1,733,188 matches
-
Marina Constantinescu Reușita absolută a Galei Uniter de anul acesta a demonstrat că nu ne sîntem indiferenți unii altora, că simțim dorința de a fi împreună, de a rîde homeric, de a ne strînge mîinile (măcar) cordial, de a fi eleganți - la propriu și la figurat - așa cum se cuvine
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
seara Galei este o sărbătoare a breslei pe care, la urma urmelor, ne-o dăruim. Cu alte cuvinte, reușita ei depinde în mod absolut de fiecare dintre noi. Valul de căldură și de energie pozitivă care a venit dinspre sală anul acesta a fost resimțit în mod benefic, ore și ore, în atitudinea și comportamentul relaxat, ca la începuturi (sau ca la prima ediție de la Sala Palatului) ale lui Ion Caramitru. Un adevărat tur de forță călăuzit de bucurie, șarm, de
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
și ore, în atitudinea și comportamentul relaxat, ca la începuturi (sau ca la prima ediție de la Sala Palatului) ale lui Ion Caramitru. Un adevărat tur de forță călăuzit de bucurie, șarm, de ochii buni ai celor prezenți. Au trecut zece ani de cînd încercăm acest exercițiu al dialogului și al competiției, al supunerii unor criterii de apreciere, al introducerii unui sistem de premiere a valorii dintr-un interval prestabilit. La americani se întîmplă de șaptezeci și patru de ediții premiile Oscar
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
puțin timp, statutul de "nominalizat" a început să fie acceptat ca o distincție și nu ca o lezare comisă cu voie împotriva cuiva. Este o onoare să fii ales din o mie, să punem, să fii considerat spuma stagiunii, a anului teatral. Am fost și membru al celor două jurii - de nominalizări și final - și simplu spectator. Din ambele ipostaze, asumate cu credință, responsabilitate, dragoste pentru teatru, deduc că trebuie să lucrăm, împreună, împotriva mentalității tip "Cîntarea României" care ne bîntuie
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
perioadă. Judecata nu se face în general, ci extrem de punctual. Un palmares trebuie să aibă, pe lîngă unitate, forța unor puncte de vedere cu care poți sau nu să fii de acord, nu călduțe, și curaj. Din păcate, juriul de anul ăsta și-a asumat "călduț" funcția. Și nu e vorba aici de subiectivisme, de preferințele mele, de diferența, inevitabilă, de păreri. Nu. Este vorba de coerența cu sine, de scoaterea în față a unor producții. Premiile sînt risipite astfel. Dacă
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
cel de regie. E puțin bizar. Nu există două premii care să se întîlnească și să certifice valoarea unui rol, spectacol, a unei regii sau scenografii. Probabil că acesta este pragul, psihologic, pe care trebuie să-l depășim după zece ani. Și asta nu o putem face decît împreună, onești și cu infinită iubire față de teatru, de celălalt.
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
toată puterea cuvîntului, Doinaș n-a crezut niciodată că poezia este absolut naturală, dar nici nu s-a lăsat sedus de sirenele livrescului. S-a legat, ca Ulise, de catarg, ca să le asculte în liniște vocile. De la splendidele balade din anii '40, care renovau un gen vechi, tocmai cînd expansiunea modernistă păruse a-l da complet uitării, și pînă la poeziile recente în formă fixă, ecuatorul operei în versuri a lui Doinaș străbate deopotrivă emoția și ideea, viața și cartea. O
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
din experiență nemijlocită, așa cum plantele cresc din pămînt și din apă. Artele lui poetice sînt la fel de "organice" precum îi este lirica de dragoste. Și este mai totdeauna în lirica personală o sugestie intertextuală, o referință la carte. La 80 de ani, Ștefan Aug. Doinaș este .
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
Gabriela Ursachi E greu de spus în ce măsură poemele lui Virgil Mazilescu, născut la 11 aprilie 1942, reușesc astăzi, la 60 de ani de la naștere și la alți 18 de la dispariția sa, să activeze noi "centre de recepție". Sigur este că vechile redute, cucerite chiar de la debutul editorial cu Versuri (1968) și consolidate prin antologia de autor Va fi liniște va fi seară
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
Biblioteca de artă a editurii Meridiane, propune o istorie a modurilor de căutare, a întrebărilor, cel mai adesea fără răspuns, care par să rezume, definitoriu, întreaga cultură occidentală. Volumul e ultimul dintr-o trilogie, integral publicată în română în ultimii ani la editura Meridiane, care în America, la apariție, a fost cotată drept bestseller. Descoperitorii, primul volum, s-a ocupat de știința occidentală, iar cel de-al doilea, Creatorii, s-a oprit asupra artei. Cîteva titluri mai vechi - The Americans, The
O istorie a căutării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15291_a_16616]
-
cuvânt despre cor - confruntat cu o partitură pretențioasă și lucrat cu grijă de Adrian Stanache. În rezumat, într-o perioadă în care teatrele noastre lirice trăiesc tulburări păgubitoare, Opera constănțeană prezintă poate cea mai bună, mai omogenă premieră din ultimii ani, dovedind că dificultățile de tot felul ce par insurmontabile pot fi depășite.
Din Țara Soarelui Răsare by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15304_a_16629]
-
mult, nici nu prea mi se întîmplă să mă lovesc în păreri cu cei acreditați în acest sens. Am vrut de pildă să scriu ceva după ce am văzut In The Mood for Love, cîștigătorul topului realizat de criticii de film anul trecut. M-am abținut, am zis că n-are rost, că o să-mi treacă enervarea. Dar ca omul de rînd tot vreau să spun și eu măcar acum că m-am plictisit copios urmărindu-i pe cei doi asiatici îndrăgostindu
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
momente decisive, îi pot da putere. Prefața urmărește datele direct legate de această ultimă scriere a lui Panait Istrati, faptul că ea a fost redactată în limba franceză și că a apărut la Paris, prima, în 1934, a doua "un an mai tîrziu" și "postum", scriitorul găsindu-și sfîrșitul în București, la 16 aprilie 1935. Este detaliul biografic pe care îl dezvoltă percutant evocator Mircea Iorgulescu apelînd la ecoul din presa mondială al morții scriitorului, la conținutul Testamentului, și la scene
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
Altele sînt calificativele care însoțesc înșiruirea pe date a traducerilor "recente" datorate cercetătorului asiduu Zamfir Bălan. Prefața nu a mai putut cuprinde lucrarea aceluiași Zamfir Bălan, Panait Istrati. Tipologie narativă (Editura Istros, Muzeul Brăilei, 2001), întrucît a apărut în același an cu ediția, studiu de rigoare științifică, cu adînci pătrunderi și ramificări în știința europeană a interpretării, adusă pînă la zi. În final, prefața își sprijină demonstrația pe analiza cîtorva personaje, pe sîmburele sufletelor dezlănțuite ori apăsate, ale celor care au
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
la armata rusă (fie ea și țaristă), la istoria Rusiei, chiar și la aceea mai veche (episodul Petru cel Mare), la revoluția din 1917. Este de notat faptul că extirparea unor referiri de această natură se petrecea chiar și în anul 1975, când ieșisem de mult, chipurile, de sub tutela ideologică a marelui frate din Nord. Măcar de-ar putea Eugenia Tudor-Anton, în zilele noastre, să reia publicarea seriei de Opere bengesciene de acolo de unde a lăsat-o, fără voia ei, în
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
să ne vorbească, acceptînd să ne răspundă la cîteva între- bări. (M.C.) Eram puțin obosit de o scriitură prea centrată, prea controlată. Am revenit la acest gen mai capricios care este culegerea de eseuri. M.C.: Domnule Gérard Genette, de cîțiva ani publicați din nou volume de Figuri, Figuri IV în 1999 și, recent, în februarie anul acesta, Figuri V. În momentul publicării Mimologiilor în 1976, carte care urma seriei de Figuri I,II,III, o reîntoarcere la "figuri" ca titlu, ca
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
de o scriitură prea centrată, prea controlată. Am revenit la acest gen mai capricios care este culegerea de eseuri. M.C.: Domnule Gérard Genette, de cîțiva ani publicați din nou volume de Figuri, Figuri IV în 1999 și, recent, în februarie anul acesta, Figuri V. În momentul publicării Mimologiilor în 1976, carte care urma seriei de Figuri I,II,III, o reîntoarcere la "figuri" ca titlu, ca formulă, ca gen era previzibilă, era de imaginat? G.G.: Da, desigur, poate nu imediat... dar
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
pentru literatură, asta nu pentru că țin să revin la literatură ci pentru că lucrurile s-au prezentat astfel, ceea ce bineînțeles nu promite nimic pentru viitor. M.C.: Păreți ironic față de ideea de critică imanentă, structurală sau tematică, care a făcut carieră în anii '60. Această luare de poziție vine dintr-o nevoie de limpezire față de propria dumneavoastră poziție din epocă? G.G.: Nu, nu aș zice că sunt ironic, sunt ironic în general, dar aici nu în mod deosebit; nu aș califica scriitura din
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
în mâini cu o carte Carbonizată Bine'nțeles știind că-necăcioasa funingine Care-l înghite - este a ta! Călărind burlane, înțeleptul alunecă - un chip Îngemănat icoanei sfărâmate - Căzând făr'de suflare, înconjurat curând De lumea gură-cască. (1908-1916) (Sub vremi...) Rușii zece ani m-au tot bătut cu pietre, Ca și cu o pietrificată trompă de elefant Și totuși mă ridic, stau pe picioare. Sub vremi, asemeni frunzelor mă înfior și tremur, Dar fix privindu-vă, neclintit. Doar ochii Mai trimit în lume
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
Iulia Popovici În colecția pe care o coordonează împreună cu Adriana Babeți, Cornel Ungureanu a publicat un nou volum: Mitteleuropa periferiilor. E o carte și veche, și nouă, începută în anii '80, continuată în deceniul următor, apărută în 2002, într-o formulă care continuă proiectele anterioare ale profesorului timișorean din Imediata noastră apropiere I și II. Mitteleuropa e un concept astăzi contestat, întrucît ar trimite în prea mare măsură la ideea
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
previzibile și copiate parcă dintr-un film american de mâna a doua, de la nevasta alcoolică dar superbă de politician corupt la "bulangii" acefali si periculoși. Povestirea se salvează întrucâtva pentru că nu poți scrie cu blândețe despre aiurelile și potlogăriile primilor ani de după revoluție din România, ba chiar "dă bine" să reciclezi câteva dintre clișeele infraliteraturii, doar că rezultatul, spre a fi valabil, are nevoie de mai mult de atât. Realism dur, sex și politică ar fi rețetarul etern de succes la
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
ZILEI, Cornel Nistorescu scrie despre dorința tinerilor de a emigra. Unii ar părăsi definitiv România, alții visează să muncească o vreme în Occident, pentru a se întoarce acasă cu ceva bani. De ce nu vor cei între 18 și 30 de ani să își încerce puterile în România, ci preferă să facă acest lucru în Vest? se întreabă Nistorescu. Potrivit editorialistului, s-a întins prejudecata că în România nu se poate face nimic. Dar, adaugă tot Nistorescu, nimeni nu le spune celor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
Gina Sebastian Alcalay A. - Trebuie să știi, dragă prietene, că eu am talentul să nu-mi țin gura cînd sînt în joc dogmele curente și tabu-urile preferate ale concetățenilor mei. În urmă cu vreo zece ani am scris sub forma unei conversații fictive despre ponoasele ocupației și posibilitatea creării statului palestinian. Era un subiect tabu pe atunci, acum vorbește toată lumea despre asta. Am avut îndrăzneala să spun avant la lettre ce gîndeam, și am fost înjurată
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
ghilotină, pe urmele Annei Boleyn. Un coleg scriitor protesta tot pe atunci cu și mai mare vehemență împotriva altui articol în care făceam o comparație între britanicii de pe vremea mandatului și a luptei noastre pentru independență, și noi, cei din anii '90. Recent, a avut din nou prilejul să se manifeste împreună cu alți cîțiva inși care au propus punerea mea în discuția Adunării Generale a scriitorilor israelieni de limbă română. B. - Din ce motiv? Oricum, a rămas literă moartă, nu-i
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
bine. Astăzi ne vine cumplit de greu să recunoaștem că ne-am înșelat, că am fost duși cu preșul, că în practica socială tot ce a fost înălțător și romantic s-a transformat în maledicție, că ne-am irosit poate anii cei mai frumoși din viață - tinerețea plină de elanuri și energii - în folosul unei activități prin care ne-am pus singuri călușul la gură și care a mutilat în realitatea cotidiană suflete și destine. Fiindu-ne atît de greu să
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]