4,080 matches
-
în direcția stopării încălzirii globale, dacă alte comunități neglijează acest lucru. Încălzirea globală este o problemă a planetei. Numai că instrumentele de care dispune omenirea sunt naționale sau locale și ele pot influența mai puțin o problemă de o asemenea anvergură. În alți termeni, problemele de mediu sunt severe nu numai pentru că natura lor este complexă, ci și pentru că ele ne surprind nepregătiți să le facem față. Problemele de mediu scot în lumină o slăbiciune endemică a societății contemporane: incapacitatea de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mult mai reduse în atmosferă."331 Tocmai aceste interese divergente, sau percepute ca fiind divergente, temerea că unii vor achita o parte mai mare din nota de plată decât alții, țin lucrurile pe loc și blochează înțelegerile de mai mare anvergură. De pildă, Michael A. Levi preciza că o problemă viu dezbătută în momentul de față este "cine are prima mișcare", obligație care ar trebui să revină lumii dezvoltate, statele în curs de dezvoltare urmând să beneficieze de răgazul pe care
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
climatice se referă doar la viitor. Și întotdeauna când ne raportăm la viitor, fie ne reprezentăm mai puțin clar lucrurile, fie suntem tentați să le amânăm: este ceva care ține de ziua de mâine... Problemele de mediu au o asemenea anvergură, exercită o asemenea influență, încât efortul de a stopa efectul lor negativ presupune o mobilizare similară unei conflagrații mondiale. Numai că atunci când trebuie identificat "dușmanul", descoperim că el nu are o formă precisă. "Dușmanul" este peste tot, sub forma încălzirii
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
se află societatea contemporană. Cu cât vom lăsa întâmplarea, simplul joc al pieței, al circumstanțelor favorabile sau nu să ne ghideze existența, cu atât costurile vor fi mai mari. Pur și simplu, ne aflăm în fața unor probleme noi, de o anvergură care uneori ne scapă, iar răspunsurile trebuie construite la adăpost de pecetea atât de împovărătoare a interesului imediat și de influența ideologiilor de orice fel. Lumea modernă are nevoie de pragmatism și de inteligență prevăzătoare. II. Demografia învinge geografia Tabloul
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
maximă încordare. Până la urmă, ceea ce diferențiază țările lumii de astăzi este prezența sau absența viziunii: la nivelul cel mai înalt, al țărilor dezvoltate, izbește absența viziunii atât în cazul SUA, cât și al Europei. Absența viziunii și a liderilor de anvergură. La nivelul doi, al țărilor din "Lumea a doua" izbește prezența viziunii și determinarea în transpunerea ei în viață; la nivelul trei380, al țărilor slab dezvoltate, care nu au reușit să-și articuleze eforturile într-o strategie cât de cât
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
China (evident, și pe fondul creșterii imensei piețe interne chineze). Atât de puternică, încât putem vorbi despre un adevărat fenomen geopolitic asiatic: lanțul asiatic de producție și de aprovizionare centrat pe China. Este răspunsul asiatic la criza din anii 1997-1998. Anvergura fenomenului este fixată de cifre. Potrivit datelor FMI, în 2005, 22% din totalul exporturilor taiwaneze mergeau spre China, de opt ori mai mult decât în 2000, și 45% din exporturile Hong Kongului, comparativ cu 34% în 2000. Întâlnim aceeași tendință
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
și toate celelelalte constrângeri temporale și dependențe, se creează un nou mediu de Învățare, cu totul diferit, construit În jurul acestor noi tehnologii care dau altă imagine școlii - o școală conectată acum la un sistem informațional și de comunicare de mare anvergură, cu „clase de curs virtuale”, cu „relații virtuale” și „comunități școlare virtuale”; - pe scurt, se creează situații inedite de instruire, ceea ce poate duce la un saltcalitativ la nivelul practicilor instrucționale (educaționale) (a se vedea ultimul capitol). Firește, ca orice noutate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
implicarea compartimentului firmei-mamă. III.6. Finanțeletc "III.6. Finanțele" Grupul ICCO a marcat în întreaga sa existență o dinamică pozitivă a cifrei de afaceri pentru, practic, toate firmele din grup, ceea ce explică dezvoltarea ca ansamblu și implicarea în afaceri de anvergură crescătoare. Unele sunt explicate prin conjuncturi nefavorabile sau ca efecte ale unor strategii trazitorii. Tabelul III.2 exemplifică dinamica cifrei de afaceri exprimate în euro (pentru a avea o perspectivă financiară și a diminua efectul inflației). Există o singura poziție
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
efectul inflației). Există o singura poziție în 2003 ce marchează o scădere punctiformă, iar firma ICCO Instal, apărută ultima în grup, nu este poziționată. Creșterea semnificativă a ultimilor doi ani se explică printr-o implicare mai fermă în proiecte de anvergură cu valoare adăugată mare. Tabelul III.2 Sursă: ICCO O imagine a ponderii diferitelor firme ale grupului prin prisma cifrei de afaceri pe 2004 este redată în figura III.1. Aceasta poate fi coroborată cu cea privind ponderea personalului (figura
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
În România se poate constata că alături de produsele consacrate Coca-Cola și corespondentele PepsiCo există o serie de clone autohtone, mai mult sau mai puțin „galonate” de elemente de marketing, dar cu pretenții de asemănare a condiționării și prezentării. Diferențele de anvergură și calitate a campaniilor publicitare sau de promovare încă rămân consistente față de urmăritori, dar standardele se copiază rapid. Pentru că este în frunte la nivel mondial, Coca-Cola recepționează prima și criticile la adresa standardelor de marketing utilizate în industria băuturilor răcoritoare. În
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
frecventa platonismele mai noi ori mai vechi. Dar Platon se „multiplică” în posturi inedite (redublare uneori grațioasă alteori inutilă), refuzând cu încăpățânare exclusivități. Noi, post-modernii, intrăm de regulă prea profesorali în filosofie pentru a putea surprinde la dimensiunile sale reale, anvergura și esențele unui orizont istoric confecționat prioritar din scene disparate. Dezamăgiți metodic de „societatea spectacolului” și excedați de proceduri am reușit să „necropsiem” platonismul cu abilitate chirurgicală. Știm, indiscutabil, o seamă de amănunte despre Ideile platoniciene, despre tripartiția sufletului și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
modernitatea. Ideile sale rămân fundamental compatibile cu acea știință a guvernării (epitactike téchne) în care a crezut cu toată ființa sa atunci când a propus contemporanilor săi modelul regelui-filosof. Legătura dintre cultură și putere trebuie să-i fi apărut în toată anvergura ei atunci când a pretins existența unei poezii de stat și a unei muzici de stat. Există in nuce, la Platon, prefigurarea unei strategii de încurajare direcționată a procesului de inculturare. Fenomenul social prin care elementele de bază ale unei culturi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe structura detaliată a procesului creativ individual descris în fiecare studiu. A Passion for Science, o colecție realizată de Wolpert și Richards (1988), relevă cu acuratețe că această teorie a procesului de dezvoltare poate fi susținută de studii de mică anvergură. Există o vastă colecție de biografii și autobiografii ale savanților, în multe dintre ele menținându-se un echilibru între aspectele strict personale și problemele de ordin cognitiv și creativ, din care cităm numai un singur studiu, selectat pe baza relevanței
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
membrilor de familie și a unor grupuri rasiale. Galton susține că acele imagini „generice” reprezintă „mai mult decât media... Ele sunt generalizări realiste pentru că asimilează toate informațiile și interpretările” (1983, p. 233). Cu alte cuvinte, sunt similare tabelelor statistice de anvergură deoarece includ toate trăsăturile care formează un tip specific. Trăsăturile irelevante sunt excluse, iar Galton adaugă că reducerea dimensiunilor copiilor duce la eliminarea aproape totală a particularităților și cu atât mai bine! O altă inovație fotografică datând din aceeași perioadă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Dicționarul etimologic, Dicționarul general al literaturii române, Istoria românilor, Patrimoniul cultural național, Terminologia științelor tehnice, Biosferă - Geosferă, Cercetări la nivelul celular și molecular al afecțiunilor cu mare răspândire în populația României, Protecția mediului ambiant și a resurselor naturale, proiectele de anvergură ESEN I (care a pregătit strategia de dezvoltare a României), ESEN II și ESEN III (care încearcă, între altele, să adapteze legislația românească la cea a Uniunii Europene), precum și cel referitor la Societatea informațională, la care participă toate cele 14
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
ține de dominația lor în raport cu masele”. Există însă și un element neproporțional, care este „o limită absolută dincolo de care forma de grup aristocratic nu mai poate fi menținută”. Aceasta ține de formule de sociabilitate pe care numai o grupare de anvergură limitată o poate asigura: „trebuie ca rețeaua legăturilor de rudenie și a alianțelor să traverseze acest corp în întregul său și ca el să poată fi urmat” (Simmel, 1908, 1999, p. 84). Identitate și alteritate Ca minoritate, elita este supusă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
men ce oferă dovada fluidității stratificării sociale sau cu aroganță și dispreț, ca niște „parveniți” care nu sunt deținători ai codurilor mediului social în care s-au amestecat. Dar există și fenomene de ascensiune socială de o și mai mare anvergură. Este cazul legiștilor, categorie socială ascendentă a cărei importanță s-a manifestat încă din secolului al XIV-lea, sub Filip al IV-lea cel Frumos. Legiștii au intrat în competiție cu elitele tradiționale, nobilimea și clerul, și vor sfârși prin
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în profitul altor persoane, având alte justificări. În această perspectivă „dezamăgitoare”, o societate egalitară este o imposibilitate empirică, chiar dacă există unele societăți mai puțin inegalitare decât altele și unele dominații mai suportabile decât altele. Orice ansamblu social de o oarecare anvergură comportă niște persoane care conduc și altele care se supun mai mult sau mai puțin docil directivelor date de primele. Democrația, în sensul guvernării „poporului prin popor, de către popor”, ține de utopia socială. Totuși, poate fi considerat ca democratic un
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fi duse la îndeplinire, mobilizarea unei palete largi de instituții și actori relevanți în domeniu (Zamfir, 2006a p. 27). Dacă în anii ’80 termenul de parteneriat era preponderent folosit pentru a se referi la asociați care colaborează la proiecte de anvergură, având, în principal, o nuanță socioeconomică, astăzi este folosit în mod extins și în majoritatea proiectelor desfășurate la nivel local pentru responsabilizarea și mobilizarea actorilor relevați în vederea soluționării unor probleme (de exemplu, combaterea excluziunii sociale). Procesul de descentralizare (vezi descentralizare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Rusia și China, care aspirau la acest statut deopotrivă. Colonialismul nu este un proces nou al secolului al XIX-lea, el existând încă din secolul al XV-lea, din vremea marilor descoperiri geografice. Însă după Congresul de la Viena, capătă o anvergură mondială, achizițiile de noi colonii și extinderea imperiilor coloniale devin o politică națională a Marilor Puteri europene, care ajung astfel până la sfârșitul secolului, să-și împartă întregul glob pământesc. De pildă, în secolul al XIX-lea, numai Marea Britanie își mărește
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
XIX-lea și începutul secolului XX au existat mai multe momente când Marile Puteri s-au luptat între ele (războiul din Crimeea sau etapele expansiunii prusace sunt doar câteva exemple), însă urmările au fost limitate - oricum, incomparabil mai mici ca anvergură și durată decât cele din perioada precedentă. Declanșarea primului război mondial a semnificat faptul că securitatea internațională nu a mai putut fi păstrată de principalii săi gestionari și, cel puțin în Europa, conflictul s-a generalizat, aproape toate statele participând
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cel puțin în Europa, conflictul s-a generalizat, aproape toate statele participând la el. Un alt argument pentru care securitatea internațională se ocupă în particular de Marile Puteri ar fi că acestea au, în plus față de actorii de mai mică anvergură, o gamă mai largă de interese, pe care le proiectează în întregul sistem. Un astfel de stat poate considera ca ținând de „securitatea națională” apărarea unor interese care depășesc supraviețuirea și propriile frontiere, definind ca interese fundamentale obiective precum conservarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
celor două mărimi permite ameliorarea unei prime diferențe recognoscibile în literatura de specialitate, aceea dintre două macrotipuri de definire a fenomenului globalizării: unul care focalizează creșterea interconectării și a interdependenței, a interacțiunilor și a fluxurilor transnaționale; și altul care accentuează anvergura (acoperirea geografică) a fenomenului, traductibilă în comprimarea simbolică a spațiului și timpului în așa fel încât evenimente locale pot fi rapid antrenate de evenimente produse la mare distanță. Asociate reprezentării globalizării ca fenomen deopotrivă intensiv și extensiv, cele două tipuri
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
materiale, civilizaționale, aferente dimensiunilor tehnologică și economică ale globalizării - și „occidentalizare” (denumind aspectele spirituale, non-materiale - mai ales culturale - legate de ideile, valorile și credințele propagate global din direcția Occidentului, dar întâmpinând o rezistență acerbă în interiorul culturilor non-occidentale). În raport cu această distincție, anvergura globală a modernizării este cvasiunanim acceptată de autorii din literatura de specialitate. În schimb, părerile pe marginea dimensiunilor non-materiale ale globalizării sunt împărțite între pe de o „conversaționaliști” și „culturaliști”. Autorii primei grupe sugerează dezvoltarea graduală a unei societăți internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cei inserați în caseta 1 se poate reține că au frecvență mai mare termeni ca: integrare, legături transnaționale, fluxuri de bani, servicii și capital peste granițe, extindere globală. Numai cu acești termeni se poate articula o definiție ca: proces de anvergură globală, desfășurat cu ajutorul piețelor libere, legăturile transnaționale, ducând în final la integrarea economiei statelor lumii. Bineînțeles că această definiție poate fi criticată: nu răspunde la o întrebare a unui martor neutru al procesului globalizării: cui folosește integrarea într-o economie
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]