38,387 matches
-
să se îndoiască de nemurirea lui. — De când s-a apucat dobitocul ăla de Gérard Clément să-ncerce să te salveze, de fapt să-și salveze ratingul de rahat, m-am trezit că șefii mei de la Paris vor să facă o anchetă asupra morții lui Kiril... Care n-a existat, îl întrerupe Lionel, dar tace imediat văzându-l pe Clovis negru de supărare. — ...și a morții lui Roman, continuă inspectorul. Că de ce i-am incinerat imediat, că de ce-am închis așa
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
performanță foarte rară, la Muzeul Rodin, unde nu prea e aglomerație. La frageda vârstă de șaisprezece ani, a devenit clarvăzătoare practicantă într-o zonă cu vad din Marché aux Puces. Din cauza concurenței foarte mari din capitala Franței și a unei anchete nefondate a poliției, a mai emigrat o dată. De data asta pe Valea Loarei, unde abundă turiștii cu viitor. Pe care aceștia vor să și-l cunoască anticipat. Deși freelancer prin vocație, ca toată nația ei, a militat pentru înființarea asociației
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cel mai important proiect, sala Arenă de la Bulandra. După un Început promițător, s-a trezit marginalizat, cenzurat, și i s-a interzis să monteze, timp de zece ani; În această perioadă sora i-a murit, iar tatăl era hărțuit În anchete ale poliției. Cu toate acestea, n-a capitulat și, ajutat de puținii prieteni, și de Șansă, a depășit momentul; revirimentul a devenit uluitor...A montat pe toate meridianele, uneori cîte șase spectacole pe stagiune, din genuri diverse, În stiluri diverse
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
orchestră neamț.[...] A avut noroc c-a murit, altfel Îl arestau și era foarte fragil!”(În interviul din Ateneu). Chestia cu neamțul, mă intrigă oleacă: fiindcă, dac-o luăm așa, nu era „demn” nici să lege prietenii cu legionarii... O anchetă dintr-o revistă serioasă se ocupă, iar, de M. Sebastian. Acest Sebastian a trebuit să publice, postum, jurnalul, ca să devină o adevărată fixație a presei culturale din România! Opera nu ajungea : jurnalul ar fi fost suficient (fără romane, piese, cronici
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
fixație a presei culturale din România! Opera nu ajungea : jurnalul ar fi fost suficient (fără romane, piese, cronici). Iată un argument pentru ca și eu să continuu (nu se mai zice continui!) publicarea jurnalului personal; deocamdată, antum...dar nu disperați! Acea anchetă punea și-o Întrebare nostimă : ce s-ar fi Întîmplat cu autorul Accidentului, dacă ar fi supraviețuit schimbării politice din România ? Unul dintre intervievați, răspunde cu luciditate : ” Ar fi fost arestat odată cu Pătrășcanu, n-ar fi suportat tortura și, prin
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
pozitive”. În același timp însă, au fost identificate ca principale obstacole în calea eficienței luptei împotriva corupției: implementarea deficitară a legislației anticorupție; utilizarea restrânsă a instrumentelor administrative de combatere a corupției; coordonarea insuficientă între structurile de control și organele de anchetă penală în domeniul corupției; lipsa de autonomie reală a procurorilor; inflația legislativă și instituțională în domeniu. Principiile acestei strategii sunt următoarele: Principiul statului de drept; Principiul bunei guvernări; Principiul responsabilității; Principiul prevenirii; Principiul eficienței în combaterea corupției; Principiul cooperării și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
că studiile sunt mult mai corecte dacă se concentrează pe experiență mai mult decât pe percepție, absența preferințelor este probabil imposibilă pentru a fi realizată în oricare dintre cazurile prezentate. În plus, chiar dacă se cercetează percepțiile sau experiența, preferințele în anchete pot să fie construite de aceia care proiectează sau pun în aplicare studiul; și dacă studiile sunt proiectate în străinătate și puse în aplicare local, conducerea studiului poate ea însăși să fie executată într-un mod care prezintă în plus
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
despre cum prevalează corupția într-o organizație privată sau într-o instituție dintr-o țară anume, este necesară o măsurare mult mai atentă. Studiile - ale căror capcane au fost enumerate mai devreme - reprezintă un instrument favorit. În câteva studii detaliate, anchetele sunt suplimentate prin interviuri în profunzime și discuții de grup<footnote Lanyi, A. (2004), “Measuring the economic impact of corruption: A survey”, Center for Institutional Reform and the Informal Sector at The University of Maryland, the Iris Discussion Papers on
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
2003)<footnote La Porta, R., Lopez-de-Silanes, F., Zamarripa, G. (2003), “Related Lending”, Quarterly Journal of Economics, Vol. CXVII (February), p. 238. footnote> au expus cauzele corupției în sectorul bancar, arătând suprapunerea dintre directorii băncilor și firmele lor debitoare. Astfel, asemenea anchetelor pentru cazurile de crimă, dezgroparea corupției necesită o combinație de perseverență, ingenuitate și noroc. Reinikka și Svensson<footnote Reinikka, R., Svensson, J. (2003), “Survey techniques to measure and explain corruption”, Policy Research Working Paper Series 3071, The World Bank, p.
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
ocupată cuprinde atât personalul salariat, cât și personalul nesalariat (patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremunerați, membrii asociațiilor cooperatiste) care Îndeplinesc criteriile de bază: a. la recensământ: numărul săptămânilor lucrate În anul de referință să fie preponderent; b. la anchetă: să fi lucrat În săptămâna de referință cel puțin o oră (pentru lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați care lucrează În agricultură, durată minimă este de 15 ore). Definirea populației ocupate la anchetă are un caracter extensiv, criteriul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
să fie preponderent; b. la anchetă: să fi lucrat În săptămâna de referință cel puțin o oră (pentru lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați care lucrează În agricultură, durată minimă este de 15 ore). Definirea populației ocupate la anchetă are un caracter extensiv, criteriul impus fiind Îndeplinit și de numeroase persoane Înscrise la oficiile de forță de munca și șomaj, dar care desfășoară activități În timp redus, ocazionale sau sezoniere. Așa se explică faptul ca Între populația ocupată Înregistrată
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
criteriul impus fiind Îndeplinit și de numeroase persoane Înscrise la oficiile de forță de munca și șomaj, dar care desfășoară activități În timp redus, ocazionale sau sezoniere. Așa se explică faptul ca Între populația ocupată Înregistrată la recensământ și la anchetă există - În general - o diferență În defavoarea primei. De asemenea, În populația ocupată se includ atât persoanele prezente la lucru, cât și cele temporar absente de la lucru, dar care Își păstrează legătura formată cu locul de muncă (concedii de odihnă, de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
referință este preponderent, atunci se include În populația obișnuit activă; dacă numărul săptămânilor În care persoana respectivă a fost inactivă (nici ocupat, nici neocupat) este preponderent, atunci se include În populația obișnuit inactivă; Populația curent activă se determină cu ocazia anchetelor asupra forței de muncă, perioada de referință fiind de obicei o săptămână. Criteriul În funcție de care se stabilește categoria În care se include o persoană este „ora”: dacă persoana respectivă a lucrat cel puțin o oră În săptămână luată ca perioadă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
atunci se include În populația curent inactivă. Populația activă, În cele două variante, se calculează pe baza a trei surse de date: Recensământul populației, caz În care se determină populația obișnuit activă, ca o medie anuală a perioadei de referință Ancheta asupra forței de muncă este metoda principală de investigare a pieței forței de muncă, caz În care se determină populația curent activă. În România, prima anchetă asupra forței de muncă s-a organizat În luna martie 1994, urmând ca, În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
care se determină populația obișnuit activă, ca o medie anuală a perioadei de referință Ancheta asupra forței de muncă este metoda principală de investigare a pieței forței de muncă, caz În care se determină populația curent activă. În România, prima anchetă asupra forței de muncă s-a organizat În luna martie 1994, urmând ca, În perspectivă, cercetarea sa devină bianuală și apoi trimestrială lucru impus de dinamica modificărilor pe piața muncii. Ancheta s a realizat pe un eșantion reprezentativ la nivelul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
care se determină populația curent activă. În România, prima anchetă asupra forței de muncă s-a organizat În luna martie 1994, urmând ca, În perspectivă, cercetarea sa devină bianuală și apoi trimestrială lucru impus de dinamica modificărilor pe piața muncii. Ancheta s a realizat pe un eșantion reprezentativ la nivelul țării, eșantion ce a cuprins 15.000 de locuințe, făcând obiectul anchetei toate persoanele din gospodăriile selectate. Sursele administrative permit estimarea populației active prin Însumarea următoarelor elemente: populația ocupată civilă, evaluata
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
urmând ca, În perspectivă, cercetarea sa devină bianuală și apoi trimestrială lucru impus de dinamica modificărilor pe piața muncii. Ancheta s a realizat pe un eșantion reprezentativ la nivelul țării, eșantion ce a cuprins 15.000 de locuințe, făcând obiectul anchetei toate persoanele din gospodăriile selectate. Sursele administrative permit estimarea populației active prin Însumarea următoarelor elemente: populația ocupată civilă, evaluata pe baza informațiilor Înregistrate la Ministerul Finanțelor Publice (În special În bilanțurile contabile ale agenților economici); efectivele militare (militari de carieră
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
tehnică pentru potențialii Întreprinzători care inițiază o afacere, pentru Întreprinderile nou Înființate și pentru cele existente, potrivit nevoilor acestora și Îmbunătățirea accesului lor la informații despre piață și servicii de marketing, financiare și informatice precum și elaborarea și publicarea de studii, anchete statistice, materiale informative și alte lucrări necesare desfășurării activității sunt deziderate ce trebuie Îndeplinite. Printre metodele care țin de productivitate pot fi evidențiate facilitarea promovării produselor si serviciilor pe piața internă si externă, inclusiv prin ajutoare financiare pentru efectuarea de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Unde l-au dus, Costăchel nu-și dădea seama... În acea noapte, a simțit doar umezeala și frigul unui beci mucegăit... Au urmat zile și nopți de groază... Anchetatorii se schimbau mereu... De fiecare dată, când ajungea în camera de anchetă, îl pironeau în scaunul din mijlocul încăperii cu lumina unui bec puternic înfiptă în ochi... Îl usturau ochii... Anchetatorii își pierdeau răbdarea repede. Atunci pumnii și celelalte mijloace de tortură intrau în acțiune... Trupul îi era ca un măr bătut
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
s-a adăugat faptul că tata a avut o prăvălie cu vreo doi slujbași acolo. Asta însemna că sunt fiu de mare exploatator. Mi-au luat prăvălia și pe mine m-au închis... Doamne, câte am avut de tras la anchete! M-au schingiuit pur și simplu... În timp ce povestea, glasul lui Brad Filip se stingea încetîncet... În clipele următoare, dormea... Un grăunte de zâmbet zăbovise în colțul gurii... Era semnul că își regăsise țandăra de suflet care îi lipsea... La apelul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
la formare 4.5 Altele 5 Învățământ 5.1 Filiere documentare 5.2 Bibliografii 5.3 Formarea utilizatorilor 5.4 Intervenții publice și/sau contribuții la colocvii, congrese, zile de studiu 6-Evaluare 6.1 Statistici 6.2 Rapoarte 6.3 Anchete 7-Cooperare 7.1 Asociații profesionale 7.2 Asociații studențești 7.3 Alte instituții 7.4 Alte secții 7.5 Cooperare internațională 7.6 Instituții cultural educaționale 7.7 Comisii 7.8 Congrese, colocvii, zile de studii... 8-Informatică 8.0 Schema
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
conform Codului de punctaj FRG; • cerințele de compoziție și prezentare artistică a exercițiilor la bârnă și sol; • datele obținute în urma studierii literaturii de specialitate; • analiza documentelor de planificare privind pregătirea artistică a gimnastelor; • rezultatele obținute în urma analizei opiniilor specialiștilor la ancheta de tip chestionar; 8 • analiza rezultatelor obținute de gimnaste la probele și testările utilizate. Modelul de pregătire artistică a fost conceput pentru fiecare etapă a pregătirii (etapa pregătitoare și etapa competițională), având o structură și un conținut bine determinate. Acțiunile
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
nivelul exigenței actuale. 57 II.2 Etapele și desfășurarea experimentului Experimentul pedagogic s-a desfășurat pe parcursul a trei etape. 1. În prima etapă, s-a desfășurat experimentul constatativ - în perioada septembrie 2006 - mai 2007, care a vizat trei direcții: efectuarea anchetei cu antrenorii și coregrafii de la cluburile de gimnastică din toată țara; verificarea nivelului pregătirii artistice a 35 de gimnaste de 9 10 ani de la 6 cluburi de gimnastică din România, prin testări. realizarea testărilor inițiale pentru grupa martor (LPS Nadia
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
A. Antrenamentul sportiv. București: Didactică și Pedagogică, 1996, p. 20-81. 31. Dragnea A. Teoria educației fizice și sportului. București: Cartea Școlii, 2000. 241 pag. 32. Dragnea A., Teodorescu S. Teoria sportului. București: FEST, 2002, p. 104-310. 33. Drăgan I. Locul anchetelor de opinie în investigația sociologică și psihologică socială. Teorie și metodă în științele sociale. București: Politică, 1968, p. 31. 34. Drăgan I și colab. Medicina sportivă. București: Stadion, 1974,p. 370- 550. 35. Dumitrescu E. Algoritmi pentru însușirea elementelor de
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
1993. 439 p. 136. Rață B. Antrenamentul sportiv și managementul. În: Sport curat: Conferința internațională. București, 2001, p. 33-37. 137. Roman Gh. Antrenamentul și competiția în sportul de performanță. Cluj Napoca: Napoca Star, 2004. 76 p. 138. Rotariu T., Iluț P. Ancheta sociologică și sondajul de opinii. Iași: Polirom, 2006. 340 p. 139. Sava I. Constantinescu G. Ghid de balet. București: Muzicală, 1987, p. 22-62. 140. Sima I., Cintoiu I. Gimnastica modernă. București: Stadion, 1970, p. 10-92. 141. Sima I., Cintoiu I.
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]