Îndrugase chiar ceva legat de păcatul originar. Dacă În Cartea Facerii femeia Îl ispitise pe Adam, În cazul de față era vorba de doi Adami. Medicului i se păruse destul de amuzantă povestea, astfel că, găsind În incintă o tavă plină de fructe, se apucase s-o Împodobească pe noua Evă cu ele. Ținea minte că, tot pocnind din degete și ridicând unul după altul strugurii și merele, vișinele și portocalele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
săculeț de forma rachetei atârnându-i pe umerii lați, și mă prinse Într-o Îmbrățișare de urs, așa cum nici un bărbat heterosexual n-o mai făcuse. Era un sacrilegiu să sar peste vreo seară de joi, care, pe lângă că era foarte amuzantă, Îmi oferea și cea mai mare cantitate de atenție masculină din toată săptămâna (dacă nu puneam la socoteală brunch-ul). Will și Simon Își creaseră multe ritualuri În cei aproape treizeci de ani de când erau Împreună. Își petreceau vacanțele În doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cunoscusem eu. A, știi cum e, o grămadă de bătrâni care aleargă pe teren după mingi pe care n-ar trebui să Încerce să le prindă și care se prefac că lovesc ca Roddick. Un pic cam jalnic, dar Întotdeauna amuzant. Ușa apartamentului lor era puțin crăpată și-l auzeam pe Will care vorbea cu televizorul din biroul său, ca de obicei. Pe vremuri, Will se ocupase de recăderea În alcoolism a lui Liza Minelli, de afacerile lui RFK și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și habar n-aveam despre Martha’s Vineyard, iar eu, firește, o adoram pentru că știa toate astea. Până la vacanța de Crăciun deveniserăm inseparabile și până la sfârșitul anului Întâi renunțasem la tricourile mele preferate Dead. Oricum, Jerry murise de mult1. Era amuzant să merg la meciuri de baschet și petreceri studențești, să particip la liga de fotbal mixt cu un grup de oameni care nu-și Împleteau tot timpul părul, nu reciclau apa de la baie și nu se dădeau cu ulei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
o scuză să dispară fără să vorbească cu Aaron. Bette, vorbim mai târziu. Și Înainte să apuc să-i răspund, dusă a fost. —Aaaauzi, Bette? —Da, Aaron? Semăna atât de mult cu Lumberg, din Office Space Încât ar fi fost amuzant dacă n-ar fi trebuit să-i Înghit În permanență „sugestiile“. —Eeeei, mă Întrebam doar dacă ai apucat să citești citatul zilei de azi. Tuși zgomotos, cu flegmă și Își Înălță sprâncenele spre mine. —Desigur, Aaron, Îl am chiar aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ești Întotdeauna bine-venită să lucrezi cu mine, știi tu. Asta dacă chiar ești disperată. Will Îmi tot pomenise despre o asemenea oportunitate, cât de delicat putuse. Încă de când eram În liceu făcea tot felul de comentarii „spontane” despre cât de amuzant ar fi să lucrăm Împreună sau cât de talentată eram ca cercetătoare și scriitoare. Părinții mei păstraseră toate eseurile pe care le scrisesem vreodată și-i trimiseseră copii lui Will, care-mi oferise un aranjament floral uriaș În anul doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mizeria, polenul, lichidele de curățat, detergenții, vopseaua, parfumurile și blana altor animale“. Am apreciat cum se cuvine ironia. Eu, cea mai alergică persoană din lume, ajunsesem cumva În posesia unui câine care era alergic la orice. Ar fi fost probabil amuzant dacă Millington, Cameron și cu mine am fi dormit mai mult de patru ore una după alta În trei săptămâni, dar nu dormiserăm, așa că nu era amuzant. Ce ar face cei mai mulți oameni În situația asta? Îmi aduc aminte că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]