2,449 matches
-
sau, dacă vreți, la faptul că filosofia nu se poate reduce la etnologie. Se cere aici dreptul de a evalua culturile plecând de la o definiție a omului bazată pe aptitudinea sa de descentrare critică. Nevrând să renunțăm nici la proiectul antropologic, nici la emanciparea prin rațiune, trebuie oare să ne aruncăm În brațele universalismului abstract? Iluziile rațiunii pure În La Force du préjugé (1988), Pierre-André Taguieff Își punea Întrebări În legătură cu strategia antirasistă care constă În dizolvarea entităților comunitare și În instaurarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
creație artistică ar fi datorată schimburilor și amestecurilor. Aceste propoziții ale lui Lévi-Strauss pun bazele unei critici radicale a Înseși ideii de comunicare Între culturi și a idealului de dialog Între civilizații. Ele contribuie la reabilitarea din punct de vedere antropologic, „În numele Științei”, a unor forme de intoleranță, legate de „exclusivismul” identităților culturale și naționale. Acest scurt ocol printr-o lectură critică a unui text de Lévi-Strauss ne-a plasat În miezul problemei fundamentale, aceea de a defini ca extensie și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ambivalența acestor atitudini și Înclinații „normale” este astfel recunoscută, dar numai derivele lor sunt condamnate, fără iluzii excesive În ceea ce privește eficiența condamnărilor posibile. Optimismul istoric, altfel spus bucuria de a fi intrat În era postrasistă, lasă să se Întrevadă un pesimism antropologic radical care postulează caracterul natural sau normal al pulsiunilor „de excludere” și al auto-preferințelor de grup. În 1988, În discuțiile sale cu Didier Eribon, Lévi-Strauss revine asupra problemei și definește rasismul ca „o doctrină precisă care se poate rezuma În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
baza principiului egalității În diferență, ba chiar a datoriei de a păstra diferențele culturale cu orice preț. Ceea ce Înseamnă o situare pe terenul argumentativ al neorasismului (Taguieff, 1988). Rasism și etnocentrism. O asemenea definiție este echivalentă cu identificarea etnocentrismului, fenomen antropologic universal, ca sursă sau origine a rasismului, redus astfel la una dintre manifestările sale istorice ă să zicem, ultimul său urmaș modern. Această concepție antropologică poate fi opusă unei viziuni modernitare. Etnocentrismul poate fi astfel reinterpretat ca reprezentând protorasismul universal
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
neorasismului (Taguieff, 1988). Rasism și etnocentrism. O asemenea definiție este echivalentă cu identificarea etnocentrismului, fenomen antropologic universal, ca sursă sau origine a rasismului, redus astfel la una dintre manifestările sale istorice ă să zicem, ultimul său urmaș modern. Această concepție antropologică poate fi opusă unei viziuni modernitare. Etnocentrismul poate fi astfel reinterpretat ca reprezentând protorasismul universal, prerasismul sau rasismul elementar care ar fi inerent naturii umane. Dar xenofobia și, În sens mai larg, heterofobia pot și ele apărea ca expresii ale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
putea fi redus la „respingerea celuilalt” sau a „celorlalți” (xenofobie În sens larg), nici la autovalorizarea de către un grup a uzanțelor sale, a normelor și modurilor sale de gândire, fapt ce implică devalorizarea celor aparținând altor grupuri (etnocentrism În sens antropologic). Ipoteza dorinței de homofiliație fizică poate deveni totuși obiectul a două interpretări distincte și incompatibile: 1) o interpretare antropologică anistorică, aceasta constând În Înscrierea dorinței de homofiliație În natura umană, indiferent cum o definim, sau În punerea ei pe seama unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a uzanțelor sale, a normelor și modurilor sale de gândire, fapt ce implică devalorizarea celor aparținând altor grupuri (etnocentrism În sens antropologic). Ipoteza dorinței de homofiliație fizică poate deveni totuși obiectul a două interpretări distincte și incompatibile: 1) o interpretare antropologică anistorică, aceasta constând În Înscrierea dorinței de homofiliație În natura umană, indiferent cum o definim, sau În punerea ei pe seama unei nevoi ipotetice de identitate primordială; 2) o interpretare istorică și culturală care presupune că această dorință vine să Înlocuiască
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În anumite forme de memorie socială ori de influențe socio-istorice (Halbwachs, 1925; Jodelet și Haas, 1999) și care pot alimenta procesul de diferențiere a formelor gândirii colective atât În ceea ce privește primirea străinilor, cât și Într-o serie de „reflexe ideologice” și antropologice generale legate de comunicare, de regulile de viață sau de ideea de bun public. Oricum, ancorarea și obiectivarea formează mecanisme ce stau la baza construirii unei reprezentări și a utilizării sale. Ele ne permit să considerăm mișcarea actului de reprezentare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
maniera lui Erving Goffman, dintr-un punct de vedere etno-metodologic, analiza diferitelor ritualuri care ne punctează viața cotidiană se dovedește esențială deoarece pune În discuție „conduita umană” și ne informează astfel despre ceea ce Gilbert Durand numea, În anii ’60, „structurile antropologice ale imaginarului”. G. F. & CAZENEUVE Jean (1958), Les Rites et la condition humaine, Paris, PUF. DURAND Gilbert (1960), Les Structures anthropologiques de l’imaginaire. Introduction à l’archétypologie générale, Paris, Bordas ă trad. rom. de Marcel Aderca, Structuri antropologice ale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
structurile antropologice ale imaginarului”. G. F. & CAZENEUVE Jean (1958), Les Rites et la condition humaine, Paris, PUF. DURAND Gilbert (1960), Les Structures anthropologiques de l’imaginaire. Introduction à l’archétypologie générale, Paris, Bordas ă trad. rom. de Marcel Aderca, Structuri antropologice ale imaginarului, București, Univers Enciclopedic, 1988. GOFFMAN Erving (1974), Les Rites d’interaction, trad. fr., Paris, Minuit (prima ediție americană: 1967). MAISONNEUVE Jean (1988), Les Conduites rituelles, Paris, PUF. TURNER Victor (1990), Le Phénomène rituel, trad. fr., Paris, PUF (prima
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
celor din Oceania) relevă aspecte de obicei neglijate, În special privind statutul persoanelor. Faptul că reproducerea sclavilor nu a fost văzută ca un mijloc de aprovizionare decât În situații În care cumpărarea, cucerirea sau răpirea erau imposibile subliniază importanța factorului antropologic, precum și substituirea sclaviei prin șerbie. În planul mentalităților, pentru ca astfel de practici să fie percepute drept legitime, trebuie să fie Îndeplinite două condiții, de altfel corelate Între ele: mai Întâi, diversitatea interculturală trebuie să fie interpretată ca o marcă a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a conceptului și a derivaților săi. Toate aceste accepțiuni apar spre sfârșitul secolului al XIX-lea și la Începutul secolului XX, simultaneitate cronologică ce a facilitat confuziile Între teoriile psihiatrice sau psihanalitice, pe de o parte, și cele sociologice sau antropologice, pe de alta. Evident, xenofobia nu poate intra În aceeași categorie cu tulburările psihiatrice, Întrucât este vorba despre o atitudine colectivă, ceea ce o diferențiază net de trăsăturile nevrotice individuale. Și totuși, bazându-se pe absența unuia dintre semnele maturității echilibrate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identifica tipul de viață descris în fiecare poveste (moduri de viață, locul controlului, imaginea de sine, clasificarea tipurilor de povestire ori tipul de personalitate); c) pentru a căuta elemente de consecvență în fiecare dintre aceste aspecte (Polkinghorne, 1995). Utilizând narațiunea antropologică, Coffey și Atkinson (1996) privesc povestirile ca pe niște discursuri morale sau cronici care identifică teme ale vieții (dificultăți covârșitoare, obținerea unor succese), personaje, evenimente, întâmplări esențiale, cariere, momente de cotitură esențiale; influențe importante. Aceștia sugerează, de asemenea, că explorarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
2002. IO ETNOGRAFIA COMUNICĂRII. Sintagma etnografia comunicării a fost propusă în lingvistica nord-americană, a cărei tradiție a limbii din perspectivă etnografică sau în corelație cu aspectele etnografice are aproape un secol. Direcția de cercetare denumită astfel se caracterizează prin baze antropologice care vizează studiul comparativ al comportamentelor comunicative din diverse societăți sau culturi. Obiectul investigației este competența comunicativă, ce reprezintă ansamblul regulilor sociale care permit manifestarea la vorbitori a unei competențe lingvistice (în speță, gramaticale) similare. În acest mod, etnografia comunicării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ce intră în mod evident sub incidența praxematicii, orientate spre fenomenele de limbă degajate din schemele practice. Prin afirmarea și urmarea unei poziții realiste în cercetarea limbii, îndeosebi în analiza sensului în limbă și în discurs, s-a inițiat lingvistica antropologică, care implică, din punct de vedere epistemologic, asumarea unei problematici materialiste, ce intră în atenția praxematicii. La fel ca etnolingvistica, lingvistica antropologică are ca element central al investigației relația dintre limbă și cultură, deoarece limba este concepută ca un inventar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poziții realiste în cercetarea limbii, îndeosebi în analiza sensului în limbă și în discurs, s-a inițiat lingvistica antropologică, care implică, din punct de vedere epistemologic, asumarea unei problematici materialiste, ce intră în atenția praxematicii. La fel ca etnolingvistica, lingvistica antropologică are ca element central al investigației relația dintre limbă și cultură, deoarece limba este concepută ca un inventar complex de idei, interese și ocupații ale unei comunități, care reflectă o viziune despre viață, procesele de metaforizare sau de creare a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și este orientat spre practică, încît referentul și destinația lui nu sînt plasate în extralingvistic, ci în centrul reprezentării lumii în limbă, astfel că problematica praxemului îndreptățește în teorie realismul funciar al analizelor lexicografice și instaurează analiza în cadrul unei lingvistici antropologice. Praxemul nu este ca o etichetă lingvistică atașată obiectelor lumii și sensurile pe care le poartă nu mai sînt concepute ca un conținut sau ca un semnificat stabil, imanent semnului și sistemului lingvistic. Ca atare, praxemul este instrumentul unei produceri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin neologia de sens, deplasîndu-le sub forma schimbărilor de sens sau a reactivărilor. Practica lingvistică se adaugă astfel practicilor perceptive și experiențiale pentru a constitui baza de la care pornește sensul și pentru a înscrie într-un cadru, deopotrivă realist și antropologic, presupoziția reciprocă a limbii și a vorbirii. Construit pentru a realiza reperul de bază în fundamentarea praxematicii, conceptul "praxem" nu este în uzul obișnuit al analizei discursului, pînă în prezent lipsind lucrări cu atitudini foarte ferme în legătură cu utilitatea lui. Mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
SIBLOT - VERINE 2001. RN PRAXEMATICĂ. Pentru a depăși proiectul ideal al unei sistematici abstracte și logice a limbii, promovat prin glosematica lui Louis Hjelmslev, a fost propusă o teorie lingvistică centrată pe analiza producerii sensului în limbă, într-un cadru antropologic și realist, care a fost denumită praxematică. Ideea pe care a fost construită această teorie este că nu există o reprezentare lingvistică a lumii care să fie concepută în afara informațiilor obținute de om din practică și că trebuie avut în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
modalizarea și țin cont de dinamica proceselor de producere a sensului. Cea de-a doua sursă oferă mai multe elemente; ea a ajutat critica epistemologică a modelelor structuraliste care postulau imanența sensului, contribuind la fondarea teoretică a cadrelor unei lingvistici antropologice și la opțiunea realistă a analizelor lingvistice; acest realism este inerent dialecticii limbii și realității prin care practica lingvistică se articulează cu alte practici, fiind legat de însăși noțiunea de producere a sensului. În ceea ce privește psihanaliza, care sondează constituția și funcționarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este de natură materială, se opune spiritualismului, care atribuie realității o natură spirituală. Termenul realism poate denumi astfel orice atitudine artistică, științifică sau de altă natură, care promovează urmarea (modelului) realității în trăsăturile ei esențiale și, din acest motiv, lingvistica antropologică nu poate fi decît realistă. V. idealitate, materialitate, realitate. D. FILOZ. 1978; FLEW 1984; JULIA 1991; BLACKBURN 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO REALITATE. Ca termen filozofic, realitate denumește tot ceea ce există în afara conștiinței umane și este independentă de ea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
combinații conduce la o stereotipie a exprimării. Despre stereotipii se vorbește în ultimul timp în diverse domenii, de la medicină (stereotipiile de limbaj, de expresie, în boli ca schizofrenia), pînă la didactică sau în orice disciplină care promovează evitarea șablonizărilor. Perspectiva antropologică abordează problema stereotipurilor culturale identificate la nivelul gîndirii, stereotipuri care ar asigura coerența și individualizarea unui grup, social, etnic, a unei comunități culturale, materializate fie în mituri, ca discursuri autoreferențiale și justificatoare (miturile fondatoare), fie în prejudecăți emise în legătură cu ceilalți
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Humanitas, București, 2011). Coseriu, Eugenio, Gramática semántica, universales. Estudios de lingüística funcional, Editorial Gredos, Madrid, 1978. Coseriu, Eugenio, El hombre y su lenguage. Estudio de teoría y metodología lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1977. Coșeriu, Eugen, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică. Trei studii, "Știința", Chișinău, 1994. Coșeriu, Eugeniu, Omul și limbajul său. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2009. Coseriu, Eugenio, Principios de semántica estructural, Editorial Gredos, Madrid, 1977. Coseriu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Limba română în fața Occidentului. De la Genebrardus la Hervás, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004); Introducción a la lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1986 (trad. rom. Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, 1999); Prelegeri și conferințe (1992-1993), Iași, 1994; Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, "Știința", Chișinău, 1994; Lezioni de linguística generale, Torino, 1973 (trad. rom. Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000); Limbaj și politică, în "Revista de lingvistică și știință literară", nr. 5, 1996, p. 10-28; Latinitatea orientală, în culegerea Limba română
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Știința" reprezintă aici ceea ce, mai tîrziu, va denumi competență (expresivă). 15 Ibidem, p. 315. 16 Traducerea românească, făcută după versiunea spaniolă, realizată de autor și tipărită în 1983, a fost publicată în volumul Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, Chișinău, "Știința", 1994, pp. 129-150. 17 Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică, p. 135. 18 Ibidem, p. 146. 19 Ibidem, p. 148. 20 De altfel, traducerile în italiană și în română ale lucrării Lingvistica textului sînt subintitulate Introducere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]