2,436 matches
-
de formulele literare consacrate, optzecismul va rămâne cel mai spectaculos fenomen din literatura noastră de după al doilea război mondial. Și dacă generația lui Mircea Eliade (cu Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Vulcănescu, Mihai Ralea etc.) a scos parțial România din anonimat și provincialism, dacă generația 60 a refăcut punțile lirice cu generația interbelică, generația '80 s-a dorit o generație universală, care să înscrie România în circuitul european și mondial. Ea a avut obsesia teoretică și obsesia existențială, sentimentul critic și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
poate să existe o doză de ipocrizie. Dar sper că o am din ce în ce mai puțin. Cine sunt nu pot să spun eu, fiindcă ar trebui să-ți vorbesc despre un om banal, cu o viață deloc interesantă, derulată într-un benefic anonimat, de unde și retragerea "gasteropodică" într-un oraș marginal. Cei care se iau după o asemenea viață devin neîncrezători în ceea ce scrii, fiindcă se consideră că poți fi genial numai în marile centre din țară și din străinătate. Oamenii iubesc mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la Eliade, Cioran și Eugen Ionescu. Eu am numit calea aceasta "complexul lui Orfeu", tracul care a plecat să-i civilizeze pe greci, evadând din spațiul natal. Există și atitudinea inversă, de nepăsare tipic românească față de iluziile celebrității, aceea a anonimatului culturii tradiționale. Exemplul revelator este surprins de Adrian Marino în Lucian Blaga. Marele poet, filosof și dramaturg a fost ani îndelungați în spațiul diplomației europene, dar nu s-a gândit niciodată că e un bun prilej de a-și promova
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cultură, sufocantă. Scriitori "de dreapta" sau "de stânga"? "Pictor de dreapta" și "pictor de stânga"? (râde) Dumneavoastră unde vă înscrieți în aceste extreme? Sunt un apolitic de stânga. A.B.Mai există cenzură? Da. Cea mai teribilă cu putință: prin anonimatul cărților și revistelor. Tiraje mici, prost difuzate, cu retururi incredibile, uneori până la 95% din exemplarele tipărite. Ce alte "foarfece" mai nesimțitoare ca acestea au funcționat vreodată? A.B.Cum credeți că recepționează, astăzi, cititorul opera Dumneavoastră? Huliganic, aș fi ispitit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și eu. Unii au volume și au continuat să publice. Însă, la vârsta aceea, de douăzeci de ani, se puneau trei probleme: una era aceea de a intra la facultate; a doua, Bucureștiul, care constituia o mare atracție, ieșirea din anonimat și, ultima problemă, cea mai grea, îndurarea frigului și a foametei. Dar trebuia să îmi găsesc un rost. Trebuia să muncesc. A.B.Înțeleg că și atunci drumul afirmării era greu, cu multe ocolișuri. În epocă, cei mai mulți tineri scriitori încercau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
B.Poeții tineri care au debutat în ultima vreme au vreo șansă de a deveni nume de prestigiu pentru viitor? În anii '60, poeții debutau cu o susținere puternică din partea criticii literare și a presei literare. Acum, poeții debutează în anonimat, ignorați și de critică și de presă. Credeți că este normal ce se întâmplă? Poate o să te surprindă, dar vreau să spun că anormal a fost ce s-a întâmplat până în 1989. E semn de libertate precară și de confuzie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
desfășurată la Piatra Neamț. Revin la luptele din subtil. Atribuită colectivității nordmoldovene organizarea acestei puja, încă din start au apărut piedicile. Inițial, nimic nu părea să tulbure desfășurarea ei într-o normalitate ce ar fi poziționat-o, cu siguranță, în acel anonimat propriu unei noi reușite. Nimic rău în aceasta! Este chiar ceea ce ne dorim: frecvența izbânzilor să fie cele ce ne împiedică să le mai deosebim! Niciuna să nu iasă cu nimic în evidență. Puja perfectă! Puja cu vibrații extra!... Da
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
să devin... siropos! Nu-mi doream s-ajung a scrie scenarii de telenovele... Cam acestea erau gândurile cuminți (se manifestau, oare, urme de blazare?) cu care am venit la Iași pentru a celebra Sahasrara Puja. Decis să mă întorc în anonimatul călduț al existenței lui nu sunt, nu mă văd, nu întreabă nimeni de mine... M-au întors însă faptele și, citând din Bhagavad-Gita - Yoga faptei, unde Shri Krishna I-a spus lui Arjuna: Nu prin abținerea de la fapte ajunge omul
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
lume cu interpreți a căror carieră de multe ori sfârșea pe fundul paharelor, cu cântăreți șterși și secătuiți de vlagă, căutându-și cu disperare mereu câte un alt angajament, care, dacă nu venea la timp, îi lăsa să piară în anonimat și sărăcie. Nimic din toate acestea nu mai conta când veneau aplauzele după primul cântec. Iar după al doilea, parcă mai intense. La al treilea deja îl amețeau. Ca un drog puternic care te ia de cap și îți dilată
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ce aveau să salveze țara. Arta devine în scurt timp doar propagandă, iar tinerii care debutaseră la sfârșitul anilor ’30 se schimbă acum ca niște cameleoni după cum bate vântul și caută o ascensiune puternică. Se iese simplu din sărăcie și anonimat, tot ce e de făcut este să te înclini partidului, să spui câteva jurăminte din suflet Estului, iar atunci premiile năvălesc fără oprire, presa te elogiază ca pe un zeu, turneele și contractele vin unele după altele. — Tovarășe Vasile, dar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
convingerii lui Paul de propriul meu talent nu i-a reușit nici În cazul meu, dar... aceasta nu a contat prea mult; când am apărut, cu trei „salve romanești” trase una după alta, În fiecare an - cele scrise În total anonimat pe malul Timișului, pozând În cvasi-ratat și playboy local! -, s-au dărâmat toate barierele reținerii sau ale „celebrului și rafinatului” scepticism ironic bucureștean!Ă Am recitit - de fapt, am citit pentru prima dată cu atenție, cu o gravă concentrare, cum
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mult amuțite, orientate spre estuarul râului Tajo și spre cartierele centrale ale orașului. Priveliștea e dominată de acoperișurile îmbrăcate cu olane ale majorității caselor, alcătuind un peisaj uniform. Lunete instalate pe suporturi metalice te ajută să „personifici”, să scoți din anonimat anumite case și străzi, introducând o monedă de 100 de escudos. Câteva monumente și locuri pot fi identificate și cu ochiul liber: Catedrala Se Patriarcal, Biserica Santo António, Piețele Do Rossio, Figueira și Comerțului (cea mai clar desenată), uriașa scară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Bruel și Patricia Kaas, ca și la acest marginal François Feldman, memorabil - cum aveam să aflu - doar prin interpretarea câtorva piese. La cât de puțin se difuzează muzica franceză în Basarabia, un teritoriu „francofon” abandonat de francezi, care își camuflează anonimatul și se pitulează prin diverse obscure Alianțe, total ineficiente, mă mir că umila mea competență muzicală nu a „încremenit” în faza Joe Dassin și Mireille Mathieu, așa cum constat - cu stupoare și, vai, jalnică superioritate - la alții. 11 iunie, duminică VASILE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
suntem primiți cu entuziasm și găsim o excelentă organizare. Orgoliul gazdelor de a se face remarcate pe traseul lui Literatur Express ne fortifică și nouă moralul, mai ales că la Paris, cum spuneam, ne cam „topiserăm” uneori într-un generos anonimat. Nu lipsește concertul de salut al gazdelor - un ansamblu folcloric multietnic de copii, care cântă în mai multe limbi. Observ cum scriitorii gruzini tresaltă la ritmuri caucaziene. Urmează „Kalinka”: scriitoarea din Kaliningrad, Valentina Soloviova, întotdeauna binedispusă, exultă; balticii privesc nedumeriți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dominant în proza noastră, după ce el s-a stins în Apus, de aproape un secol. De aceasta, e drept, s-au izbit și spirite ca Holban, Camil Petrescu și mai ales doamna H.P. Bengescu, boicotată de critica literară, moartă în anonimat și sărăcie, pe când autori excelenți de mâna a doua triumfau prin premii, ample studii sau operele complete. Acuzată că „nu știe limba română”, această primă curajoasă cercetătoare, în roman, a psihologiilor abisale! Ei bine, după ce am anunțat cariera, să vi-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
despre Europa liberă, meritele și limitele ei, ceva mai încolo.Ă Da, eu, mărturisesc, am dorit și am visat succesul. (Depun mărturie, prietenul meu, Nichita - idem!Ă Succes, pentru noi, însemna nu numai o „realizare personală”, o reușită ieșire din anonimat - pe care o visează orice adolescent sau post-adolescent! —, ci și o legitimare a unei clase și arte condamnate de regimul brutal și abuziv comunist. Sigur, noi, tinerii scriitori de atunci, noi nu am fugit în munți (în treacăt fie spus
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
inși care trăiesc binișor, din, cum se spune, „comerțul cu vești rele”, paraziți ai fatalismului nostru, psihologie care, o știm din istorie, se instalează rapid, profund dezarmant chiar și în vremuri normale.Ă Da, în acei vreo șase ani, între anonimatul literar și „ieșirea din sistem”, cum i-am spus, am trăit acea „normalitate” a scriitorului, dar și a cetățeanului român care, în ciuda a ceea ce credeau sau voiau să creadă unii români din emigrație (mai ales dintre cei care nu au
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
-o apoi, ascuns în cămăruțele mele de împrumut, în țară și apoi în străinătate, da, mi-am regretat gestul curajos și „iresponsabil” de a-mi „distruge cariera socială”, de a mă afunda încă o dată dacă nu în „mlaștinile visătoare” ale anonimatului de dinainte de debut, în cele, altfel teribile, ale marginalității politice și culturale. După ce „gustasem” din plăcerile și privilegiile unui scriitor acceptat, glorios chiar, eu, un ins defel făcut pentru singurătate socială, pentru „neînțelegerea” de orice fel! O arată tipul meu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
se solidarizeze cu tine, ceea ce ei „nu aveau chef”, și, doi, le demonstra că e posibilă și o altă formă a luptei decât a protestului prin colțuri sau culoare, a veșnicii văicăreli balcanice. Și astfel, prin reintrarea mea, nu în anonimatul din care ieșisem abia cu câțiva ani înainte, ci în „umbră socială”, într-o marginalitate clară și îndelungă, „sugerată” de foruri și aproape unanim acceptată de colegi, care voiau parcă să mă „pedepsească” pentru actul meu de curaj și risc
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
conspiră la eradicarea lor, și nu numai integrismul islamic vrea să-i prezinte ca pe un corp străin: declinul demografic, exodul masiv, amestecătura de Biserici (nu mai puțin de nouă în Liban), ezoterismul tradițiilor, sclerozarea ierarhiilor, imobilismul doctrinal, paseismul liturgic, anonimatul orașelor care duce la slăbirea legăturilor, pentru că "modern" vrea să spună "împrăștiat", iar o comunitate împrăștiată este o comunitate dominată. Să adăugăm și niște relații suspecte cu Occidentul, asociate cu modicitatea ajutoarelor financiare (subsidiile pentru musulmani se calculează în zeci
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care-l amplifică sau nu în săptămânile următoare, depind de greutatea intereselor care pot fi satisfăcute sau nu prin respectivul enunț. Cu o diferență, totuși: o Casandră mireană care o mai și nimerește câteodată, continuă după aceea să îmbătrânească în anonimat, pe când profetul religios, cu infuzie lentă, rezistă mai bine desuetudinii, pentru că el răspunde unor interese mai viscerale și mai perene decât programul unei legislaturi: acelea de a vindeca de neant și de singurătate. Foc de paie, în primul caz, jeratic
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
problemele legate de realitățile crude din România și din provinciile românești cotropite. Unii din ei erau capabili de sacrificii și se aliniau la toate acțiunile românești fără a pretinde onoruri. Erau și din cei care, ajutând, doreau să rămână în anonimat. Aceste inimi românești mi-au dat și mie atât speranța în viitorul mai bun al neamului românesc cât și forța sufletească de a mă angaja în lupta și în activitatea pe care am dus-o în exil.
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
Lovinescu, caracterizează poezia sa ca „eruptiva, oarecum primară dar viguroasă, cu adevărat lirică și patetică”. Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol al II-lea” îi acordă Premiul pentru scriitorii tineri needitați. A decedat în București, „în umbra anihilatoare a anonimatului, în fața căruia probabil s-a resemnat cu conștiința - amară - că schimbarea râvnită se prefigura să se producă în lume altfel decât dorea și în nostalgia locurilor băstinașe părăsite”. A mai fost redactor la mai multe periodice. CIȘMIGIU ALEXANDRU - 1917 - 2003
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Iași, cărora le datorezi ceva? Ce? Am rămas la Iași... pentru că, întâmplător, a fost posibil, am început să lucrez aici după terminarea facultății și am reușit cum-necum să supraviețuiesc. În 1997, era un oraș prielnic pentru cineva căzut în "tentația anonimatului". Aici erau câțiva prieteni scriitori, de vârste diferite, pe care îi apreciam în mod deosebit... aveam cu toții încredere în importanța scrisului, în intransigența spiritului critic și vorbeam la nesfârșit despre literatură. Printre cei mai apropiați, într-o enumerare cronologică: Antonio
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și ne va contamina cât va ține universul. Cum ar arăta lumea mileniului trei fără poezia lui Lucian Vasiliu? Ai călătorit în Franța, în Germania, în Belgia, în S. U. A., în China... Ai resimțit "șocul civilizațiilor" ca o accentuare a anonimatului în care trăiește scriitorul (universal) dintotdeauna sau ca o accedere spre universalitate...? Nu sunt un orgolios. Mă dăruiesc celorlalți. Pe unde am avut șansa călătoriei culturale, m-am simțit ca o ramură de gutui înflorit în ograda bunicii mele de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]