2,199 matches
-
doamnă Momulo, care lasă o avere de mai multe milioane; printre moștenitori se afla și mama lui Caragiali. După multe tribulațiuni, procese și tratative, Caragiali izbutește să dobândească o parte din această moștenire atât de însemnată. În privința acestei moșteniri, o anecdotă: Printre alți camarazi de petreceri, Caragiali avea și pe un viorist din orchestra Teatrului Național, numit Drăgoescu. Acest Drăgoescu plătise de atâtea ori șprițurile lui Caragiale, și-i împrumutase, nu o dată, tradiționala piesă de 5 lei pentru ca să aibă a doua
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în cele din urmă, răzbit, a trântit cornul pe tavă și, lăsând capuținerul pe jumătate nemâncat, a fugit pe ușă înjurând. Acesta a fost ultimul client al cafenelei Regal, cât timp a mai durat Societatea capuținiștilor. farse studențești Iată câteva anecdote din viața studențească. La spitalul Filantropia era un centru studențesc foarte vesel. Studentul Sabin și alții își făceau zilnic farse. De pildă: dacă un bolnav era adus la spital, internul de serviciu era obligat să iasă înainte, să-l primească
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Bossy își amintește: „Este în vagon și Voievodul Mihai, băiat frumușel, dar prea serios pentru vârsta lui. Mă întreabă dacă este adevărat că ungurii fluieră când văd automobile românești și dacă sunt politicoși în hoteluri. Îl liniștesc și-i povestesc anecdote locale spre a aduce un surâs pe fața lui gravă”. Luni, 28 noiembrie. Trenul regal intră în țară pe la Arad. La ora 1230, a ajuns la București în gara Mogoșoaia. Din tren coboară Carol nn.) „voios și râzător, urmat de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Tăietura mea reprezenta o jumate din corpul unei artiste. Urma acum sămi caut doamna care avea restul fotografiei, pe care a luat o din al doilea coș, pentru doamne. Scena e amuzantă și durează 15-20 de minute. A urmat masa, anecdote, cântece, dansuri. După masă, În zgomotul care era acolo, vine o doamnă Îmi vorbește ceva din care am reținut cuvântul coffey (cafea). Crezând că vrea să-mi ofere o cafea, am refuzat-o politicos, spunându i că nu doresc așa ceva
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Vedem acum și satul. De un an nu am mai văzut așa ceva. La miezul zilei suntem la Rouen. Ce știu din liceu despre Rouen. Știu că aici a fost arsă pe rug Jeanne D’Arc! Îmi vine În minte o anecdotă. Un copil francez Îl Întreabă pe tatăl său: „Tată e adevărat ca Jeanne D’Arc a fost arsă pe rug? De ce? Da copilul meu, așa e, pentru că a fost eroina Franței și a salvat-o. Atunci, tată dragă, ar trebui
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ești răchie, Tu bagi lumea-n pușcărie Și pui Țării grea porție. Blestemată ești răchie Că Irod tot în beție S-a jurat cu nebunie... Căutate trebuie să fi fost paginile literare și vesele, apărute cu regularitate, conținând proză, poezie, anecdote, ghicitori, strigături, fotografii de tot felul. Întruna din ele, pe lângă Legenda mănăstirii Putna, snoave, poezii populare, proverbe, este publicat un medalion despre „Un covor interesant” dăruit acum 100 de ani Bisericii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava de soția clucerului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
M.N., G.V., Orest Horia Pașcanu, Mell - despre Deschiderea stagiunii Teatrului Național, cu o fotografie a dlui Mișu Fotino, directorul instituției, încercări literare cu „Soacra zălog”, comedie într-un act de Orest Horia Pașcanu, un portret-interviu cu regizorul Sică Alexandrscu, glume, anecdote și condoleanțe și iarăși dispute gazetărești, de data aceasta cu C.C.R („Un miop răzvrătit” semnat G. Vas, dar și o poezieportret de Sandu Vârtej cu recomandarea „Să și-l aleagă fiecare” dar individualizarea este gata făcută: „ Kohn - Cehan, căutător
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bisericească apare la Cernăuți între anii1886-1895. Imprimat la Tipografia Arhiepiscopiei. Unele texte apăreau în limba rusă. Partea culturală se intitula Almanach. Publica știri și informații de tot felul: politice, juridice, administrație, financiare, școlare, sanitare, apicole, maxime, morală, maxime și cugetări, anecdote, studii, povețe, economice, evocări istorice, versuri și proză. Semnau: P. Ispirescu, C. Moroșan, A. Macovei, Matilda Poni, C. Morariu, D. Mlaki, P.U. Brăboiu, D. Bolintineanu, I. Bugnariu, E. Vaslovschi, I. Porumbescu, V. Simiganovschi, N. Petra Petrescu ș.a. Apăreau traduceri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
responsabil - prof. C Botez și înregistrarea la Tribunalul Cernăuți în registrul publicațiilor periodice sub nr.9/1942. Se publicau proză și versuri, dar și probleme de matematică distractivă, jocuri în figuri geometrice, trimiteri de ordin istoric asupra primelor preocupări matematice, anecdote matematice și fantezii culese, refăcute și publicate, rebus, enigme etc. „Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir”, „Domni români apărători ai bisericii și credinței”, „Un ideal al femeii creștine”, „Creștinism și caracter - perfecționarea caracterului propriu în lumina principiilor religiei creștine”, „Valoarea umană
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
articolele publicate în Tribuna, Democrația, Lupta, dar și necrologul Veronica Micle (nr.17/1889). Prin Revista politică se anunță apariția în februarie 1888 a Almanahului Societății Academice socialliterare România jună din Viena, volumul II din Familia (1865 1945), se reproduc anecdote versificate de Th.D. Speranția, se publică articolele: Documente privitoare la istoria răzeșilor și moșnenilor din Bucovina (nr.1/1888 ș.u), în traducere proza „Pietrele Doamnei” de Carmen Syilva (nr.2/1887), „Biblioteci școlare” de Andrei Bârsan etc. În notele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
produs și în introducerea unor criterii valorice în poezie, ca "lung" și "scurt", crearea unor opozite false între modalități poetice de expresie, ca epic și liric. Unii au vrut ca poezia să fie numai o poveste versificată sau măcar o anecdotă. Asemenea false criterii au dus uneori la o discuție scolastică, la crearea unor dogme, care nu pot decît să dăuneze poeziei. Prigonirea persoanei întîia singular în poezie, ca expresia necesară a intimismului, a adus într-o vreme prejudicii liricii. Criteriul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
succes al aparatului de represiune. Cine era Închis sau trimis la canal? În principiu, oricine era bănuit nu numai de acțiuni anticomuniste efective, dar și, În genere, de atitudine ostilă. Era de ajuns un denunț sau o vorbă nepotrivită. O anecdotă cu iz anticomunist, rostită Între prieteni la un pahar, se putea solda cu o condamnare de ani de zile, și chiar cu moartea, fiindcă la canal se mai și murea. Important era „să-ți ții gura“. Unele categorii au fost
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tablou simbolic: România revoluționară. Este chipul unei femei frumoase, cu privirea hotărâtă, Îmbrăcată În costum țărănesc, cu o salbă de aur la gât. De fapt, este portretul Mariei Rosetti. O englezoaică, pictată de un evreu ungur, simboliza România. Iată o anecdotă amuzantă, dar nu mai puțin semnificativă pentru spiritul european al momentului. Însă toate acestea sunt cazuri punctuale. Anglia rămânea nespus de departe, iar engleza o limbă cu totul exotică pentru români. Revenind la profesorii de la Universitatea din București: nici unul dintre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
că peste tot În Occident Întâlnești țigani români. Românii ar avea motive să fie Încântați că măcar o parte din țigani pleacă din țară, dar nu prea sunt, considerând că, pe unde se duc, țiganii fac România de râs. O anecdotă bine cunoscută povestește cum au devorat țiganii lebedele de pe lacul Palatului Schönbrunn din Viena. Nici trecerea lor prin Londra nu a rămas neobservată; londonezii au avut prilejul să-i vadă exersând tradiționala artă a cerșitului. În 2002, odată cu renunțarea la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și tuturor celorlalte spații naționale). Românii nu diferă doar de străini, ci și Între ei. Și În această privință, Întâlnim stereotipuri, delimitând În general cele trei mari regiuni ale țării. Muntenii sunt considerați vioi, ardelenii mai Înceți, iar moldovenii contemplativi. Anecdotele cu ardeleni exploatează o anume dificultate de a Înțelege și de a acționa prompt (un Ardeal, firește, văzut dinspre București). Cele cu olteni mizează pe o răsturnare a valorilor, pe soluții ieșite din comun (este cea mai rurală parte a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
alcoolic, Bacovia, un biet cretin ce bea vin ieftin și scârțâie la vioară acolo, în mahalaua sa, Arghezi, un cămătar al diatribelor sale, Nichita, un „colaborator” al comuniștilor, al ideilor și artei lor. Ca să încheiem, am să citez o mică anecdotă din viața mea pariziană: prin anii optzeci, aflat la Paris, și în vizită la noi acasă, pe rue de Ponthieu (Champs-Elyséesă, la reproșul pe care i-l făceam, lui și altor critici emigrați, că-și uită vechile entuziasme și valorile
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
creator, și-l dă, pare-mi-se, exemplu pe Michelangelo care, după patru sau cinci secole, a format, a impregnat generații întregi, chiar dacă, adaug eu, unii creatori în modernitate l-au „sărbătorit negându-l”, cum a fost cazul lui Rodin. (Anecdota primează, ca la Junimea: fiind student la filozofie în ’53 și ’54, unul dintre „reproșurile-acuză” ce mi s-au adus și chiar de decan, profesor de marxism, evident, „acel marxism pervertit de stalinism” al epocii, a fost că „am auzit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
voi să refacă întreaga realitate și tipologie a unei ample felii de istorie socială, sau Tolstoi, care a disecat, cu un bisturiu magic, marile boli ale omului! - salvați în sensul că au făcut din noi mărunți colportori de istorii și anecdote sau cronicari, scribi fără fantezie ai unor oarecare fapte de arme, cronicari cu adevărat majori, comentatori și vizionari ai Existenței: Romancieri! Și iată de ce, aici, din „colțul nostru”, am avut îndrăzneala de a intitula aceste volume de inconturnabile confesiuni cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ci una temperamentală și, uneori, de viziune, de reflexe. Și, pentru a schimba, cum fac de obicei în aceste scrieri - ori ilustrând un „fapt de viață” cu o digresiune teoretică sau, pe dos, întrerupând o dezbatere pur teoretică cu o anecdotă culturală sau biografică! -, îmi amintesc, acum, aici, la această „chestiune” atât de dezbătută și încă atât de confuză (o confuzie care o face teribil de explozivă!Ă a „specificului” și a reflexelor noastre diferite, ascunse sau nu, de una din
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
recitit pagini foarte interesante din Stendhal: Despre educația femeii. Amorul la arabi". În 1926 notează cuvinte indiene din Kipling (Cartea junglei) "bună lectură pe care nu ai digerat-o crede Sadoveanu e ca un ospăț bun rău digerat". Adesea notează anecdote, cuvinte de spirit, curiozități felurite; trei pagini reproduse din Omul de geniu de Lombroso îi vorbesc despre Caractere degenerative, despre Precocitate și Genii tardive. Nu ni se spune cine sunt autorii reflecțiilor despre artă și frumos înșiruite după citatele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Teodoreanu (despre care artistul formulează rezerve). Din parte-i, Sadoveanu regretă "slăbiciunile lui Păstorel, care e băiat așa de bine dotat" și "generos". Mențiuni în fugă despre Nichifor Crainic, N.I. Herescu, Istrate Micescu, C.I. Parhon și Pamfil Șeicaru. Îl amuză anecdotele colportate de Brătescu-Voinești, de arhiereul Tit Simedrea, de alții, pe care le și notează în carnete. Îi repugnă comportamentul actorului Ștefan Ciubotărașu de la "Naționalul" ieșean care pălmuise o "elevă" de Conservator și nu recunoștea. Travestit în cuconu Ilie (Leu), Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
5 x 21 cm.), 8 pagini numerotate de autor, foi veline albe, neliniate, datat 1 sept. 1956 cu semnătura lui M. Sadoveanu. XXV Caiet pe care scrie "Mihail Sadoveanu, septembrie 1956 Mrea Neamț"; 35 pagini numerotate de autor, conținând 53 anecdote evreiești (traduse din franceză). XXIX File de calendar 1940 (12 ian.-12 aprilie); format 12 x 17 (cerneală albastră și creion negru); 33 pagini scrise pe file de calendar; 1940 Jurnal București Iași. Documentare pentru Frații Jderi 127 pagini (aproximativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca să vadă Iașii. Un bătrân invalid povestește din războiul de la 1877 cum a murit generalul Radetzki și cum Rușii au luat Plevna numai cu hura! Sara în Bălți, șezătoare p. învățătorimea județului. Convorbire, ziua cu d. G-ral A. 18 Iulie. Anecdota jidovului din Kiev cu ofițerul și cu călătoria cu trenul. Cântecele populare la universitatea populară din Chișinău cu soldați de la noi. Soldatul care face ca gramofonul... În Slobozia Cușalăucei, dăm peste veste urâtă. Casa Cazacliu a fost acum câteva zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
notabililor: ce-i asta, bre? Soția unui morar care a făcut vreo douăzeci de milioane e cam suferindă și se duce, cu automobil propriu, la dispensarul comunal ca să fie cercetată de doctor și să capete și doctorii gratuit. Glume și anecdote turcești. 29. V. Ecrene. Drumul dela Balcic spre Ecrene întăiu pe un platou pustiu și fără frumusețe, cu holde bogate. Pe urmă, pe lângă vestigiile unei dumbrăvi, cotește și înclină pe o șosea șerpuită: deodată se deschide valea circulară, împresurată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
foarte des arta, deschizând și închizând geanta. Bănuiesc dar sunt gata să retractez că onorariile angajamentului municipal erau în mare măsură transformate în arta ireproșabilă a simpaticelor lor obrazuri. Bănuiala mea are un temei, care e și cheia acestei mici anecdote. Zvonuri umblau de câteva zile printre lucrătoarele contra molimei. Adunate într-o dimineață, la o mică conferință, spre a primi instrucții nouă așteptau cu mare nerăbdare pe d-na doctor P. Cum intră în sală mult așteptata, fu înconjurată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]