3,548 matches
-
și noi cum veți putea trăi în pustiu, într-o întindere fără aer16. În aceste câteva replici spirituale se condensează tensiunea care animă narațiunea lui Turgheniev și care determină fractura între vechea și noua viziune asupra lumii, cea a părinților, ancorată în vechile principii, și cea a fiilor, care nu mai este capabilă să cultive un crez. Nu înseamnă că definiția lui Turgheniev și-a atins scopul. Probabil, după cum atestă numeroasele proteste și rectificări pe care aceasta le-a provocat, noua
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
un discurs articulat, de asemenea, dar ne limităm aici la o singură observație. Opera sa administrează, pagină după pagină, un concentrat de pesimism care otrăvește de moarte toate idealurile, speranțele și elanurile metafizice ale filozofiei, așadar toate tentativele de a ancora existența într-un sens care să-i dea siguranță în fața abisului absurdității care o amenință în fiecare clipă. Meditațiile lui Cioran ne împing până în acel punct în care fiecare dintre noi stă dezgolit în fața destinului său dezgolit. În Căderea în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
limbii Pentru sociologi, limba este fundamentul oricărei culturi. Richard T. Schaefer definește limba ca fiind "sistemul abstract al semnificațiilor cuvintelor și simbolurilor pentru toate aspectele culturii. Limba cuprinde limbajul, semnele scrise, cifrele, simbolurile, gesturile și expresiile non-verbale"68. Limba este ancorată în centrul vieții sociale, ea este cea care ne permite să atribuim sens acțiunilor noastre și realității în care trăim. "Limba este un sistem de semne ce exprimă idei, prin aceasta fiind comparabilă cu scrisul, cu alfabetul surdomuților, cu riturile
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
A Study of a Man, New York/Londra, 1936, tr. fr. Ralph Linton, De l'homme, Minuit, Paris, 1968. Lotman, I., Studii de tipologie a culturii, Editura Univers, București, 1974. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, vol. I-III, București, Editura Ancora, 1924, 1925. Malinowski, Bronislaw, A scientific Theory of Culture, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1944. Marica, George Em., Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din sec. XIX, vol. I,II, Cluj-Napoca, 1977, 1978. Marshall, Kimball P.
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
dacă anumite obrăznicii nu sunt pedepsite, ele vor evolua ca intensitate și amploare. AMINTIRI DIN COPILĂRIE I. p. 153, r. 4 : „stau câteodată și-mi aduc aminte” nostalgia amintirilor văzută ca efect al unei acțiuni repetate a omului care se ancorează în trecut; r. 14 15 : „gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile” vrednicia oamenilor din sat și a tinerilor care
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu o ”a doua naștere” (J.-J. Rousseau). Prin tot acest proces sinergic, personalitatea adolescentului devine din ce în ce mai actuală, ancorându-se tot mai puternic în prezent și real și construindu-și în același timp viitorul, ocupându-și locul cuvenit în sistemul relațiilor sociale și dorind obținerea prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Adolescența este etapa transformărilor biosomatice și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu o ”a doua naștere” așa cum spunea cândva J.-J. Rousseau. Prin tot acest proces sinergic personalitatea adolescentului devine din ce în ce mai actuală, ancorându-se tot mai puternic în prezent și real și construindu-și în același timp viitorul, ocupându-și locul cuvenit în sistemul relațiilor sociale și dorind obținerea prețuirii colective asociată statutului său de viitor adult. Într-un studiu vizând determinarea tipurilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
scade lățimea terenului). De exemplu: L = 38m, l = 18; L = 41, l = 21; etc., limitele situându se Între 38-44m pentru lungime și 18-22m pentru lățime. Poarta (vezi fig. nr. 2) este așezată la mijlocul liniei de poartă. Ea trebuie să fie ancorată ferm de sol și să măsoare În interior 2m Înălțime și 3m lățime. Barele verticale sunt legate Între ele de o bară transversală, latura lor posterioară aliniidu-se cu partea posterioară a liniei de poartă. Ele au o formă pătrată cu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
umană a semnificațiilor și despre capacitatea omului de a crea și trăi prin simboluri, Sartori subliniază diferențele importante dintre comunicarea prin texte și comunicarea prin suport vizual și, implicit, dintre gândirea prin concepte și cea prin imaginile vizuale, care este ancorată în concret și este mult mai săracă în cunoaștere și semnificații. Practic, Sartori enunță diferența epistemologică dintre imaginea ca reprezentare simbolică, mentală a lumii înconjurătoare și imaginea vizuală, tablou al realității, cea de-a doua fiind unul dintre cele mai
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acestea, analiza cadrului categorial al limbajului făcută de Richard Rorty 39 evidențiază faptul că "schemele conceptuale fundamentale ale unui limbaj nu sunt descoperite, ci create, și nu ar fi, prin urmare, necesare, ci contingente. Nu există o ordine ascunsă, adânc ancorată în existent în genere sau în natura umană, o ordine ce precede orice cunoaștere și valorizare, a cărei pătrundere i-ar obliga pe oameni să adopte un anumit cadru categorial"40. Cu toate acestea, deși limbajul reprezintă o creație a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
În termenii lui Hans Jonas, "animalul poate percepe fie asemănarea, fie deosebirea, dar nu amblele în mod simultan, așa cum omul poate să facă acest lucru datorită capacității sale de a înțelege similaritatea"48. În timp ce memoria animalului este programată genetic, fiind ancorată în concret și legată intrinsec de instincte și nevoi primare, memoria omului iese din determinismul speciei pentru a se conecta cu experiențele grupului și cu valorile comunității, înregistrând și prelucrând în același timp istoria umanității. În acest sens, în memoria
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
alteritate 173, susținând că, deși din punct de vedere științific nu este nicio îndoială că nu există decât o singură rasă umană, din punctul de vedere al celuilalt, există rasa neagră prin imaginea pe care o are, imagine care este ancorată în felul cum grupurile se recunosc unele pe celelalte. Astfel, imaginile generează alte imagini 174. Importanța imagologiei istorice este dată, în primul rând, de faptul că ea implică o anumită reconstruire a imaginarului unei epoci, a felului cum indivizii unui
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mișcările unei societăți, este eminamente un fapt de civilizație"195. În termenii lui Braudel, reprezentările dintr-o societate sunt rezultatul conviețuirii și al modului de supraviețuire într-un anumit spațiu. Din acest punct de vedere însă, raționamentul lui Braudel rămâne ancorat în consecințele pe care le generează răspunsul omului religia și încearcă să explice particularitățile civilizațiilor pe baza reprezentărilor religioase. Fiind un proces reprezentațional neconștientizat, dar și un proces mental intențional, imaginea moștenește traseele speciei peste care suprapune achizițiile existenței individuale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ideile lui Jung, Erich Neumann 214 arată într-o analiză complexă a arhetipului femeii influența universală pe care arhetipul o are în formarea imaginilor, vorbind, la fel ca și Jung, despre imagini arhetipale. Spre deosebire de imaginile istorice ale căror simboluri sunt ancorate în epocă, fiind în mod constant supuse devenirii, studiul arhetipurilor lui Erich Neumann include analiza imaginilor întâlnite la mici societăți tribale, în care se ascund tradiții și motive arhaice care sunt valabile și astăzi. Când psihologia analitică discută despre imaginea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
epocă foarte îndepărtată, pentru a se înscrie în conceptul de mit definit de lucrările de referință. Una dintre problemele propuse pentru definirea mitului este legată de faptul că se consideră că acesta este o creație a imaginației și nu este ancorat în istorie, întrucât descrie un eveniment care nu s-a întâmplat niciodată. Într-o analiză a miturilor emblematice, Willem Frijhoff definește mitul istoric drept o narațiune sau ficțiune intenționată și care exprimă percepția pe care indivizii o au despre semnificația
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sensul de poveste istorică reprezintă nu numai o nouă direcție de cercetare 259, dar și depășirea paradigmei structuraliste, care nu putea concepe mitul istoric în afara Antichității clasice. Indiferent de conținutul lor, miturile au o importantă componentă istorică, cu ajutorul căreia rămân ancorate în realul epocii, folosind evenimente și personaje autentice pentru a transmite povești cu valabilitate universală. În acest sens, dintre formele de manifestare a conștiinței, probabil că religiile sunt cel mai mult fundamentate pe mituri istorice, Creștinismul și Islamul fiind doar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că sunt întotdeauna reprezentări colective întrucât "riturile sunt moduri de acțiune care iau naștere doar în interiorul grupurilor reunite și care sunt destinate a suscita, a întreține sau a reface anumite stări mentale ale grupului"299. Explicațiile lui Durkheim rămân însă ancorate în necesitatea de a explica fenomenele socialului, de a desluși gândirea colectivă, categoriile și produsele acesteia și par să lase în urmă dimensiunea revelatoare a simbolului și a gândirii religioase. Funcțiilor de cunoaștere, interpretare și înțelegere li se adaugă funcția
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre identitate și alteritate, Alexandru Duțu propune o perspectivă interesantă asupra acestora, susținând că alteritatea ar trebui abordată din punctul de vedere al unei imagologii a relațiilor mentale, prin care se va analiza imaginea celuilalt. Evident, perspectiva lui Duțu rămâne ancorată în domeniul literaturii comparate, întrucât "descoperirea elementului străin (la part de étranger) este descoperirea alterității"471, însă autorul nu neglijează istoria, susținând că "orice imagine are o istorie, pendulează între miraj și caricatură, alimentează din plin formarea clișeelor mentale care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
revenindu-i rolul de a intermedia relația cu divinitatea, totul începând o dată cu construcția statelor moderne, dominate de o componentă laică puternică, ca urmare a răspândirii ilumismului. Astfel, este vorba despre același arhetip al conducătorului, cu diferența că obiectivarea temei este ancorată în specificul epocii, răspunzând unor noi nevoi, luând în considerare interesele și așteptările individului corelate cu un alt context. Conducătorul modern sau șeful statului din perioada contemporană pentru a se bucura de încredere și pentru a avea capacitatea de a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
felul în care se articulează o societate. O analiză a acestora ar fi, cum spune Robin George Collingwood, o regândire a gândurilor actorilor sociali investigați aflați în circumstanțe istorice determinante care privesc evenimentele istorice prin prisma credințelor și presupozițiilor lor, ancorate în respectivele cadre spațio-temporale. În lumina ideilor lui Collingwood, putem afirma că presupozițiile sunt cadrele majore care găzduiesc reprezentările sociale, ele constituie întrebările fundamentale ale unei societăți dintr-o anumită epocă, ale căror răspunsuri se găsesc în conținuturile reprezentărilor sociale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
stropi de mulțimi se aprind argintii / cu glas de aridă trahee mă-ndeamnă / un dor de cohorte pustii...” (De ce), descoperind în titlul-metaforă subtilități morale. Romanul lui Petre Rău este un subtil studiu psihanalitic. Are o structură clasică, cu un subiect ancorat în contemporaneitate, dar înveșmântat în hlamida specifică dramei antice. și prologul, și epilogul, ne oferă aceeași imagine: interiorul unei camere de spital, cu detalii descriptive care impresionează (bineștiind cum arată concretul nostru cotidian). Ambele proiecții (de anticipație a dramaticului, precum și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
principal”, să nu uităm, nicicum, „scena vieții ne aruncă pe orbite imprevizibile - și de multe ori în contradicție gravă cu povestea” vieții noastre. în volumul Infinitul înăuntru recunoaștem șase eseuri care au un punct comun: arta, experimentele artistice, reflecțiile inteligent ancorate în substanța teatrologiei, psihologiei, psihanalizei. Demn de apreciat felul în care autorul „a ales să privească lumea”, precum - un „sâmbure de rost”. Cele șase capitole nu sunt „povestiri” (după cum notează autorul lor), etimologic concluzionând, ci adevărate studii de caz, pe
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
teme care, deși par diverse, se întrepătrund, coabitează, prin argumentații de substanță. Deși ipoteza fiecărui eseu-studiu ne invită în miezul generos al ficționalului (cu referire la Sofocle, Euridice, Cervantes, Shakespeare, Molière, Dostoievski, Ionesco sau Beckett), argumentele și contraargumentele formulate ne ancorează în concret. Propunătorul nu recurge deloc la „speculații”. Subiectele abordate reprezintă traiecte de mare substanță (de profunzime analitică), prin „temeiul vieții”, după cum afirmă Constantin Noica: „Cuvântul este atât de împletit cu temeiul, încât nu poți rosti decât ceva întemeiat...” și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de argumente pentru a crede în ceva. Altfel poate deveni o marionetă ușor de manipul at. Anii au trecut și toată evoluția mea s a făcut în spiritul materialist-dialectic. Cărțile pe care le aveam la dispoziție tratau lucruri concrete, bine ancorate în realitatea fizică. Totul se putea explica și totul era explicat. În conformitate cu ,,politica înțeleaptă a part idu lui“ și cu ideologia marxistă, toate scrierile sau referirile la fapte inexplicabile erau abolite pentru că nu puteau fi reale. Marx, Engels și Lenin
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
a unei haine, a unui limbaj), fie că sînt lăsați în forma respectivă, stranii prin denotația lor, fie că sînt însoțiți de o extensie nominală a funcției lor explicative. Astfel, în romanul lui Bruckner (1985), termenii scriși cu caractere italice ancorează ficțiunea în lumea indiană. (37) Un majordom cu obrajii ciupiți de vărsat de vînt veni să ne mai dea niște chapati, clătite și un polonic de orez [...]. Pe trotuare, oamenii se spălau la cișmele, pisau trestie de zahăr, reparau rickshaus
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]