2,529 matches
-
cele 10 care au intrat recent în Uniunea Europeană) este mare și nu se diminuează (raportul metodologic, 25). Iată situația sintetică a poziției actuale a României: - indicatorul innovation drivers („generatorii inovației în agricultură”) - poziția 32; - indicatorul „crearea inovației” - poziția 32; - indicatorul „antreprenoriat” - poziția 30; - indicatorul „performanțe” - poziția 27; - indicatorul „proprietate intelectuală” - poziția 33. Mai adăugăm faptul că în agricultură lucrează circa 25% din populația ocupată a țării, iar populația rurală este de circa 47% din totalul populației țării. Cum putem să elaborăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
industriale „clasice” pun accentul pe producția nemijlocit „materială”, cercetarea și învățământul acționând „din afara” proceselor productive, ca „factori” capabili să stimuleze crearea valorii și calității prin medierea desfacerii (valoarea depinde de serviciile aduse) și a producției. În noua viziune, cercetarea, învățământul, antreprenoriatul, inovarea devin elementele de bază ale procesului economic propriu-zis. Prin natura sa, societatea (economia) condusă prin cunoaștere implică inovare, căci procesele cunoașterii sunt inovative prin ele însele. În acest sens, sintagmele economia condusă prin cercetare (Helping Companies to Reinvent Themselves
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de societatea condusă prin cunoaștere, va trebui să dăm prioritate creșterii ponderii și, cu deosebire, a rolului celor care produc, inovează, difuzează, aplică, conduc procesele cognitive. Noua viziune impune a vedea în cercetare, învățământ, culegerea și prelucrarea informației și în antreprenoriat direcțiile strategice principale ale capacității noastre competitive postaderare. Să cunoaștem ce se petrece în lume Elementul esențial pe care trebuie să-l studiem și să-l înțelegem bine constă în noua bază pe care se desfășoară azi competiția globalizată. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
rând, Uniunea Europeană dă o altă definiție a competitivității, considerând-o „capacitatea economiei de a asigura populației sale atât standarde de viață superioare și în creștere permanentă, cât și rate superioare de angajare pe baze durabile”. Trinomul fluxului inovativ (cunoaștere - inovare - antreprenoriat) stă la baza competiției bazate pe cunoaștere. Intrând în Uniunea Europeană, țara noastră se va confrunta cu noi și serioase forțe de constrângere și chiar de excluziune, în spațiul Uniunii acționând atât cooperarea, cât și concurența. Să luăm în considerare faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o nouă aplicare a managementului” (Drucker, 1993, 15). În raport cu mărimea firmei, inovația va avea un suport organizațional special elaborat. Peter Drucker indică faptul că experiența multor firme arată că unii manageri performanți în activități rutiniere nu sunt capabili să practice antreprenoriatul, că cei mai buni inventatori nu sunt, de la sine, și cei mai buni exploatatori ai invențiilor. De aceea, acolo unde este posibil, se recomandă organizarea unor compartimente specializate în promovarea inovației. În unitățile mari, se pot iniția departamente de cercetare-inovare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a comunica pentru a învăța, atunci când comunicarea depășește stadiul de obiect al învățării și devine mijloc și mediu al proceselor de asimilare și rafinare a înțelegerii. Realizarea competențelor-cheie în perioada școlarității, așa cum sunt stabilite de Cadrul Comun European: inițiativă și antreprenoriat; sensibilizare și exprimare culturală; competențe sociale și civice; comunicarea în limba maternă; comunicare în limbi străine; competențe matematice de bază în științe și tehnologii; competența digital, asigură dobândirea unei competențe fundamentale: a învăța să înveți, care constituie suportul dezvoltării capacității
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
EMPIRICE Strategii de reducere a inechității în context cultural românesc (Carmen BUZEA) / 131 Importanța echității în determinarea justiției și a coeziunii sociale (Ioana ATUDOREI) / 147 Drumul prosperității. Capitalismul românesc și modernitatea (Fănel STROE) / 161 Mixul de "Justiție Socială": capital, responsabilitate, antreprenoriat. Două studii de caz (Romulus OPRICA) / 185 Partea a III-a: SENS ȘI COMUNITATE Dreptate și caritate. Cinci demersuri post-seculare valorizând iubirea aproapelui (Daniela SOREA) / 207 Credința și coeziunea socială în contextul destrămării identităților collective (Ionuț Mihai POPESCU) / 227 Utopia
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Realizarea unor obiective de dreptate socială poate să apară ca o consecință neintenționată sau ca o oportunitate de restartare a jocului socio-economic. Romulus Oprica analizează contribuția capitalului social în furnizarea dreptății sociale, plecând de la două studii de caz. Primul privește antreprenoriatul social al fundației Heifer în România, organizație non-profit care și asumă obiectivul de a reduce inegalitatea socială prin activitate economică. Al doilea se referă la responsabilitatea socială a unei corporații străine, a cărei implicare în comunitatea locală este subordonată dezvoltării
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
subordonată dezvoltării economice în scopul obținerii de profit. Comparând rezultatele și analizând perspectiva de dezvoltare socială pe termen lung, autorul ajunge la concluzia că soluția cea mai potrivită pentru dezvoltarea comunităților locale ar fi combinarea eficienței corporatiste cu încrederea în antreprenoriatul social. Conceptul de capital social furnizează aici un cadru de justificare: societățile cu nivel de încredere ridicat produc mai multă plus-valoare și mai mult bine public decât cele cu un nivel de încredere scăzut. Daniela Sorea discută dreptatea și caritatea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
negocia răspunsuri semnificative la nevoile angajaților. Dihotomia sine real - sine fals este întărită de discursuri de putere care pledează în favoarea unui sine ca fiind mai real, mai valorizat și mai stimat decât celelalte. Discursurile de putere de tipul managerialismului sau antreprenoriatului construiesc identitățile prin articularea unui sine esențial ideal, a unei poziții subiective idealizate care reflectă în principal interesele organizației și nu ale individului 44. Ideologia managerialistă controlează individul prin bani. Prin urmare, angajații devin parte a unui cerc vicios în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acceptarea acestui sine preferat de organizație"46. Acest sine preferat de organizație va fi înțeles și experimentat ca real și ca alegere proprie, prin urmare gestionarea identității nu mai este controlată de manageri, ci de angajați. Pe de altă parte, antreprenoriatul este un discurs de putere care înfățișează un sine ideal care se dezvoltă și crește continuu 47. Angajatul antreprenorial este într-o continuă căutare de sensuri, înțelesuri, semnificații și responsabilități care îi vor permite să devină o persoană mai bună
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
crește continuu 47. Angajatul antreprenorial este într-o continuă căutare de sensuri, înțelesuri, semnificații și responsabilități care îi vor permite să devină o persoană mai bună și mai de succes. Astfel, sinele real este cel care se dezvoltă. Managerialismul și antreprenoriatul construiesc sinele ideal ca un mulaj în care angajatul fie se potrivește, fie nu. Acest sine ideal este definit incremental prin confluența mobilității ierarhice și consumului. Nepotrivirea cu mulajul ideal nu este o problemă socială, ci o problemă personală/individuală
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Chișinău, 1992. , Avuția națiunilor, traducere de Monica Mitarcă, Editura Publica, București, 2011. Vulcănescu, Mircea, Spre un nou medievalism economic. Scrieri economice, Editura Compania, București, 2009. Zeletin, Ștefan, Burghezia română. Neoliberalismul, Editura Nemira, București, 1997. Mixul de "Justiție Socială": capital, responsabilitate, antreprenoriat Două studii de caz Romulus OPRICA Abstract: During the 2015 celebration of World Day for Social Justice, His Excellency, United Nation Secretary-General, Mr. Ban Ki-moon declared: 'Let us strive to build a world of social justice where all people can
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
grupuri sociale - exemplul fiind unul valid nu doar la nivelul diferențelor dintre state, ci și dintre grupuri mai mici sau chiar indivizi. Antreprenoriatul social În ceea ce eu am imaginat a fi "mixul" de justiție socială, un rol determinant îl joacă antreprenoriatul social. Pentru a înțelege ce înseamnă antreprenor(iat) social și de ce este acesta important în ecuația justiției sociale, trebuie să definim mai întâi termenul de antreprenor. Termenul de antreprenor nu poate fi reprezentat de definiția oferită de Dicționatul Explicativ al
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
1800, de către economistul francez Jean Baptiste Say care definea antreprenorul drept acea persoană care "transferă resursele dintr-o zonă de productivitate mai scăzută într-una cu productivitate mai înaltă și profit mai mare"20. Seamus Nevin consideră însă că "părintele antreprenoriatului" este economistul irlandezo-francez Richard Cantillon care, la începutul secolului XVIII, făcea referiri la antreprenoriat, asociind antreprenorul cu acea persoană care-și asumă riscuri 21. Marx vedea antreprenorul ca pe un asupritor, cel care "epuizează muncitorii" pentru a se îmbogății pe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
transferă resursele dintr-o zonă de productivitate mai scăzută într-una cu productivitate mai înaltă și profit mai mare"20. Seamus Nevin consideră însă că "părintele antreprenoriatului" este economistul irlandezo-francez Richard Cantillon care, la începutul secolului XVIII, făcea referiri la antreprenoriat, asociind antreprenorul cu acea persoană care-și asumă riscuri 21. Marx vedea antreprenorul ca pe un asupritor, cel care "epuizează muncitorii" pentru a se îmbogății pe sine22. Cât despre Joseph Schumpeter, acesta afirma că, dintre toți indivizii, există doar o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și poate că nu este încă foarte bine definit, motiv pentru care R. L. Martin și Martin Osberg îl aseamănă cu un "cort mare sub care își găsesc loc multe activități"24. Cu toate acestea, majoritatea cercetătorilor definesc termenul de antreprenoriat social ca fiind "activitatea antreprenorială cu un scop social"25 sau "generarea de venituri obținute de asociații, în urmărirea rezultatelor sociale"26. Elementul care leagă, sub o formă sau alta, toate definițiile antreprenorului social este obiectivul acestuia: generarea de valoare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
25 sau "generarea de venituri obținute de asociații, în urmărirea rezultatelor sociale"26. Elementul care leagă, sub o formă sau alta, toate definițiile antreprenorului social este obiectivul acestuia: generarea de valoare socială și nu de beneficii sociale stakeholder-ilor27. Altfel spus, antreprenoriatul social nu urmărește să crească și mai mult discrepanțele dintre societăți, ci încearcă să le diminueze, fiind astfel instrumentul perfect în crearea justiției sociale. Un astfel de exemplu de acțiune este cel al Fundației Heifer, acțiunile acesteia în România fiind
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de acțiune este cel al Fundației Heifer, acțiunile acesteia în România fiind și primul studiu de caz prezentat în această lucrare. Două studii de caz Studiu de caz 1: Fundația Heifer Unul dintre cele mai mari și cunoscute exerciții de antreprenoriat social este cel al Fundației Heifer în România. Pe pagina de prezentare a Fundației, la descrierea misiunii și a viziunii se regăsește o afirmație copiată parcă din definițiile despre justiție socială: "Misiunea Heifer Romania este de a sprijini comunitățile, în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
unele proiecte, doar vehiculul de generare a venitului: vaci, oi, capre, albine sau alte "vehicule". Valoarea proiectelor, cumulate, este impresionantă, bugetele fiind de ordinul milioanelor de euro. Studiu de caz 2: ECOPROD Hoghiz ECOPROD Hoghiz reprezintă un alt proiect de antreprenoriat social, deși ar fi poate mai corect să-l includem în categoria proiectelor de CSR (Responsabilitate Socială Corporatistă), sau măcar la intersecția celor două. Proiectul a fost inițiat de compania multinațională Lafarge, care are operațiuni în zona comunei Hoghiz; compania
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acțiune de CSR are în primul rând un obiectiv pentru companie și abia în subsidiar un obiectiv pentru comunitatea locală. În cazul CSR-ului, comunitatea locală reprezintă vehiculul prin care se realizează obiectivul și nu scopul final, în timp ce, în cazul antreprenoriatului social, comunitatea locală și justiția socială în comunitate este însăși rațiunea de a exista. Ceea ce le leagă, însă, este faptul că, sub o formă sau alta, ambele acțiuni - atât antreprenoriatul social, cât și CSR-ul - pot contribui la justiția socială
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
se realizează obiectivul și nu scopul final, în timp ce, în cazul antreprenoriatului social, comunitatea locală și justiția socială în comunitate este însăși rațiunea de a exista. Ceea ce le leagă, însă, este faptul că, sub o formă sau alta, ambele acțiuni - atât antreprenoriatul social, cât și CSR-ul - pot contribui la justiția socială. Studiind cele două cazuri, cel al Fundației Heifer și cel al Ecoprod Hoghiz, am concluzionat că, pentru o mai bună implicare în comunitate și un mai bun impact asupra bunăstării
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și cel al Ecoprod Hoghiz, am concluzionat că, pentru o mai bună implicare în comunitate și un mai bun impact asupra bunăstării membrilor comunității din Hoghiz, proiectului Ecoprod Hoghiz i-a lipsit o continuare realizată de o organizație specializată în antreprenoriat social. Sunt foarte multe voci care critică acțiunile de CSR ca fiind false și doar de suprafață; eu cred cu tărie, însă, că modalitatea pro-activă de lucru, care să vină cu adevărat în sprijinul realizării justiției sociale, este ca organizațiile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
voci care critică acțiunile de CSR ca fiind false și doar de suprafață; eu cred cu tărie, însă, că modalitatea pro-activă de lucru, care să vină cu adevărat în sprijinul realizării justiției sociale, este ca organizațiile ce au experiență în antreprenoriat social, utilizând capitalul social pe care și l-au dezvoltat în timp, să ajungă la cât mai multe acțiuni de CSR pe care să le considere oportunități, să le dezvolte și să le continue cu sprijinul companiilor care le inițiază
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Review of Social Economy, vol. 60, nr. 1, 2002, pp. 1-21. Schumpeter, Joseph, The Theory of Economic Development: An Inquiry into Profits, Capital, Credit, Interest, and the Business Cycle, Edward Elgar Publishing, Northampton (MA), 2006. Vlăsceanu, Mihaela, Economie socială și antreprenoriat. O analiză a sectorului non-profit, Editura Polirom, Iași, 2010. Voicu, Bogdan, Capitalul social în România începutului de Mileniu: Drumeț în țara celor fără de prieteni?, Editura Lumen, Iași, 2010. Waldman, D., Ron S. Kenett și T. Zilberg, "Corporate Social Responsibility: What
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]