4,171 matches
-
dar este clar vorba despre o transformare a omului într-o formă de capital. De aceea e bine ca economiștii să nu uite că disciplina lor s-a desprins din filosofia socială și să continue să învețe filosofie, sociologie și antropologie, pentru a nu mai pro-duce astfel de barbarii reducționiste la adresa ființei umane. Există o metodologie și o epistemologie comună științelor sociale și nu e cazul să ne ascundem în spatele unor nume ca J. Mincer, Th. Schultz, G. Becker sau G.
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mentale și spirituale de procesele biologice repune în discuție problema dualismelor tradiționale corp-suflet și materie-minte. Atît oamenii de știință, cît și teologii sunt preocupați să elaboreze teorii ale eului întrupat social, care să fie compatibile cu descoperirile neuroștiințelor și ale antropologiei și, de asemenea, cu viziunea biblică privind persoa-na ca sinteză a gîndirii, simțirii, voinței și acți-unii" (p 11). Lumea pare guvernată de legi științifice. E oare posibil ca Dumnezeu, care a creat lumea, să o lase să evolueze independent? Greu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
naufragiază. În dezlănțuirea tehnicii, operatoriul a înlocuit voluptățile senzoriale, virtualul - realul, exploatarea excesivă a potențialelor - plăcerile leneviei. S-a terminat cu vagabondajele și diletantismele plăcerii, hedonismul a încetat să mai fie de actualitate, el nu mai ține decât de o „antropologie depășită de-acum”33. Astfel, în civilizația agitației și a virtualului, Superman apare ca un erou fără corp. „Senzația de mai bine” și corpul senzațiilortc " „Senzația de mai bine” și corpul senzațiilor" E greu de negat că un întreg ansamblu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se dorește un instrument prețios pentru cercetători, activiști și factori de decizie politică. Volumul este o contribuție a unor cercetători din domenii diferite și poate fi deci interesant pentru persoanele interesate de globalizare, democratizare și gen din domeniile economiei, sociologiei, antropologiei, științelor politice și studiilor de dezvoltare. A fost conceput astfel încât să poată fi folosit la cursuri universitare pentru ani terminali sau la cursuri postuniversitare. 2tc "2" Gen, globalizare și democratizare: lecții din Oceaniatc "Gen, globalizare și democratizare \: lecții din Oceania
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de profesori și studenți a inițiat un proiect pe termen lung, numit Agricultura y Sociedad en el Bajíoxe "Bajío, regiunea Mexic", finanțat printr-un acord semnat de Universitatea Iberoamericană, Universitatea Autonomă Metropolitană, Iztapalapa și Centrul Superior de Cercetare în domeniul Antropologiei Sociale (CIS-INAH), astăzi numit Centrul de Cercetare și Studii Superioare în domeniul Antropologiei Sociale (CIESAS) (Gonzales, 1992). Studiul a continuat în California, Pennsylvania, Guanajuatoxe "Guanajuato" și Texas, folosindu-se aceeași metodologie și același cadru teoretic, grație proiectelor de cercetare finanțate
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
y Sociedad en el Bajíoxe "Bajío, regiunea Mexic", finanțat printr-un acord semnat de Universitatea Iberoamericană, Universitatea Autonomă Metropolitană, Iztapalapa și Centrul Superior de Cercetare în domeniul Antropologiei Sociale (CIS-INAH), astăzi numit Centrul de Cercetare și Studii Superioare în domeniul Antropologiei Sociale (CIESAS) (Gonzales, 1992). Studiul a continuat în California, Pennsylvania, Guanajuatoxe "Guanajuato" și Texas, folosindu-se aceeași metodologie și același cadru teoretic, grație proiectelor de cercetare finanțate de Universitatea Santa Barbara din California, Universitatea Indiana din Pennsylvania, Biroul de Recensământ
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
1994, publicată în La Journada, 31 ianuarie, traducere de Jonathan Fox, Celebrating the Struggles of Women, Comision Nacional por la Democracia en Mexico, El Paso. Margolis, Jane, 1982, El Papel de la Mujer en la Agricultura del Bajío, disertație, Departamentul de Antropologie, Universidad Metropolitana Iztapalapa. Martin, P., 1997, „Liberale Marktwirtschaft als höchstes Stadium der Menschheit”, Le Monde Diplomatique, iunie, 14. Matsui, Yayori, 1997, Asia tono Rentai (Solidaritate cu Asia), Centrul Shiryo (Centrul de documentare cu privire la femeile din Asia), Ajia Josei, pp. 53-58
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Printing Office, Washington, D.C. U.S. Bureau of Census, 1997, Statistical Abstracts, nr. 11 și 13, Government Printing Office, Washington, D.C. Valencia, Reynaldo, 1981, Persistencia y Expansion de Sistemas Agricolas Tradicionales: el Caso del Huamil en el Bajío, disertație în domeniul antropologiei sociale, UAM-Iztapalapa, Mexic, D.F. Valenzuela, Maria Elena, 1998, „Women and the Democratization Process in Chile”, în Jane Jaquette, Sharon Wolchik (ed.), Women and Democracy: Latin America and Central and Eastern Europe, Johns Hopkins University Press, Baltimore, pp. 47-74. Ward, K.
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sociale și forme asociative comunitare ca bază a dezvoltării durabile. Cazul Drăgușului contemporan / 14 * VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Conferința Asociației Române de Sociologie - decembrie 2005 - Forumul metodologic - Lista membrilor Forumului; Lista membrilor Consiliului Asociației Române de Sociologie - Codul deontologic RECENZII Gheorghiță Geană, Antropologia culturală. Un profil epistemologic (Marin Constantin) Dumitru Sandu, Dezvoltare comunitară (Andra Aldea, Ana Bleahu) / Monica Heintz, Despre muncă, români și postcomunism: Etica muncii la românii de azi (Bogdan Voicu) / Cristian Barna, Terorismul, ultima soluție? (Lazăr Vlăsceanu) / History and Anthropology, (Gabriel-Ionuț
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de organizare și adaptare flexibile în contextul unei piețe libere. Managementul nu presupune un set de strategii rigide potrivite numai unei competiții perfecte, ci forme de adaptare în condițiile de piață reală (Martinelli, 2001). Așa cum ne-au învățat istoria economică, antropologia socială și sociologia, orice proces economic implică și o serie de relații sociale. Astfel, managementul vizează atât relațiile economice cât și relațiile sociale implicate în funcționarea oricărei întreprinderi. În cazul fermelor agricole voi urmări ambele dimensiuni și modul în care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și interpretării (uneori greșit intenționate) rezultatelor cercetării. Un cod trebuie să se bazeze pe încercarea de diseminare a „celor mai bune practici” și pe influențarea clienților din mass-media în scopul evitării prezentării tendențioase a rezultatelor cercetării. RECENZII Gheorghiță Geană, (2005). Antropologia culturală. Un profil epistemologic, București, Criterion Publishing, 246 p. Antropologia culturală se află încă, din mai multe motive, într-o situație „emergentă” în România: deși instituționalizată în 1964 la Institutul „Francisc Rainer” și cuprinsă în programa Facultății de Filosofie a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
să se bazeze pe încercarea de diseminare a „celor mai bune practici” și pe influențarea clienților din mass-media în scopul evitării prezentării tendențioase a rezultatelor cercetării. RECENZII Gheorghiță Geană, (2005). Antropologia culturală. Un profil epistemologic, București, Criterion Publishing, 246 p. Antropologia culturală se află încă, din mai multe motive, într-o situație „emergentă” în România: deși instituționalizată în 1964 la Institutul „Francisc Rainer” și cuprinsă în programa Facultății de Filosofie a Universității din București din 1972, această disciplină nu-și află
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
amintite (altfel, de mult consacrată la nivel internațional), în fapt, mult mai complexă decât enunțul de „știință a omului”, care-i este asociat în mod familiar. Profesorul Gheorghiță Geană este probabil cel mai autorizat și mai reputat specialist român în antropologia culturală. Dacă o apreciere de acest fel ar pretinde o „probă a timpului”, atunci cei 40 de ani de muncă în domeniu, pe care domnul Geană îi va aniversa anul viitor reprezintă un argument relevant. Noi ținem seama aici în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dintre cele mai prestigioase? În așteptarea unei exegeze asupra creației intelectuale a profesorului Geană, să examinăm, în cele ce urmează, conținutul unei cărți a cărei elaborare a constituit (în 1977) subiectul celei dintâi (după câte știm) teze de doctorat dedicată antropologiei culturale, în România. Lucrarea Antropologia culturală. Un profil epistemologic a fost, așadar, accesibilă celor interesați doar sub o formă dactilografiată, vreme de aproape trei decenii. Amânarea publicării este explicată de autor prin „dorința îmbunătățirii” sau a „dezvoltării”, într-o perioadă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
așteptarea unei exegeze asupra creației intelectuale a profesorului Geană, să examinăm, în cele ce urmează, conținutul unei cărți a cărei elaborare a constituit (în 1977) subiectul celei dintâi (după câte știm) teze de doctorat dedicată antropologiei culturale, în România. Lucrarea Antropologia culturală. Un profil epistemologic a fost, așadar, accesibilă celor interesați doar sub o formă dactilografiată, vreme de aproape trei decenii. Amânarea publicării este explicată de autor prin „dorința îmbunătățirii” sau a „dezvoltării”, într-o perioadă în care, cum spune el
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
accesibilă celor interesați doar sub o formă dactilografiată, vreme de aproape trei decenii. Amânarea publicării este explicată de autor prin „dorința îmbunătățirii” sau a „dezvoltării”, într-o perioadă în care, cum spune el, „am crescut ca om de știință odată cu antropologia culturală românească”, iar, pe de altă parte, „setul de probleme” abordat în carte avea să rămână „nucleul tare și peren” al disciplinei. Cum vom vedea, volumul servește și azi cu mult folos inițierii în antropologie, cu posibilitatea ca „hiatus”-ul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ca om de știință odată cu antropologia culturală românească”, iar, pe de altă parte, „setul de probleme” abordat în carte avea să rămână „nucleul tare și peren” al disciplinei. Cum vom vedea, volumul servește și azi cu mult folos inițierii în antropologie, cu posibilitatea ca „hiatus”-ul respectiv să fie în mod consistent acoperit în numeroasele lucrări publicate de către profesorul Geană în perioada ulterioară susținerii tezei sale doctorale. Cartea este scrisă ca o „introducere epistemologică” (nu tematică) în antropologie, cu convingerea critică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
folos inițierii în antropologie, cu posibilitatea ca „hiatus”-ul respectiv să fie în mod consistent acoperit în numeroasele lucrări publicate de către profesorul Geană în perioada ulterioară susținerii tezei sale doctorale. Cartea este scrisă ca o „introducere epistemologică” (nu tematică) în antropologie, cu convingerea critică potrivit căreia „știința pornește de la concept”. Ca atare, autorul identifică „trei condiții constitutive”: condiția ontologică (în legătură cu precizarea unui domeniu antropologic propriu), condiția metodologică (rezultată din specificitatea cercetării antropologice) și condiția conceptuală (cu scopuri taxonomice, dar și pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
precizarea unui domeniu antropologic propriu), condiția metodologică (rezultată din specificitatea cercetării antropologice) și condiția conceptuală (cu scopuri taxonomice, dar și pentru o coerență și completitudine a disciplinei). „Condiția ontologică” este abordată, în primul rând, cu referire la începuturile științifice ale antropologiei, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Contextul desăvârșirii „marilor descoperiri antropo-geografice” îngăduie disciplinei depășirea unei problematici inspirată de ideile de „natură umană” (conform cu Adolf Bastian) și de „progres” (acesta fiind reflectat în modelul evoluționist tristadial, profesat de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
descoperiri antropo-geografice” îngăduie disciplinei depășirea unei problematici inspirată de ideile de „natură umană” (conform cu Adolf Bastian) și de „progres” (acesta fiind reflectat în modelul evoluționist tristadial, profesat de Lewis H. Morgan și James G. Frazer). Dacă, începând cu Franz Boas, antropologia se orientează „pe calea inductiv-empirică”, într-o viziune istoricistă, iar apoi (tot în universul american al disciplinei) și printr-un demers psihologist, Școala britanică (prin Bronislaw Malinowski și A.R. Radcliffe-Brown) va imprima acesteia o la fel de important-constitutivă dimensiune socială. Autorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
universul american al disciplinei) și printr-un demers psihologist, Școala britanică (prin Bronislaw Malinowski și A.R. Radcliffe-Brown) va imprima acesteia o la fel de important-constitutivă dimensiune socială. Autorul se referă în continuare la „locurile supralicitate” în practica empirică și teoretică a antropologiei, și anume „fenomenul primitiv” și „comunitatea mică”. Atunci când studiul societăților aliterate dezvăluie interesul antropologilor pentru „explicații genezice” (printr-o asociere relativă a populațiilor „arhaice” contemporane cu cele preistorice), micile comunități răspund nevoii științifice a unei „percepții sinoptice” sau „holistice” a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
antropologilor pentru „explicații genezice” (printr-o asociere relativă a populațiilor „arhaice” contemporane cu cele preistorice), micile comunități răspund nevoii științifice a unei „percepții sinoptice” sau „holistice” a comportamentului uman. Profesorul Geană vorbește în acest context de „unitățile existențial-umane”, prin care antropologia își concretizează „ipostazele realității umane”, respectiv individul, familia, comunitatea, națiunea, antroposfera (ultima, „integrând obiectul de studiu” al disciplinei, îi afirmă acesteia „conștiința oicumenică”). În ceea ce privește „condiția metodologică” a disciplinei, profesorul Geană oferă mai întâi o critică a antropologiei filosofice (pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
existențial-umane”, prin care antropologia își concretizează „ipostazele realității umane”, respectiv individul, familia, comunitatea, națiunea, antroposfera (ultima, „integrând obiectul de studiu” al disciplinei, îi afirmă acesteia „conștiința oicumenică”). În ceea ce privește „condiția metodologică” a disciplinei, profesorul Geană oferă mai întâi o critică a antropologiei filosofice (pe care o vede mai curând drept o „filosofie antropologică”). Antropologia culturală se definește ca „discurs empiric-întemeiat [nu ca „discurs intuitiv-speculativ”, propriu antropologiei filosofice] despre om și cultură”. Cea dintâi metodă a unei atare legitimări empirice este observarea participativă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
comunitatea, națiunea, antroposfera (ultima, „integrând obiectul de studiu” al disciplinei, îi afirmă acesteia „conștiința oicumenică”). În ceea ce privește „condiția metodologică” a disciplinei, profesorul Geană oferă mai întâi o critică a antropologiei filosofice (pe care o vede mai curând drept o „filosofie antropologică”). Antropologia culturală se definește ca „discurs empiric-întemeiat [nu ca „discurs intuitiv-speculativ”, propriu antropologiei filosofice] despre om și cultură”. Cea dintâi metodă a unei atare legitimări empirice este observarea participativă, prin care antropologia - ca „autocunoaștere” umană - răspunde cerinței de „transcendere a lumii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
acesteia „conștiința oicumenică”). În ceea ce privește „condiția metodologică” a disciplinei, profesorul Geană oferă mai întâi o critică a antropologiei filosofice (pe care o vede mai curând drept o „filosofie antropologică”). Antropologia culturală se definește ca „discurs empiric-întemeiat [nu ca „discurs intuitiv-speculativ”, propriu antropologiei filosofice] despre om și cultură”. Cea dintâi metodă a unei atare legitimări empirice este observarea participativă, prin care antropologia - ca „autocunoaștere” umană - răspunde cerinței de „transcendere a lumii «obiectului» de cunoaștere” (acesta „împărtășind aceeași condiție existențială” cu cercetătorul, ca „subiect
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]