2,499 matches
-
Ampezzo, St. Ulrich, Seiseralm, Arabba, Wolkenstein, Kurfar în Gadertal, Sân Martino di Castrozza în Primörtal și Canazei în Fassatal.După turism urmează creșterea animalelor pe pășunile alpine. În Dolomiți s-a vorbit limba latină, mai tarziu prin separarea Tirolului și anexarea de către Trentino în timpul Sfanțului Imperiu Român locuitorii autohtoni bauwarici au fost în perioada evului mediu, în partea de nord germanizați , pe când din sud crește treptat influență italiană care durează și azi.Pe teritoriul Dolomiților au avut loc în Evul Mediu
Dolomiți () [Corola-website/Science/305567_a_306896]
-
Hitlerjugend” (organizația tineretului nazist). În ianuarie 1938, împreună cu alți tineri colegi și prieteni ai săi, a fost arestat mai multe săptămâni pentru că a participat la organizarea unei tabere de tineret neautorizată. A fost eliberat cu ocazia amnistiei generale dată odată cu anexarea Austriei la Reich. După șase luni de serviciu forțat în organizații de muncă a început să studieze medicina la Universitatea din Bonn, de unde, în iarna anilor 1937-38, a plecat pentru satisfacerea stagiului militar. În ianuarie 1940 era participant (involuntar) la
Willi Graf () [Corola-website/Science/306271_a_307600]
-
plan politic, Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia garantau integritatea teritorială a României, care se angaja să declare război Austro-Ungariei și să înceteze toate relațiile economice și schimburile comerciale cu inamicii Aliaților. Lucru important, cele patru puteri recunoșteau dreptul României la anexarea teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de români - Transilvania, Banatul și Bucovina. Pe plan militar România se obliga să atace Austro-Ungaria cel mai târziu la 28 august 1916 (opt zile de la ofensiva aliată care urma să fie declanșată de la Salonic); armata rusă
Consiliul de Coroană din 27 august 1916 () [Corola-website/Science/306319_a_307648]
-
aprilie 1862 atolul este declarat ca teritoriu aparținător regatului Hawaii. In același an vinde Dr. G.P. Judd atolul lui Wilkinson, care vinde Palmyra după trei ani, astfel ajunge atolul în proprietatea Pacific Navigation Company care încearcă fără succes colonizarea insulelor. Anexarea în 1898 a Hawaiiului de SUA, ajunge Palmyra din nou în mod automat teritoriu SUA. În perioada 1940 - 1946 este folosit atolul ca bază militară americană. Din această perioadă de timp a rămas pe insulă o pistă de aterizare pentru
Atolul Palmyra () [Corola-website/Science/306399_a_307728]
-
și Guadelupa, dar competiția pentru putere în India a fost câștigată de britanici, iar în cazul Americii de Nord, francezii au pierdut toate posesiunile coloniale. Toată Noua Franță a fost cucerită de Marea Britanie, cu excepția regiunii Louisiana, cedată Spaniei, (ca o compensare petru anexarea de către englezi a Floridei spaniole). De asemenea, Franța a mai cedat Marii Britanii insulele Grenada și Saint Lucia din Indiile Occidentale. Deși pierderea Canadei a provocat regrete generațiilor care au urmat, în momentul petrecerii evenimentului nu a părut o catastrofă, colonialismul
Imperiul colonial francez () [Corola-website/Science/306412_a_307741]
-
sovietic este declarația lui Viaceslav M. Molotov din 29 martie 1940, care a ridicat problema Basarabiei, subliniind că absența unui tratat de neagresiune între cele două țări: "...se explică prin existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară". De subliniat un aspect mai puțin scos în evidență de autorii români: după ce la 26 iunie 1940, Molotov i-
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
Cretzianu nota: "Este de ajuns să spun că regele, primul-ministru și șefii militari păreau să-și fi pierdut dintr-o dată cele mai scumpe iluzii și, totodată, luciditatea rațiunii. Pur și simplu nu puteau găsi forța necesară pentru a înfrunta calamitatea". Anexarea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a ținutului Herței a avut însemnate consecințe asupra situației interne și internaționale a României. Mai mult, creșterea tensiunii la granița de răsărit a determinat ca diverse comandamente să solicite precizarea conduitei în caz de agresiune
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
diploma de jurist licențiat (master). Își satisface apoi timp de doi ani stagiul militar obligatoriu la Fălticeni. În anul 1937 revine la Institutul de Studii Rabinice din Viena, dar pleacă din Austria un an mai târziu, în mai 1938, după anexarea ei de către Germania. A studiat în paralel cu rabinul Alter Dorf și a obținut titlul de Doctor în științe iudaice. În anul 1938, dr. Moses Rosen a fost învestit ca rabin de către marii rabini Haim Rabinovici, Baruch Glanț și Moshe
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
Vodă, prin care s-a acordat Mănăstirii dreptul de a întemeia un sat în hotarele sale, cu oameni din țară sau din Polonia, scutiți de dări și de slujbe către domnie, în folosul mănăstirii. În perioada 1775-1918, ca urmare a anexării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, satul Ițcani a îndeplinit rolul de punct de frontieră austro-ungar, atât de cale ferată, cât și rutier. În perioada interbelică, comuna Ițcani a purtat numele de comuna Aron Pumnul, având primărie proprie și administrație separată de
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ițcani a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, fiind localizată în districtul Suceava (în ). Aceeași soartă a avut-o și vechea capitală a Moldovei, orașul Suceava. Autoritățile habsburgice au desființat
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
au desființat mănăstirea de călugărițe din Ițcani în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "„sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri”". După anexarea Bucovinei, Imperiul Habsburgic a adus în localitatea de frontieră Ițcani funcționari de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Aceștia au fost colonizați pe teritoriile mănăstirii de maici și pe proprietățile Mănăstirii Dragomirna. Situată
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
în persană: عشق آباد, pronunțat "Așq-abat") este capitala Turkmenistanului și cel mai mare oraș al țării. Potrivit estimărilor din 2009, populația Așgabatului era de circa 1.000.000 de locuitori. Orașul a fost fondat de ruși în anul 1869, după anexarea regiunii munților Kopetdag de către Imperiul Rus. Este situat între Deșertul Karakum și zona munților Kopetdag, la 250 de kilometri de al doilea cel mai mare oraș din Iran, Mashhad. Numele turkmen al orașului este "Așgabat" și se poate traduce prin
Așgabat () [Corola-website/Science/305834_a_307163]
-
al XIX-lea în Franța se produce "Canon de 75 mle 1897", un veritabil tun cu tragere rapidă, o caracteristică a acestui tun fiind lungimea redusă a spațiului de recul.Această perfecționare a armamentului în Europa a permis mai târziu anexarea sau ocuparea de teritorii aparținând altor popoare din afara continentului european.
Tun () [Corola-website/Science/305862_a_307191]
-
rândul lor împărțite în "Ocoluri" mai mici. Partea Țarii de Jos situată de-a lungul malurilor Dunării și mării se numea "Basarabia", fiindca aparținuse inițial Țării Românești, condusa de dinastia Basarabilor. Turcii au denumit această regiune "Buçak" (Bugeac). Din 1775 (anexarea de către Austria a regiunii de nord-vest, de atunci denumită "Bucovina") și mai ales din 1812 (anexarea de către Rusia a jumătății de la est de Prut, de atunci denumită "Basarabia"), teritoriul principatului Moldovei se compune din: ("„Valahia”" sau "„Vlahia”" în limbile străine
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
Dunării și mării se numea "Basarabia", fiindca aparținuse inițial Țării Românești, condusa de dinastia Basarabilor. Turcii au denumit această regiune "Buçak" (Bugeac). Din 1775 (anexarea de către Austria a regiunii de nord-vest, de atunci denumită "Bucovina") și mai ales din 1812 (anexarea de către Rusia a jumătății de la est de Prut, de atunci denumită "Basarabia"), teritoriul principatului Moldovei se compune din: ("„Valahia”" sau "„Vlahia”" în limbile străine) La sfârșitul secolului XIII și începutul secolului al XIV-lea evoluția internă și o serie de
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
Poti și Akhalkalaki, dar ocuparea de către Rusia a portului Suhumi și altor localități din Caucaz. La București s-au pus bazele independenței Serbiei, care a căpătat un grad sporit de autonomie, la care au participat și românii timoceni. Actul de anexare a Moldovei orientale de către Imperiul Țarist a fost juridic fraudulos, deoarece încălca practica internațională, cu toate normele de drept existente la moment, deoarece Moldova nu era provincie otomană. Datorată dibăciei trimisului rus, prințul Langeron, trecerea întregii Moldove orientale (de atunci
Tratatul de la București (1812) () [Corola-website/Science/305936_a_307265]
-
Alexandru I a încercat să câștge simpatia noilor supuși prin asigurarea unor condiții de dezvoltare autonome a provinciei, în scurtă vreme s-a trecut la reorganizarea Basarabiei ca gubernie, populația fiind supusă politicii de rusificare (vezi istoria moldovenismului). Imediat după anexare, boierii locali, conduși de prințul moldovean Scarlat Sturdza (devenit guvernator) și de Gavriil Bănulescu-Bodoni, Mitropolit al Chișinăului și Hotinului, au semnat o petiție pentru auto-guvernare și crearea unui guvern civil, bazat pe legile moldovenești tradiționale, oficial recunoscut în 1818. Atât
Tratatul de la București (1812) () [Corola-website/Science/305936_a_307265]
-
inamice, neputând fi declarate public. Discursul era, de asemenea, un răspuns la Decretul asupra păcii al lui Vladimir Ilici Lenin din octombrie 1917, care propunea o retragere imediată a Rusiei din război, o pace democratică și dreaptă, care nu implica anexări teritoriale. Decretul lui Lenin avea să ducă la semnarea Tratatului de la Brest-Litovsk din 3 martie 1918. Dintre cele 14 puncte, 8 trebuiau să fie considerate obligatorii spre a fi înfăptuite, iar celelalte erau considerate specifice, nuanțând că s-ar „cuveni
Cele 14 puncte ale președintelui Wilson () [Corola-website/Science/305259_a_306588]
-
oameni buni. Noi însăși iam întărit ca să aibă el a stăpini acea ocina, ace parte care este mai sus scrisă și nimeni altul să nu să amestece piste aciastă carte a domniei mele." La începutul veacului XIX, la momentu alipirii (Anexarea) Basarabiei de Rusia, moșia Condrătești aparținea răzeșilor. Adminstrativ aparținea de județul Iași și în sat locuiau: doi dascăli, 48 mazili (răzeși), 6 ruptași, 19 gospodării de săraci, 10 burlăci, în total 85 de bărbați . Pămînt arabil, finețe și imașuri satul
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Cozmești, or. Cornești - Deleni, Boghenii Noi - Dobrovăț, Hîrcești - Erbiceni, Buciumeni - Grozești, Cetireni - Lespezi, Teșcureni - Mogoșești-Siret, Unțești - Moșna, Costuleni - Movileni, Florițoaia Veche - Plugari, Măgurele - Răchiteni, Rădenii Vechi - Șirețel, Condrătești - Sinești, Valea Mare - Tutora, Mănoilești - Victoria, Petrești - Voinești. După un an de la anexarea vremelnica a Basarabiei, vine ordinul mareșalului Ion Antonescu. Răfuiala dintre armatele române și cele sovietice se încheie cu alungarea ultimelor rămășițe a trupelor bolșevice dincolo de Nistru și reântregirea graniței estice a României. Euforia eliberării este umbrită din ce in ce mai mult de veștile
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
folosit poziția de unic reprezentant politic al Șerbiei în relațiile cu guvernul otoman pentru a câștiga din ce in ce mai multă autonomie. El reia mișcarea de eliberare a poporului său și obține în aprilie 1815 autonomia Șerbiei, în limitele Pasalâcului de Belgrad, reușind anexarea zonei locuite de românii apuseni dintre Morava de Est și Timoc, însă nu a cucerit Timocul și Craina. Prin «Pacea de la Adrianopole» din 1830, care aduce Bisericii Sîrbe și statului, libertatea, oferită de patriarhul de Constantinopole, și prin Hatișeriful de la
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
septembrie 1869, Ocnița, județul Hotin, azi Republica Moldova) a fost un scriitor român din Basarabia. Unul din membrii fondatori ai Societății Academice Române (Academia Română), reprezentând Basarabia. A colaborat la "Albina românească" și "Dacia literară". El s-a stabilit la Chișinău după anexarea din 1812 a Basarabiei de către Rusia țaristă, dar și-a început activitatea literară la Iași. Stamati a devenit funcționar și interpret al administrației țariste din Basarabia. Activitatea lui a fost răsplatită de împărat cu medalia "Sfânta Ana", în grad de
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]
-
sale. Astfel, nici memoriul din decembrie 1860, semnat de peste 12.000 de intelectuali, negustori și meseriași din Banat, nici jalbele și doleanțele sârbilor nu și-au gasit ecou. Prin patenta din 27 decembrie 1860, împăratul Franz Joseph I a decis anexarea Banatului la Ungaria. Pe data de 16 februarie 1868, se dau noi legi prin care se dispune ca limba țării și a regiunii să se folosească în scris la toate dezbaterile judecătorești și comunale, în școlile primare, medii și superioare
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
al comitetului de conducere. A publicat în „Viața Basarabiei“, „Moldovanul“, „Cuget Moldovenesc“, „Școala Basarabeană“, „Sociologie Românească“. Împreună cu soția sa, Nina, o fostă profesoară de lucru manual, a crescut și educat doi copii: Alexandra și Victor. Pe 9 octombrie 1940, după anexarea Basarabiei, Petre Ștefănucă a fost arestat de NKVD, fiind învinuit că în 1932 a devenit membru al societății „Renașterea refugiaților de peste Nistru”, fiind unul dintre liderii acestei organizații și unul dintre cei mai activi membri în perioada 1932, când s-
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
și a trebuit să se întrețină pictând portrete ale oamenilor importanți ai vremii, după cum afirmă arhim. Bartolomeu Florea. În Basarabia, el s-a recăsătorit cu o ucraineancă, Pelaghia Scobiciova (născută la 1 octombrie 1891, din părinții Petru și Evdochia). Odată cu anexarea Basarabiei de către URSS în iunie 1940, Ivan Protcenco s-a refugiat peste Prut, în România. Neavând acte, el a fost ajutat de un călugăr de la Schitul Darvari din București, Nicanor Bica, căruia îi picta icoane, locuind în capitală și apoi
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]