271,809 matches
-
barcă. Vor fi condamnați la spînzurătoare, deși, un secol și ceva mai devreme, într-o situație similară, inculpații fuseseră achitați sub pretextul că fapta lor fusese inevitabilă în condiții de naufragiu și foamete. Distanța dintre cele două verdicte măsoară modificările apărute în disputa dintre dreptul natural și cel politic, dispută ce se regăsește, simetric, în discursul teoretic. Pătrunsă aici, șalupa ce-i transformă pe naufragiați în antropofagi este laboratorul mental în care sînt testate efectele schimbării acestei distanțe. Dilemele identității e
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
ieșeni. Un spectacol de gală la Sala Palatului cu "Pianistul". Și, mai ales, Roman Polanski două zile la București ( mulțumim Delegației Comisiei Europene la București, mulțumim Ambasadei Franței, mulțumim Amdasadei Poloniei si, mai ales, mulțumim Instititului Polonez care, deși recent apărut în peisajul bucureștean, ne-a oferit, deja, multe delicatese cinematografice) Așadar, o conferință de presă la Hotel Marriott, un interviu în exclusivitate și o lecție de cinema la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică - iată trei momente ale acestei
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
deveni, dacă viața și idealurile o cer, criminale. În fiecare pivniță se conviețuiește cu un cadavru la propriu sau la figurat, al tău sau al celuilalt așa încît nu există nici un motiv în plus pentru poticneli. Nu există scrupule, nu apar remușcări. Un pic mai bine pentru criminale. Au scăpat de o retardată, de viziunile ei și de mirosul ei de rahat, Mariedl excelînd, de altfel, în a desfunda closete cu mîna, fără mănuși. Mariedl a împuțit proiecțiile minunate ale celor
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
pe vremuri), ci literatura de informație: dicționare, istorii literare, biografii, culegeri de clasici etc. Franța nu mai are, azi, mari prozatori. În general, mitul marelui scriitor a dispărut. Barthes a observat această tendință încă din anii ’70. În locul lui a apărut mitul teoreticianului, mitul profesorului. A dispărut și el. Ce putem aștepta? O întoarcere a romanului. Condiția este ca, după ce a trecut prin experiența postmodernismului, romanul să se întoarcă la epic. Nu zic la realism, la narațiunea de tip secolul 19
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
dacă o publică, cine o citește. Mi s-a întâmplat, cu 15-20 de ani în urmă, o istorie interesantă: pregăteam volumul IV din seria Scriitori români de azi și, vrând să scriu despre un roman al lui Mircea Horia Simionescu, apărut în timpul stagiului meu francez, l-am împrumutat de la Biblioteca Facultății de Filologie. Era vorba, de nu mă înșel, de Biblioteca generală. Când l-am deschis, am constatat că foile nu erau tăiate. Stătuse în biblioteca studenților filologi mai mult de
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
se ține grație dialogului" ( Itinerar printre clasici, 1984, p. 60). În fond, în aceste texte nu criteriul creației în eternitate conta, ci acela al limbii în actualitate; nu acțiunea și personajele erau miza, ci dialogul, în care firescul colocvial ne apare și azi ca remarcabil de autentic. În studiul comparatist din 1924 important pentru identificarea surselor, dar insensibil la calitatea reală a limbajului Ch. Drouhet făcea printre altele afirmația că limbajul adaptărilor lui Alecsandri este prea fidel originalelor, calchiind chiar, stîngaci
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
comune. Procedeul e prezent și în această formulă, desigur metaforică, ironică și depreciativă; evoluția ei semantică nu e însă tocmai transparentă. Elementele compusului evocă sfere semantice care pot sugera, fără să precizeze, o tratare comică a utilizării armei: a spăla apare în expresia a spăla în sînge, cu sensul "a jefui", sau "a răzui", "a rindelui" ( DLR), iar varza este prototipică pentru ceva hărtănit, distrus, mărunțit, într-o ipostază mai curînd culinară decît naturală ( a face varză apare în dicționarul academic
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
armei: a spăla apare în expresia a spăla în sînge, cu sensul "a jefui", sau "a răzui", "a rindelui" ( DLR), iar varza este prototipică pentru ceva hărtănit, distrus, mărunțit, într-o ipostază mai curînd culinară decît naturală ( a face varză apare în dicționarul academic cu primul sens "a tăia în bucățele", însoțit de un citat din basm: "Dă-te jos... să te fac varză cu paloșul"). Dincolo de aceste asociații, e totuși de presupus o verigă deocamdată ignorată - în evoluția sensului metaforic
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
simțită prezența de mai multe ori: "Hai, țopîrcă, vin cu mine la masă"; S-a cam fasolit la început" ( Agachi Flutur); "am ofticat cu vorba" ( Gură-cască, om politic) etc. Primul citat în care pacea( v)ura ( din turcă și greacă) apare ca epitet depreciativ, nu doar cu sensul de "cîrpă", e tot din Alecsandri, În secolul al XIX-lea, registrul familiar-argotic cuprindea desigur destule multe turcisme și țigănisme, nefiind exclusă influența lor reciprocă. Un alt termen frecvent în teatrul comic al
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
CULTURAL nr. 167, un excelent pamflet al dlui Dan Ungureanu. Obiectul? Cartea dnei Viorica Enăchiuc despre care și România literară a vorbit în numărul trecut ca despre o impostură. Sprijinite de autoritățile comuniste, acest tip de lucrări pseudoștiințifice continuă să apară și azi pe fondul unor mentalități vechi și pernicioase. Ne bucurăm că specialiștii nu mai tac, socotind sub demnitatea lor să se implice în asemenea urîte lucruri. Așteptăm și alte comentarii. l În CONVORBIRILE LITERARE din aprilie, dl Dan Mănucă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
dacă toate astea nu sînt din banii partidului de guvernămînt: "Eugen Nicolăescu, purtător de cuvînt al PNL, acuză partidul de guvernămînt că s-a folosit de banul public pentru a-și face campanie la alegerile locale". Pe aceeași temă au apărut variațiuni în mai toate ziarele centrale. Televiziunile și radioul public au avut alte preocupări. l Institutul Astronomic, informează Cotidianul, protestează împotriva amplasării Catedralei Neamului în Parcul Carol deoarece aceasta ar putea deveni o sursă de poluare luminoasă pentru Observatorul Astronomic
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
Cornelia Ștefănescu este titlul românesc al lucrării Walachische Maerchen de Arthur și Albert Schott, apărută în 1845 la Editura Cotta din Stuttgart și Tübingen. Încorporate, ca motto, în datele paginii de titlu a versiunii germane, două versuri ale poetului Uhland aduc un plus de nuanță duratei exprimate de conținutul cărții, în care trecutul și prezentul
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
o trec "prima" în domeniul său specific de încadrare: prima culegere de folclor românesc publicată, sau prima culegere de povești; prima lucrare prin care epica populară românească în proză trezește interesul străinătății. Mărturie stau citările însoțite de aprecieri și comentarii, apărute în "Allgemeine Zeitung", "Österreichische Blätter für Literatur und Kunst", "Morgenblatt für gebildete Leser", cât și în publicațiile de limbă germană din Transilvania. Primul corpus prin care străinătatea vine în contact cu această cultură populară și realizează valoarea ei, rămânând până
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
numai cele de trebuință imediată. Ori cu cele sufletești, bocetele de îngropăciune, cântările de petrecere și de veselie, cu zicerile, cu proverbele, unele geniale, cu basmele, baladele vorbite, cronicele transmise din gură în gură... Câteodată, pe unele posturi t.v., apare câte un crainic care, prin semne, le transmite în viteză surdo-muților, rotind repede mâinile și mișcând la iuțeală degetele, câte ceva. Atunci, mă cutremur... Atunci, ceva din lăuntrul meu se zguduie. Atunci, îmi dau seama de lucrul pe care, - obișnuit de
Îndemnurile pentru vite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13957_a_15282]
-
vedere, cu ostentație. Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu" organizează la o uzină din București o ședință de demascare a lui Octavian Paler după apariția romanului Un om norocos. Un oarecare Ion Iliescu este invitat la Moscova de conducerea sovietică (1986) și apare zvonul că acesta ar fi singurul înlocuitor posibil al lui Nicolae Ceaușescu. Gorbaciov vizitează Bucureștiul în primăvara anului 1987 și inflamează speranțele românilor într-o schimbare de regim care nu se produce. Exasperați, muncitorii brașoveni se revoltă, la 15 noiembrie
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
La întoarcere, acești jurnaliști occidentali trebuiau să scoată din țară cît mai multe fotografii, filme, manuscrise ale dizidenților, probe ale terorii din România. O dată întorși realizau materiale incendiare pentru media și marile agenții de știri occidentale. De abia aceste articole apărute în marile cotidiane franceze sau pe fluxurile de știri ale agențiilor puteau fi luate drept suport pentru știrile „Europei libere". Și nici măcar acestea în toate cazurile. Ceea ce producea un firesc sentiment de frustrare și descurajare. „Telefon de la Stroescu: îi propusesem
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
promoția 1988, din care ați făcut parte, a scos o broșură în care fiecare elev mărturisea un gînd sau o aspirație, prin intermediul unui citat. Citatul dat de d-voastră (din regina Isabele către Cristofor Columb) era atît de adecvat aschimbărilor apărute în sfera dansului din țara noastră după răsturnările din 1989, încît l-am folosit ca motto în cronica pe care am scris-o despre prima Platformă a Dansului Contemporan din România, din 1998. Citez: "Si dacă pămîntul pe care-l
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
anumite calități și deprinderi pentru a înțelege lumea pe care o pune în mișcare corpul uman. Ar fi foarte mult de discutat pe această temă... Personal, sînt mai curînd speriat de faptul că cei care scriu despre dans - și au apărut destule asemenea exemple în ultima vreme - se apropie de noile creații coregrafice cu instrumentele cu care analizează orice altă operă clasică. Ori, creația contemporană este produsul unui spațiu diferit, al unei mentalități de alt tip, și are nevoie de instrumente
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
prezentăm creația sa, Punct fix. Două reprezentații vor avea loc la Judson Church din New York și la un festival din Portland. Urmează în luna octombrie o reprezentație cu aceeași piesă la un festival din Belgia. Între toate acestea, sper să apară și oportunitatea unor spectacole în România. Dar, mai ales, sper să se termine războiul, să revăd The Best of Absolutely Fabulous, să mai particip la un lanț viu în jurul Parlamentului, să fac piața, să mă mai enerveze Patapievici la televizor
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
aur" al Festivalului Internațional de Poezie de la Struga în 2003. Nu este deloc exclus ca viitorul laureat al Premiului Nobel pentru literatură să fie Tomas Tranströmer. Poemele de față fac parte dintr-o voluminoasă culegere de versuri care urmează să apară la Editura Polirom anul acesta. Pietrele Pietrele pe care le aruncăm, le aud cum cad prin ani, limpezi ca lumina zilei. În vale, faptele clipei, descumpănite, galopează, strigând din vârf de copac în vârf de copac, dar amuțesc în aerul
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
Miercuri 7 mai, la Clubul Prometheus, au fost decernate acordate de revista noastră unor cărți apărute în intervalul mai 2002 aprilie 2003. E vorba de cea de a doua ediție a unor premii care își datorează financiar existența Fundației Anonimul, principalul nostru sponsor. Laureatele au fost Alexandra Ciocârlie și Anca Manolescu pentru două eseuri foarte temeinice
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
din "Le Mercure", din 1807: " Când, în tăcerea abjecției, nu se mai aud decât lanțul sclavului și glasul delatorului; când totul tremură în fața tiranului, și este la fel de primejdios să te bucuri de favoarea lui ca și să-i meriți dizgrația, apare istoricul, încărcat cu răzbunarea popoarelor" ( p. 570). Împăratului nu i-a rămas necunoscută această sfidare rostită pe un ton profetic, care avea să circule în multe cópii. El se mulțumi să suprime revista, prea ocupat cu afacerile lumii ca să se
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
secole, ca la confluența a două fluvii; am plonjat în apele lor tulburi, îndepărtându-mă cu părere de rău de vechiul țărm pe care mă născusem, înotând cu speranță spre un țărm necunoscut." O ediție românească demnă de atenție a apărut recent, în selecția și traducerea Marinei Vazaca, la Editura Albatros, de care nu am avut însă ocazia de a mă folosi în acest text.
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
anunțați de către o asistentă arțăgoasă că medicul întîrzie pînă după unsprezece. Simt că-mi plesnește capul. Picioarele și mîinile înghețate. Fac drumuri scurte de-a lungul pereților vopsiți într-o culoare maronie, mohorîtă. Timpul trece greu. În fine, pe la doisprezece apare doctorul, atletic, sprinten și, fără să salute oamenii ce-l așteptau ca pe Mesia, intră pe ușa cabinetului". Decepțiile se ivesc uneori într-un perimetru simandicos: "Șeful, tot șef, chiar la înălțimea unui Petru Creția". Ca și: "discuție cu Hăulică
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
Mesia, intră pe ușa cabinetului". Decepțiile se ivesc uneori într-un perimetru simandicos: "Șeful, tot șef, chiar la înălțimea unui Petru Creția". Ca și: "discuție cu Hăulică, absent, distant, de o aristocrată superbie". Din această pricină ori din alta, ele apar prevăzute cu amortizorul unei "înțelepciuni", într-o atmosferă de resignare: "«Dosarul e închis», declară Turturică, apartamentele neocupate au fost repartizate altor persoane, vin prea tîrziu, îmi pare rău, în luna mai s-a consumat ultimul termen. Dar sînt speranțe, zice
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]