1,984 matches
-
M. brandti, M. bechsteini, M. daubentoni, M. dasycneme, M. capacinii, M. nattereri, Pipistrellus pipistrellus, P. pygmaeus, P. nathusi, P. (Hypsuga) savii, Plecotus auritus, Pl. Austriacus, Eptesicus serotinus, E. nillsoni etc., care pot fi văzuți sporadic în adăposturi silvestre. c. Adăposturile antropice. Unii lilieci sunt cu precădere antropofili, manifestând preferințe pentru construcțiile umane. De regulă, aceștia sunt întâlniți în poduri, mansarde, turnuri de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
trădată de guano sau de scurgerile negricioase de pe pereți, datorate dejecțiilor. Pe măsura diminuării progresive a numărului de adăposturi naturale, prin degradarea peșterilor ca urmare a vizitării lor intensive și prin tăierea abuzivă a pădurilor, liliecii sunt din ce în ce mai expuși presiunilor antropice. 2.1.2. Adăposturi permanente și adăposturi sezoniere De regulă, chiropterele au un adăpost de bază, câteva adăposturi tranzitorii sau de pasaj, situate pe traseul de migrare înspre sau dinspre locurile de iernare și mai multe adăposturi ocazionale. Adăpostul de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
același loc (Neuweiller et al., 1987) Hrănirea deasupra zonelor acvatice. Acestea sunt reprezentate de suprafețele mari de apă curgătoare sau stagnată, de canale, mlaștini sau suprafețele umede acoperite de trestie sau alte plante higrofile. Lor li se adaugă unele zone antropice, precum porturile și canalele navigabile puternic iluminate. Liliecii care vânează deasupra apei își împart spațiul pe sectoare de înălțimi diferite. Astfel, Myotis daubentonii și M. capaccinii se hrănesc în imediata apropiere a apei, la 1050 cm deasupra suprafețelor liniștite (Britton
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
relativ lungi (660 ms), de tipul frecvenței constante. Imediat ce liliacul reperează prada și pornește în urmărirea ei, ultrasunetele devin scurte (15 ms), de tipul frecvenței modulate. În astfel de zone vânează preferențial Nyctalus noctula și Miniopterus schreibersii (Neuweiller, 1990). Zonele antropice reprezintă un mediu care atrage numeroase insecte și în care se întâlnesc multe din habitatele de bază. Câteva specii de lilieci, precum Nyctalus noctula, Myotis mystacinus, Eptesicus serotinus, Pipistrellus pipistrellus ș.a. s-au adaptat foarte bine la aceste zone, vânând
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
ce urmează vor fi prezentate câteva aspecte mai importante ale relațiilor dintre om și chiroptere. 5.1. Importanța chiropterelor pentru om În afară de marea lor importanță ecologică pentru om, chiropterele joacă și alte roluri, cu efecte directe asupra omului. Întrucât presiunea antropică este din ce în ce mai mare, considerăm necesar să arătăm în ce măsură liliecii ne sunt utili și care sunt principalele foloase pe care ni le aduc. 5.1.1. Importanța economică a chiropterelor Principalul aspect sub care liliecii se fac utili în viața noastă
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de cadrul natural, prin componentele sale - relief, climă, hidrografie, vegetație, faună, monumente naturale, rezervații - contribuie la atragerea de fluxuri turistice și își exercită influența asupra activității turismului, determinând, la rândul lor, forme particulare de manifestare a acestuia. Totodată, potențialul turistic antropic - vestigii arheologice și monumente de artă, elemente de etnografie și folclor, instituții și evenimente cultural-artistice, realizări tehnico-economice și științifice contemporane, așezările umane - atrage la rândul său fluxurile de turiști. Componentele potențialului natural și antropic prezintă interes prin valoarea estetică, cognitivă
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
manifestare a acestuia. Totodată, potențialul turistic antropic - vestigii arheologice și monumente de artă, elemente de etnografie și folclor, instituții și evenimente cultural-artistice, realizări tehnico-economice și științifice contemporane, așezările umane - atrage la rândul său fluxurile de turiști. Componentele potențialului natural și antropic prezintă interes prin valoarea estetică, cognitivă și recreativ distractivă, calitatea factorilor naturali de cură, posibilitatea practicării unor sporturi, aportul formativ și instructiv-educativ. Calamitățile naturale care s-au abătut asupra lumii în ultimul timp reprezintă un avertisment dramatic pentru oamenii care
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
mediul înconjurător coexistă în armonie, mediul beneficiază de pe urma turismului. Există multe exemple de acest gen, majoritatea intrând în unul din cele două tipuri: conservarea și reabilitarea mediului. Conservarea înseamnă păstrarea și utilizarea în cunoștință de cauză a mediului natural și antropic. Conservarea și turismul merg de multe ori mână în mână. Multe monumente istorice și arheologice au fost salvate de la distrugere datorită interesului turiștilor față de ele. Sute de case cu valoare istorică din Marea Britanie nu ar mai fi fost astăzi decât
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
specii care altfel ar fi fost distruse de vânatul necontrolat. Astăzi, Kenya are 13 parcuri naționale și 24 de rezervații, reprezentând circa 7,5% din suprafața țării. Turismul nu oferă numai un motiv pentru conservarea mediului natural și a celui antropic, ci furnizează și banii necesari pentru conservare: o parte din venitul din turism poate fi utilizat pentru păstrarea mediului înconjurător. Reabilitarea însemnă redarea vieții unei clădiri sau unei zone și renașterea acesteia ca ceva diferit de starea sa inițială. În timp ce
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
paragină au devenit spații de cazare pentru turiști. Asemenea exemple demonstrează cum poate beneficia mediul de pe urma turismului salvându-se ceea ce altfel ar fi fost pierdut în întregime. Trebuie avut mereu în vedere faptul că atât resursele naturale cât și cele antropice trebuie păstrate deoarece acestea sunt disponibile o singură dată; odată consumate, capacitatea de existență a destinației turistice este terminată. De aceea dezvoltarea turismului trebuie orientată către beneficiul social net și mai puțin către contul de profit și pierdere. Conceptul de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
desfășurarea de activități care pun în pericol calitatea mediului. Astfel de zone sunt, de obicei, obiectivele turistice situate în afara traseelor marcate și special amenajate, unde circulația turistică tinde să fie necontrolată. Circulația turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă de cele mai multe ori distrugerea ireversibilă a unora dintre elementele care le-au consacrat ca atracții turistice (distrugerea vegetației și florei, ruperea copacilor și în special a puieților,braconajul, degradarea peisajului Poluarea naturii se intensifică și datorită turismului automobilistic al
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
pentru a face față unui turism durabil, degeaba vom dori să avem în viitor oameni cu o educație durabilă. Dintre principalele acțiuni de protecție și conservare a mediului și a potențialului turistic se desprind următoarele: conservarea resurselor turistice naturale și antropice în scopul unei utilizări continue și în perioada viitoare; creșterea nivelului de trai al comunităților locale; mai buna cunoaștere și conștientizare, atât de populația locală, cât și de vizitatori, a ideii de conservare a mediului; intervenția autorităților și agenților economici
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
ecosistemelor de pe Terra. Diversitatea ecosistemică reprezintă răspunsul colectiv al speciilor ce formează comunitățile biologice, la diferite condiții de mediu. Biodiversitatea ecosistemelor a fost și este influențată permanent, în sens pozitiv sau negativ, de o multitudine de factori. În prezent, activitatea antropică, prin toate formele de manifestare, are influențe foarte puternice și, de cele mai multe ori nefaste, asupra biodiversității, atât la nivel regional, cât și global. N. Eldredge (1992) definește mai multe categorii ale biodiversității: * Diversitatea ecologică care este dată de numărul diferitelor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
exclusiv antropogene. Diversitatea biologică actuală este rezultatul variabilității genetice în populațiile naturale. Biodiversitatea globală a crescut în timp geologic. Biodiversitatea locală poate crește prin imigrație și scădea prin emigrație. Cauzele extincțiilor sunt: * Naturale (modificarea climei, modificarea habitatului, prădare/competiție, boli); * Antropice (distrugerea, fragmentarea și degradarea habitatelor, poluare, schimbarea globală a climei, supraexploatare/vânare excesivă, atacul prădătorilor/competitori introduși de om); * Sinergice (ploaie acidă, defrișare, braconaj) (Fig. 2). Studiul biodiversității a luat avânt la nivel regional, în anii 1980, odată cu înțelegerea rolului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
zona platourilor structurale din Podișul Central Moldovenesc. În luncile principalelor cursuri de apă se găsesc zăvoaie de plop, salcie, șleauri de luncă. Dacă se are în vedere raportul dintre pădure și silvostepă, se observă extinderea acesteia din urmă datorită intervenției antropice. Din flora spontană sunt valorificate ca plante medicinale circa 80 de specii. Fauna Poziția geografică a județului se reflectă și în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de specificul învelișului vegetal, putându-se astfel vorbi de fauna pădurilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fânețe erau 19,69% din totalul județului, patrimoniul viticol 1,96% iar cel pomicol 1,09%. 27.838 ha erau teren neproductiv. Solurile din județul Iași sunt în general soluri productive, asupra lor intervenind factori limitativi atât naturali, cât și antropici (de ex., eroziune, procese de ravenare, alunecări de teren active, exces de umiditate, procese de salinizare, procese de alcalizare). În ceea ce privește gradul de poluare, acestea pot fi încadrate în următoarele clase: soluri nepoluate; soluri poluate parțial, care asigură producția vegetală economic
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Vegetația are un puternic caracter de silvostepă; datorită reliefului accidentat și diferenței apreciabile de altitudine, în împrejurimile municipiului Iași are o dispoziție etajată. Vegetația de stepă este în prezent sărăcită mult în specii, degradată și ruderalizată prin pășunat și activități antropice, dar pe alocuri mai pot fi întîlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetație secundară reprezentată de specii ca: firuța
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetație secundară reprezentată de specii ca: firuța, pirul gros etc. Fauna caracteristică de stepă și silvostepă este săracă în prezent, fiind cel mai mult afectată de expansiunea activităților antropice. Se poate observa că în așezările omenești de pe întreg teritoriul județului se dezvoltă în număr mare șoarecele de casă și șobolanul de casă, care prezintă un potențial pericol pentru starea de sănătate a populațiilor sălbatice, aceștia fiind cunoscuți ca vectori
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a apelor uzate evacuate după o epurare insuficientă. Fauna de pești a râului Jijia și a afluenților săi este relativ bogată, însumând 16 specii tolerante la oscilațiile factorilor de mediu, incluse taxonomic în 3 familii. Se constată că datorită impactului antropic puternic (poluare), în aval de localitățile mari, fauna Jijiei este caracterizată printr-un număr scăzut de specii și indivizi. Comparația datelor actuale cu studiile anterioare arată că un număr de 7 specii de pești nu au mai fost găsite, dar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
punct de vedere ihtiologic și avifaunistic (habitat și sursă de hrană pentru numeroase specii de păsări în pasaj), se propune reconstrucția acestei arii și Mircea refacerea biocenozei inițiale existente înaintea regularizării cursului. O altă zonă vulnerabilă ecologic, supusă unei presiuni antropice agresive prin acțiunea combinată a poluanților, este triunghiul ȚuțoraHolboca-Tomești, unde acționează poluanți din surse majore cum ar fi CET (termocentrala), depozitul de deșeuri menajere Tomești, Stația de epurare a municipiului Iași, proximitatea zonei industriale a orașului, cariera de argilă a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
acțiune prioritare și anume: Eficientizarea activităților productive în valorificarea rațională a resurselor naturale si umane . Vitalizarea si rentabilizarea activităților de exploatare a resurselor . Conservarea si protecția resurselor naturale si protecția mediului construit și natural . • Prevenirea si limitarea riscurilor naturale și antropice și protecția mediului. Redresarea și vitalizarea activităților locale . Vitalizarea activităților din gospodăriile țărănești prin trecerea de la gospodăria de subzistentă la gospodăria familială microproductivă . • Modernizarea tehnologiilor agricole . • Dezvoltarea turismului rural . Asigurarea gospodăriilor cu utilități și echipamente de tip edilitar . • Realizarea infrastructurilor
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
accelerată a circulației turistice internaționale, chiar dacă se vor produce mutații majore în privința destinațiilor ca urmare a ultimelor atacuri teroriste din S.U.A. Specificul conceptului dezvoltării durabile în domeniul turismului În acest context,prin poziția sa geografică și bogatul potențial natural și antropic, România va putea deveni o zonă de mare atracție turistică numai în condițiile în care se vor concepe, implementa și promova o serie de strategii de dezvoltare turistică durabilă, atât la nivel național, cât și regional si care sa vizeze
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
zonă de mare atracție turistică numai în condițiile în care se vor concepe, implementa și promova o serie de strategii de dezvoltare turistică durabilă, atât la nivel național, cât și regional si care sa vizeze: - conservarea resurselor turistice naturale și antropice,în scopul unei utilizări continue în viitor; - creșterea nivelului de trai al comunităților locale; - mai buna cunoaștere și conștientizare de către populația locală și vizitatori a ideii de conservare. Planificarea durabilă presupune însă și o abordare la nivel regional (local) a
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
stâng al Dunării - „Plaja Lipovenească”),Corotișca, Blasova, Ianca, Câineni etc. De asemenea, pe malul stâng al Dunării, în zona municipiului Brăila, dar nu numai, se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane și vaporașe scoase din uz. Resursele turistice antropice Spre deosebire de cele naturale,resursele antropice sunt concentrate într-un număr mai mic de centre,între acestea cel mai important fiind municipiul Brăila. Municipiul Brăila,cel mai vechi și mai mare centru urban al județului, se remarcă printr-o serie de
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
Corotișca, Blasova, Ianca, Câineni etc. De asemenea, pe malul stâng al Dunării, în zona municipiului Brăila, dar nu numai, se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane și vaporașe scoase din uz. Resursele turistice antropice Spre deosebire de cele naturale,resursele antropice sunt concentrate într-un număr mai mic de centre,între acestea cel mai important fiind municipiul Brăila. Municipiul Brăila,cel mai vechi și mai mare centru urban al județului, se remarcă printr-o serie de obiective turistice de mare valoare
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]