2,537 matches
-
sunt nuclee cuziste și să trimită tablouri pe comuni, arătând numele și calitatea în organizație și dacă au drapele sfințite. Prin ordinul 4959/1931 Inspectoratul regional de poliție Cernăuți recomanda poliției doar măsuri pentru a se ține în supraveghere mișcările antisemiților. Într-un tabel realizat de comandantul Legiunii de jandarmi din Dorohoi sunt trecute 51 de nume aparținând șefilor secțiilor Ligii Apărării Național Creștine, din comunele urbane și rurale din județul Dorohoi. În preajma alegerilor din anul 1931, rapoartele șefilor detașamentelor de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru ordine. Dacă șefii cuziști refuză a da declarații veți raporta” În anul 1933, în orașul Dorohoi, un nucleu cuzist cu 23 de membri era condus de învățătorului Ilie Mihalachi, membri acestui nucleu au desfășurat o propagandă cu un caracter antisemit, instigând populația românească împotriva evreilor, multe din întrunirile acestora erau urmate de devastări ale locuințelor și prăvăliilor evreilor din oraș. Excesele de violență au determinat Inspectoratul regional de poliție Cernăuți să transmită ordine prin care solicitau reprimarea oricăror încercări sau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
împotriva evreilor, multe din întrunirile acestora erau urmate de devastări ale locuințelor și prăvăliilor evreilor din oraș. Excesele de violență au determinat Inspectoratul regional de poliție Cernăuți să transmită ordine prin care solicitau reprimarea oricăror încercări sau excese cu caracter antisemit. Se cer măsuri pentru a menține ordinea publică și a nu da curs devastărilor și maltratărilor pe seama populației evreiești. Ligii Apărării Național Creștine avea puterea de a mobiliza oamenii. De exemplu, la 7 septembrie 1931 a venit în Dorohoi profesorul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
viața politică românească, însă, chiar dacă anul 1937 a însemnat o intensificare a propagandei naționaliste, evoluția celor două organizații naționaliste a fost în concurență. Climatul politic al anului 1937 a fost puternic influențat de propaganda naționalistă, care avea un pronunțat caracter antisemit. Chiar dacă nu a existat o unitate de acțiune între Partidul Național Creștin și Partidul Totul pentru Țară, prin propaganda naționalistă au contribuit la formarea unei stări de spirit a populației a cărei trăsătură caracteristică a fost ostilitatea față de evrei. De
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Ca urmare, organizațiile evreiești sprijinite de presă - care exagera pericolul legionar și relata despre actele de agresiune ale legionarilor împotriva evreilor - au desfășurat o adevărată campanie pentru a determina guvernul să retragă autorizația pentru marșurile legionare. Acuzat că sprijină mișcările antisemite și supus unei puternice presiuni, guvernul condus de Al.Vaida Vv. a anulat aprobarea pe care o dăduse pentru organizarea marșului în Basarabia. Incendiul de la Borșa-Maramureș a constituit un eveniment senzațional, care a reținut atenția opiniei publice, mai ales datorită
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
partidului erau și prevederi antievreiești precum revizuirea cetățeniei acordate evreilor după anul 1919. Prin Partidul Totul pentru Țară și Partidului Național Creștin, frontul de dreapta în viața politică românească părea consolidat. Ambele organizații desfășurau o propagandă naționalistă în care componenta antisemită era puternică. Chiar dacă nu a fost o unitate de acțiune între cele două organizații naționaliste, propaganda lor a contribuit la crearea unui climat de ostilitate față de evrei. Începutul anului 1937 a fost marcat de extinderea influenței Mișcării legionare, acest fapt
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Partidul Național Creștin a obținut 10574 voturi (27,13%). Pe de o parte, aceasta demonstrează că organizațiile naționaliste erau puternice în zona de nord a Moldovei, unde, de altfel, erau și un număr mare de evrei și propaganda cu caracter antisemit devenea credibilă; pe de altă parte, demonstrează că, legionarii nu au putut recupera cei zece ani în care, organizația condusă de A.C.Cuza, i-a avut în avans pentru consolidarea organizației în județul Dorohoi. Comunitatea evreilor din Dorohoi in timpul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
românești. Ambasadorul Marii Britanii la București, își formase impresia că singura politică articulată de Goga este aceea a unui antisemitism violent, dar exprima încrederea că regele Carol al II-lea nu va arăta o prea mare simpatie față de o politică violent antisemită, că va încerca să modereze inițiativele persecutorii ale lui Goga. Totuși, în cercurile diplomației engleze exista înțelegerea că, politica antisemită a lui Goga era pentru a combate influența Gărzii de Fier, deși, se formula îngrijorarea că, evenimentele puteau avea alt
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dar exprima încrederea că regele Carol al II-lea nu va arăta o prea mare simpatie față de o politică violent antisemită, că va încerca să modereze inițiativele persecutorii ale lui Goga. Totuși, în cercurile diplomației engleze exista înțelegerea că, politica antisemită a lui Goga era pentru a combate influența Gărzii de Fier, deși, se formula îngrijorarea că, evenimentele puteau avea alt curs și că o politică naționalistă, ar scoate România de sub influența cercurilor diplomatice occidentale. De aceea, ambasadorul Marii Britanii la București
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
politică naționalistă, ar scoate România de sub influența cercurilor diplomatice occidentale. De aceea, ambasadorul Marii Britanii la București, a purtat discuții cu primul-ministru, Octavian Goga, exprimând înțelegerea că guvernul folosea Garda de Fier „pe post de sperietoare” și ca să motiveze o politică antisemită, însă a subliniat impactul pe care excesele antisemite din România le-ar putea avea în Anglia. Însă, în ianuarie 1938, cercurile diplomatice engleze erau informate că, atât regele Carol al II-lea cât și ministrul de externe, Istrate Micescu, considerau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
diplomatice occidentale. De aceea, ambasadorul Marii Britanii la București, a purtat discuții cu primul-ministru, Octavian Goga, exprimând înțelegerea că guvernul folosea Garda de Fier „pe post de sperietoare” și ca să motiveze o politică antisemită, însă a subliniat impactul pe care excesele antisemite din România le-ar putea avea în Anglia. Însă, în ianuarie 1938, cercurile diplomatice engleze erau informate că, atât regele Carol al II-lea cât și ministrul de externe, Istrate Micescu, considerau că țara se afla într-o puternică stare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în Anglia. Însă, în ianuarie 1938, cercurile diplomatice engleze erau informate că, atât regele Carol al II-lea cât și ministrul de externe, Istrate Micescu, considerau că țara se afla într-o puternică stare de agitație și că o politică antisemită era necesară pentru a preveni venirea legionarilor la putere. În acest context, la 22 ianuarie 1938 a apărut decretul-lege privind revizuirea cetățeniei acordată evreilor. De altfel, în referatul ministrului de justiție, V.Rădulescu Mehedinți, din 19 ianuarie 1918, se formula
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acțiunile cercurilor diplomatice ale puterilor occidentale, în special, ale Marii Britanii și ale Franței. Decizia regelui Carol al IIlea de a sugera demisia guvernului Goga este în strânsă legătură cu presiunile exercitate de Marea Britanie și Franța la București, nemulțumite de politica antisemită a guvernului. Nu întâmplător, imediat după căderea guvernului Goga, Istrate Micescu exprima ideea că românii au pierdut revendicările lor naționale pentru ca evreii să-și poată păstra privilegiile lor internaționale. La 13 februarie 1938, Patriarhul Miron Cristea a declarat o poziție
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în Basarabia. Soldații români spun despre bandele de evrei și comuniști și despre cruzimile lor și acțiunile dezonorante contra armatei române și populației române în refugiu. O notă informativă nr.137 din 17 iulie 1940 preciza că un puternic curent antisemit și-a făcut loc în sânul armatei și numai printr-o puternică disciplină morală și militară nu-și ia avânt spre a rezolva prin sânge toate insultele și defăimările aduse armatei și familiilor lor de către acei de care până mai
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ieri erau exploatați și care azi se prezintă oprimați ocupanților ruși. Un alt document, telegrama Gorun, nr.140, nr.13919/2 iulie 1940 în general armata și populația evacuată din Basarabia își manifestă revolta contra evreilor. Nu sunt excluse manifestări antisemite mai grave din partea armatei. Retragerea armatei române din Basarabia și nordul Bucovinei a fost însoțită de un val de violențe îndreptate împotriva evreilor, însă ordinele de agresare fizică sau de omorâre a evreilor nu au fost date de Marele Stat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din trăsuri. Evenimentele tragice petrecute în Dorohoi la 1 iulie 1940, fac parte integrantă din registrul violențelor îndreptate împotriva evreilor, petrecute în contextul retragerii haotice a armatei române din teritoriile cedate sovieticilor și pe fondul unei stări de spirit puternic antisemite. Orașul Dorohoi era singurul nod feroviar și principala intersecție rutieră a zonei. Spre zona Dorohoi s-au îndreptat unități militare în retragere, precum și civili, aflați într-o stare fizică și psihică ușor de bănuit. Aspectul periculos al fenomenului era debandada
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
stat național legionar” și nu cel de dictatură militaro fascistă. III. 2. „Problema evreiască” în perioada septembrie 1940 - ianuarie 1941 O combinație de evenimente interne și externe au adus la putere o mișcare, care voia „soluționarea problemei evreiești”. Prin propaganda antisemită pe care o promovaseră după anii 1930, legionarii s-au obligat să soluționeze problema evreiască în cadrul planului de distrugere a regimului democratic. Mișcarea legionară nu a avut un program politic clar în „problema evreiască”, dar arătau dorința de a-i
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pătrundere cu forța în sinagogi, intimidări, torturi aplicate conducătorilor de comunități. Noul regim național legionar accentua caracterul naționalist, prin asigurarea întâietății elementului etnic românesc, ceea ce făcea ca acțiunile împotriva a tot ce nu era românesc să fie mai agresive. Componenta antisemită a politicii interne a guvernului național legionar devenea mai pronunțată. 612 apud Jean Ancel, op.cit., p.264. 613 Horia Sima, Era, vol.I, p.194. 165 Considerăm util să precizăm că, în conflictul dintre generalul Antonescu și Mișcarea legionară, conturat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
restrângere a drepturilor cetățenești ale evreilor și de inițiere a unor restricții în activitatea lor economică. Pe de altă parte, conjunctura internațională dominată de Germania, ideea unei noi ordini internaționale, care avea la bază revoluția național socialistă, cu o componenta antisemită evidentă a influențat politica românească, care făcea eforturi de adaptarea la noua conjunctură internațională. Noutatea situației, ,ține de măsura în care, noul regim a fost influențat de legislația rasistă, nazistă. Mai mult, la conducerea Ministerului de Justiție, care a elaborat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a constituit-o opoziția față de emanciparea evreilor și acordarea de drepturi cetățenești evreilor, prin tratatele de pace și prin Statutul minorităților, care „au deschis evreilor drum larg de infiltrare în toate ramurile de activitate ale țării românești”616. Implicarea cercurilor antisemite și organizațiilor de extremă nu a fost eficientă, din câteva motive, pe care le găsim și din explicațiile colonelului Borcescu în „Studiul asupra problemei evreiești în România” (1943) și anume: „starea legislativă în țară, spiritul democratic din Europa și oarecare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fără nici un criteriu obiectiv și serios, ca să ajunga, de o parte, să paralizeze unele activități economice, iar pe de altă parte, să provoace o tulburare a ordinii publice și a stărilor așezate de astăzi, îndemnând lumea la excesele unei porniri antisemite în momentele când am făcut antisemitismul serios al reformelor, nu antisemitismul gesturilor și faptelor fizice, sau să face din aceste măsuri acte care să se întoarcă împotriva scopurilor serioase pe care le urmărim și opinia publică să nu înțeleagă eficiența
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evrei. Deportarea evreilor din județul Dorohoi Deportările evreilor din Bucovina și Basarabia au constituit cele mai grave măsuri excepționale în timp de război. Acestea s-au desfășurat pe fondul unei stări de spirit puternic antievreiești, o adevărată psihoză anticomunistă și antisemită, evreii fiind considerați teroriști și agenți sovietici, vinovați de pierderea Basarabiei și a nordului Bucovinei în vara anului 1940. Într-o stare de spirit profund antievreiască, soldații români, care au eliberat aceste provincii în vara anului 1941, au săvârșit acte
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreiești Dimineața și Adevărul, are loc o consfătuire la 27 iunie când a pus bazele unui front de autoapărare la care aderă și organizații comuniste, s au strâns bani pentru 300 de evrei tineri înarmați cu bastoane ca să reprime acțiunile antisemite. Aceste manifestațiuni naționaliste au produs panică între evrei care au hotărât să se adreseze forurilor evreiești internaționale crezând că va influența guvernul român să ia măsuri contra celor care tulbură opera lor de propagandă a comunismului. M.Zeller Sărățeanu, secretarul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pașapoarte otomane, afară de cazuri escepționale, precum reintrarea În Bulgaria a locuitorilor acestei țări”. l. Scandal pe feredeul israelit Probleme Între alogenii evrei și băștinașii români nu erau așa de numeroase pe atunci Încât să constituie, deja, un prilej de acuză antisemită. Totuși, la data de 2 august 1877, evreul Moisă Ițic Segal depusese la registratura prefecturii Fălciu reclamația timbrată cu 25 de bani Înregistrată sub numărul 389. Trebuie spus că feredeu Înseamnă o baie publică iar În acest caz fusese vorba
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de profesie și mijloc material din care să-și tragă existența. La aceștia se mai adaugă și cei veniți din Transnistria (subl.ns.)”. Mulțumit sau nu, Terdiman Își informase ștabii că „...80 dintre aceștia sunt membri ai P.C.R.”. Î. Manifestație antisemită la Epureni?! Un capitol special al raportului a fost dedicat unei Întâmplări petrecute În comuna fălciană de mai sus. Pentru a nu denatura acțiunea, dar și pentru a păstra ortografia originală am preferat să cităm integral textul: „(...) luna aceasta trebuiește
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]