2,373 matches
-
numit În Moldova gândacul Mamornic (Meloe proscarabaeus), pentru că e o insectă „neagră, gheboasă și puturoasă ca un jidan” <endnote id="(839, p. 172)"/>. Compararea evreului (mai ales a celui est-european) cu păduchele (sau cu ploșnița) a fost o constantă a antisemitismului. „Cea mai murdară dintre toate semințiile - scria Karl Marx referindu-se la evrei - se Înmulțește ca păduchii” <endnote id="(790, p. 154)"/>. Menită să sugereze, chipurile, murdăria și putoarea evreului, dar și parazitismul acestuia (694), asocierea „evreului ruso-polonez” cu „păduchele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfârșitul secolului al IV- lea, dar a devenit celebră În Europa prin Legenda Aurea, compilată de dominicanul genovez Jacques de Voragine (Jacopo da Varazze) În secolul al XIII-lea <endnote id="(543, p. 85)"/>. În unele momente tragice ale istoriei antisemitismului european au apărut neașteptate simetrii simbolice. Dacă pentru creștini botezul era un ritual de „curățire”, evreii Îl receptau uneori ca pe un act de „murdărire” teologică și fiziologică. Aceasta se Întâmpla mai ales În epocile posttraumatice, după mari expulzări sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dar cum aceste elemente rurale, care au dăruit României o cultură, erau ostile evreilor, se Înțelege că și cultura produsă de ele trebuie să poarte același caracter evreofob. Și, Într-adevăr, toate curentele noastre culturale vibrează, În deosebite grade, de antisemitism”. După ce comentează evreofobia din cadrul junimismului, poporanismului, naționalismului și chiar socialismului românesc, Ștefan Zeletin conchide tranșant și cumva abuziv : „Așadar, Întreaga cultură În care se face educația tinerimii române respiră ura elementelor agrare Împotriva evreilor” <endnote id="(741)"/>. Și intelectualii români
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
digerat de către omul neinstruit - a fost preluat de către intelectualii și politicienii români. Nu atât și nu Întotdeauna pentru că ei credeau În aceste „conserve mentale”, cât pentru faptul că aveau cunoștință de eficiența și de impactul lor În rândul oamenilor simpli. Antisemitismul politic (activ și conștient) a exploatat toate clișeele antisemitismului popular (pasiv și latent). „Judanul e din fire speculant”, scria Costache Negruzzi la jumătatea secolului al XIX-lea. Un exemplu elocvent de cărturar și om politic care a preluat asemenea stereotipuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și politicienii români. Nu atât și nu Întotdeauna pentru că ei credeau În aceste „conserve mentale”, cât pentru faptul că aveau cunoștință de eficiența și de impactul lor În rândul oamenilor simpli. Antisemitismul politic (activ și conștient) a exploatat toate clișeele antisemitismului popular (pasiv și latent). „Judanul e din fire speculant”, scria Costache Negruzzi la jumătatea secolului al XIX-lea. Un exemplu elocvent de cărturar și om politic care a preluat asemenea stereotipuri simpliste (de genul „evreii trăiesc din Înșelă ciune”, „ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noi totdeauna jidanii sunt pricina tuturor relelor” (Răscoala, 1932). Asistăm, În aceste cazuri, la un interesant fenomen de feedback cultural. Stereotipuri de imagologie etnică (de genul celor amintite : „evreul e deștept, dar viclean și pus pe fraudă”) născute În spațiul antisemitismului popular au fost preluate de promotori ai antisemitismului politic, pentru ca ulterior, ușor reformulate, să fie reactivate, ideologizate, multiplicate prin presă și retransmise cu o forță Înzecită În spațiul cultural care le-a generat. Wilhelm Filderman, președintele Uniunii Evreilor Pământeni din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1932). Asistăm, În aceste cazuri, la un interesant fenomen de feedback cultural. Stereotipuri de imagologie etnică (de genul celor amintite : „evreul e deștept, dar viclean și pus pe fraudă”) născute În spațiul antisemitismului popular au fost preluate de promotori ai antisemitismului politic, pentru ca ulterior, ușor reformulate, să fie reactivate, ideologizate, multiplicate prin presă și retransmise cu o forță Înzecită În spațiul cultural care le-a generat. Wilhelm Filderman, președintele Uniunii Evreilor Pământeni din România, avea parțial dreptate când, În 1921, Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
erau „injectate” sau „impuse dinafară”, dar era vorba de revigorarea și retransmiterea unor reflexe mentale ce fuse seră anterior preluate din spațiul culturii tradiționale. Așa se explică succesul de care s-a bucurat acest feedback cultural. Dacă clișeele vehiculate de antisemitismul intelectual ar fi fost complet noi și artificiale, s-ar fi produs un proces de „respingere a grefei”. Dar nu numai perspectiva antisemită a dat naștere unor astfel de mentalități și retorici. Un tip asemănător de discurs - chiar dacă redactat În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chestionați au susținut faptul că „politica și finanțele internaționale sunt controlate de evrei” <endnote id="(846, p. 39)"/>. „Negustor de sentimente” Nu se putea ca stereotipul mental care-i Îmbracă pe toți evreii În uniforma negustorului să lipsească din recuzita antisemitismului politic modern. La Începutul anilor 1980, cu voie de la stăpânirea comunistă, C.V. Tudor zugrăvește portretul negativ al evreului, fie În editoriale semnate de el În revista ultranaționalistă Săptămâna, fie În volumul de versuri Saturnalii (1983). E vorba de un portret
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de țară și de datini”, „iudă apostată cu arginți” etc. <endnote id="(764, pp. 26 și 49)"/>. Profesorul Ion Coja, de exemplu, admite că este antisemit pentru că evreii sunt afaceriști atât de Înrăiți, Încât ar fi făcut chiar și din antisemitism „o afacere, un profit, un gheșeft !” <endnote id="(504, p. 150)"/>. Mai grav este faptul că păreri asemănătoare par să fie Împărtășite și de intelectuali români stimabili. Luca Pițu, de pildă, scrie recent - În stilu-i jucăuș - despre „comerțul holocaustic” și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tot În 1922, și tot În Apărarea Națională, A.C. Cuza lansează o cu totul altă teorie, chipurile antropologică („antropologia constată că jidanii sunt un amestec de rase diferind Între dânsele”), pentru a explica „sterilitatea nației jidănești În domeniul culturii”. „Știința antisemitismului - scrie el cu morgă academică - arată că această corcitură [= jidanul] nu poate servi cu nimic cultura celorlalte nații, pe care numai o falsifică, denaturând caracterul ei” <endnote id="(611, p. 162)"/>. Despre evrei, care ar fi lipsiți de talent la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu rus”. La fel erau taxați și ceilalți adversari politici. „Dacă nu-s evrei (cum se Întâmplă În majoritatea cazurilor, potrivit discursului conspiraționist) - observă cu ironie analistul politic George Voicu -, atunci sunt cel puțin masoni”, un eufemism menit să mascheze antisemitismul fățiș. „Masoneria are tendința să ocupe toate funcțiile importante În Stat din România”, declara În 1997 un senator al Partidului Democrației Sociale din România, ditamai vicepreședintele Comisiei de apărare din Senat, iar din februarie 2001 ditamai directorul Serviciului Român de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
103-104 ; 147)"/><endnote id="(685)"/>. În anii ’40, sociologul socialist Alexandru Claudian elogia „calitățile intelectuale și morale”, precum și „virtuțile sociale” ale evreilor : „hărnicia, cumpătarea, voința puternică, perseverența” sau, În altă parte, „munca, seriozitatea și statornicia” lor. Analizând „cauzele sociale” ale antisemitismului și vorbind despre „anti- semitismul concurenței”, el considera că anume aceste calități (În bună măsură profesionale) au generat sentimente iudeofobe În rândul meseriașilor și al comercianților creștini <endnote id="(677, pp. 2- 3)"/>. Iată-l pe Ioan Petru Culianu comentând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
supraviețuit foarte bine chiar și (sau mai ales) În spațiile din care evreii au fost evacuați. Analizând „procesul de mitologizare a evreului”, Leon Volovici a glosat pe marginea acestui aparent paradox : „Dispariția evreilor din societate nu a condus la dispariția antisemitismului, ci, mai degrabă, la abstractizarea lui prin accentuarea caracterului mitic al evreului. Predispoziția de a accepta sau reproduce stereotipuri negative este generată de persistența lor În tradiția religioasă și În folclor, de pătrunderea lor În limbajul cotidian, cât și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de care vorbeai douăzeci, două mii, două sute de mii de meseriași evrei nefericiți, mizerabili, zbătându-se Între pâinea zilnică și foamea zilnică. Ei și ? Ți-ar zdruncina asta intuițiile ? Doamne ferește ! Nu vezi că ceea ce dumneata numești «intuiția» și ceea ce eu numesc «antisemitismul» dumitale Își alege anume exemplele care Îl pot alimenta și le ignorează pe cele care Îl pot contrazice ?” <endnote id="(219, p. 217)"/>. În 1935, M. Sebastian Îl acuză de antisemitism și de arbitrar pe fostul său mentor Nae Ionescu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că ceea ce dumneata numești «intuiția» și ceea ce eu numesc «antisemitismul» dumitale Își alege anume exemplele care Îl pot alimenta și le ignorează pe cele care Îl pot contrazice ?” <endnote id="(219, p. 217)"/>. În 1935, M. Sebastian Îl acuză de antisemitism și de arbitrar pe fostul său mentor Nae Ionescu, pentru felul În care acesta - În faimoasa-i prefață la romanul De două mii de ani - „stabilește În trei cuvinte identitatea dintre talmudism și zărăfie” <endnote id="(219, p. 292)"/>. „De la talmudist
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unde curge lapte și miere” (Ieșirea 3, 3). După asasinarea țarului Alexandru al II-lea de către narodnici (1 martie 1881) și venirea pe tron a fiului său, Alexandru al III-lea, În Rusia s-a declanșat un imens val de antisemitism. Atunci, „soluția finală” a fost astfel formulată de un Înalt oficial rus : „O treime [dintre evrei] vor emigra, o treime vor fi botezați, iar o treime vor muri de foame” <endnote id="(198, II, p. 120 ; 589, p. 335)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sentiment de culpă despre care ți-am vorbit. Atâția ani de spaimă și umilire trebuiau plătiți Într-un fel” <endnote id="(765, p. 279)"/>. De-a lungul secolelor, mulți cărturari au Încercat să găsească un răspuns rezonabil la Întrebarea dacă antisemitismul prelungit a influențat sau nu caracterul psiho-moral și intelectual al evreilor. Și, dacă da, influența a fost de natură pozitivă (cum credea Schwarzfeld) sau negativă (cum credea Eminescu) ? Este o discuție lungă și complicată, imposibil de rezumat aici. Ea a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Schwarzfeld) sau negativă (cum credea Eminescu) ? Este o discuție lungă și complicată, imposibil de rezumat aici. Ea a fost cumva Încoronată de teoria absolutistă și, ca atare, abuzivă formulată simetric și paradoxal de Jean- Paul Sartre : „Nu caracterul evreului creează antisemitismul, ci mai degrabă antisemitismul creează caracterul evreului”. O inteligență primejdioasă Fără Îndoială, „inteligența evreului” este o calitate care a fost apreciată de români. Cum susține un vechi proverb românesc, „un dram de minte este mai bun decât un car de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
credea Eminescu) ? Este o discuție lungă și complicată, imposibil de rezumat aici. Ea a fost cumva Încoronată de teoria absolutistă și, ca atare, abuzivă formulată simetric și paradoxal de Jean- Paul Sartre : „Nu caracterul evreului creează antisemitismul, ci mai degrabă antisemitismul creează caracterul evreului”. O inteligență primejdioasă Fără Îndoială, „inteligența evreului” este o calitate care a fost apreciată de români. Cum susține un vechi proverb românesc, „un dram de minte este mai bun decât un car de frumusețe” (Anton Pann, Povestea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este unul de excepție. De regulă, toți evreii sunt răi, hoți și puși pe Înșelat, cu excepția celui căruia i se transmite această concluzie. „Dacă toți evreii ar fi ca tine...”, i se comunică acestuia un soi de compliment, jignitor prin antisemitismul prost mascat pe care Îl conține. Fiind uzuală pentru mentalitatea curentă, Mihail Sebastian a preluat ideea În cunoscutul său „roman evreiesc”, De două mii de ani..., publicat În 1934 : - Cu evrei ca dumneata - zice Mircea Vieru, un personaj cu puseuri naționaliste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scriitorul evreu Ronetti Roman. „Știu - scrie Brănișteanu În jurnalul său, În 1943 - că aproape nu este antisemit care să nu aibă un evreu despre care să ne asigure că, dacă toți evreii ar fi ca el, nu ar mai exista antisemitism” <endnote id="(847, p. 327)"/>. Se pare că imaginea „evreului bun” (deci „atipic”) este o invenție a iluminismului central-european ; În mod special, a dramaturgilor germani din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (Lessing, Kotzebue, Iffland, Stephanie). „Călătorul” din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unii, tocmai acesta a fost păcatul suprem al evreilor ; dar este vorba de alt secol, de alt meridian geografic și de altă perspectivă culturală. Pentru Voltaire și alți „enciclopediști” francezi din secolul al XVIII-lea, care au reușit să „secularizeze” antisemitismul, „evreii sunt vrednici de osândă pentru că l-au născocit pe Cristos, nu pentru că l-au omorât” <endnote id="(115, p. 48)"/>. Într-un alt vechi text românesc, datând de la Începutul secolului al XVIII-lea, sunt inventariate darurile distribuite de Dumnezeu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vede (pe Mesia În persoana lui Isus), orgoliul i-a pus solzi pe ochi (aluzie la experiența extatică a apostolului Saul/Pavel) și Îl cuprinde Întunericul În timp ce așteaptă venirea lui „Mesia, pe calul alb”. Într-un articol intitulat „Iudaism și antisemitism”, publicat În 1934, Mircea Eliade adoptă o atitudine polemică față de maestrul său, Nae Ionescu, criticând faptul că acesta face, În prefața romanului, „o translație nejustificată din planul filozofiei istoriei, pe cel al teologiei creștine”, aceasta din urmă fiind „transistorică”. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
267)"/>. La Începutul secolului XX, cercetătorul polonez Wtadystaw Podlacha a Încercat să explice prezența evreilor „În fruntea celor osândiți” la flăcările Iadului, așa cum sunt figurați aceștia pe frescele mănăstirilor românești din Bucovina. El a pus acest fapt nu doar pe seama antisemitismului teologic cunoscut (popor deicid, căruia i s-a „Închis o dată pentru totdeauna calea mântuirii”), dar și pe seama antisemitismului economic : „În Moldova - scria W. Podlacha -, evreii s-au făcut urâți prin practicarea cametei, de aceea voievodul Petru [Șchiopul] a poruncit În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]