16,557 matches
-
generație la alta, cetățeanului din Marea Britanie din ziua de azi îi vine tot mai greu să regăsească adevărul țesut de legendă și să îl integreze obiectiv în configurația economico-politică a centrelor de putere ale unei lumi globalizate. Pentru mulți englezi, apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană - intervenită destul de târziu, în 1973 -, a fost încă un cadou pe care mărinimosul cetățean britanic a catadicsit să îl facă cetățenilor din problematicele țări ale Europei continentale și, în special, Franței și fostei RFG. Ca membră a
Lordul John este la fel de ignorant ca Vasile din Rădăuți?! () [Corola-blog/BlogPost/338501_a_339830]
-
intern și, pe de altă parte, de rolul jucat de țara respectivă pe plan mondial. De exemplu, SUA sau țările mari din UE au o agendă referitoare la reformarea arhitecturii financiare a lumii, la acordurile de comerț și investiții, la apartenența la UE, la migrație, la conflictele armate etc. Alianțele și majoritățile gravitează în jurul acestei agende. Spre deosebire de aceste societăți, în societatea noastră, unde separația de facto a puterilor în stat are încă de făcut progrese, agenda politică are o altă dominantă
Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani () [Corola-blog/BlogPost/338510_a_339839]
-
în viitorul Uniunii. Pentru România a fost și este un obiectiv benefic, dacă ne oprim doar la o serie de libertăți personale și economice și zone de învățare; și, sincer, e benefic și pentru că cineva stă cu ochii pe noi: apartenența la acest club ne (mai) disciplinează. Dincolo de beneficiile punctuale pentru o țară ca România, UE ne-a ținut pe toți ocupați cu un motiv extrem de valoros: cooperarea. De aceea, ca și în lucrarea „cu două fețe” de acum 17 ani
Brexit-ul, intriga ce a schimbat simțitor scenariul poveștii europene. Chiar are Europa o oportunitate de creștere până în 2020? () [Corola-blog/BlogPost/338535_a_339864]
-
punct de vedere teoretic, atât creativitate culturală, cât și acțiune politică de masă, singurul garant al drepturilor sociale și politice ale tuturor celor amenințați de procesul mondializării capitaliste. Simplul fapt al naționalității comune îi unește pe oameni, le dă profunzimea apartenenței și a rădăcinilor străvechi. Matricea etnospirituală, tiparul moștenit din generație în generație, întrepătrunderea profundă și permanentă - toate acestea duc la concluzia că trăsăturile indivizilor care compun grupul sunt aceleași cu cele ale grupului și nu pot fi înțelese în mod
Națiunea, eterna iubire… () [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
reciproc ca aparținând aceleiași națiuni. Cu alte cuvinte, națiunile fac omul; națiunile sunt artefactele convingerilor, devotamentelor și solidarității oamenilor. O comunitate devine o națiune dacă și când membrii categoriei își recunosc ferm și reciproc anumite drepturi și îndatoriri comune în virtutea apartenenței lor la aceeași comunitate. Faptul că se recunosc reciproc drept tovarăși de acest fel este ceea ce-i transformă într-o națiune, și nu celelalte atribute comune, oricare ar fi ele, care doar separă această categorie de nonmembri”. Națiuneatrebuie deosebită de
Națiunea, eterna iubire… () [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
mai apoi pe obiecte casnice, unelte, monede, plăcuțe, frontispiciul caselor, obiecte funerare, de cult religios și uneori chiar de vestimentație, un exemplu concludent fiind tartan-urile fustanelelor scoțiene, care diferă de la clan la clan. Toate acestea, reprezintă personalitatea, tradiția și apartenența unui individ, iar de cele mai multe ori al unui grup mai larg și mai bine organizat, un exemplu elocvent fiind statul. Aceste semne făceau dovada specificului și recunoașterii celui care le poseda sau folosea, ajungându-se prin aceasta să-l deosebească
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
și tendințelor de influențare, subjugare, dominare sau chiar dezmembrare a acesteia. Însemnele statului român sunt, deci, instrumentele prin care naționalii români, în orice parte a globului s-ar afla, sunt ajutați să-și păstreze identitatea, independența, continuitate neamului, patriotismul și apartenența lor la națiunea română. Dincolo de aspectul oficial pe care îl afișează plastic, însemnele statului român, sunt purtate în sufletul majorității românilor ca niște odoare scumpe, pe tot parcursul vieții lor, provocând sentimente puternice. Mulți lăcrimează când se cântă imnul național
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
o deosebită valoare în relațiile internaționale și desemnează un stat sau altul. Stemele se afișează pe edificiile statului și a autorităților publice, la ambasade, oficii consulare, misiuni culturale din străinătate, cât și pe actele de legitimare a cetățenilor țării de apartenență. Stema sau blazonul poate să transmită informații asupra istoriei unei familii, grup social sau politic, putând individualiza diferite comunități sociale și preocupările acestora. Cluburile, societățile literare, artistice, profesionale sau asociațiile sportive, folosesc embleme sau insigne care sunt confundate uneori de
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
noapte”. Să recapitulăm: “Ca o particularitate pe care o vom atribui prozei semnate de Lucian Dumbravă vom consemna că orice încercare de schițare a gesturilor unui personaj este dublată de redarea imediată a gândurilor fără aparentă concordanță dar mereu cu apartenență la binomul spațiu-timp. Se cuvine să atribuim o a doua caracteristică romanului semnat de Lucian Dumbravă, o tehnică a eventaiului bine-stăpânită: deși acțiunea se petrece într-un timp definit, într-un loc închis, autorul deschide larg porți și ne coboară
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
tradițiile și obiceiurile practicate. Deși Canada i-a primit binevoitoare - pentru care ei sunt recunoscători - și le-a dat posibilitatea să se integreze în ritmul alert al vieții sociale, frământați continuu de dorul de țară, românii „canadieni” păstrează vie conștiința apartenenței la națiunea română, fiind purtătorii culturii, limbii și tradițiilor românești într-o lume caracterizată printr-un accentuat eclectism etnic, generat tocmai de ospitalitatea și toleranța societății canadiene. Dacă Emanuel Tânjală a scris o carte numită „<<România>> de la New York la Los
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
o viață de om și contribuția pe care fiecare dintre acestea o aduce la înțelegerea existenței noastre comune. Ce înseamnă o cultură? Antropologul Alberto Salza ne oferă o definiție simplă: o cultură este felul în care un individ definit de apartenența la un anumit grup abordează și rezolvă problemele folosind sisteme de cunoaștere proprii societății în care trăiește. Aceasta este definiția utilizată în carte pentru descrierea și reprezentarea numeroaselor culturi răspândite în întreaga lume. Cartea este împărțită în cinci secțiuni care
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
pentru populația surma din Etiopia și unele grupuri amazoniene) și purtarea unor inele sau coliere metalice (întâlnite printre femeile populației ndebele din Africa de Sud și femeile populației padaung din Asia de sud-est). Ornamentația de această natură este utilizată pentru a sublinia statutul social, apartenența la un anumit clan sau diferența dintre sexe. Ele sunt “marcări permanente” care transformă pentru totdeauna corpul individului și care de obicei sunt executate cu ocazia riturilor de inițiere ale adolescentului sau adolescentei la viașa de adult, atunci când experiența suferinței
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
o pregătire specială pentru că un comunicator să emită un mesaj. Stă în conținutul ideii de om mega-conceptul de mesaj. Ceea ce recunoaștem înainte de toate în comunicare este un mesaj uman. Toți oamenii aduc cu ei acest mesaj existențial fundamental, acela de apartenență la umanitate. Acest mesaj este comprehensibil de către toți. Oamenii că oameni se recunosc între ei că purtători ai unui impresionant mesaj de umanitate: un mesaj de background care ne face ca și în comunicare să fim și să ne recunoaștem
Ștefan Vlăduțescu: Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339282_a_340611]
-
oamenilor pământului, stau visele lui George și Lennie - ca o breșă într-un continuum temporal imperturbabil, prin care se conturează imaginea aproape edenică a unei vieți simple, dar împlinite, singurele nevoi ale celor doi fiind nevoia de pământ și de apartenență, de “așezare” a lui George și nevoia de acceptare și de afecțiune a lui Lennie. Cei doi speră ca muncind din greu, după un anume timp să reușească să pună împreună bazele unei “familii”, ridicând o mică fermă, cu multe
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
pe care o avem, indiferent la ce distanță ne aflăm de părinți, rămânem mereu copiii lor cu aceeași dorința de a fi iubiți, de a fi înțeleși, de a fi susținuți, și păstrăm în noi aceeași nevoie de identitate, de apartenență. Sunt unele persoane care au nume de familie cu o rezonanță nu tocmai sonoră, moștenită din strămoși, dar de dragul apartenenței de neam, nu-și schimbă numele, din contra, se străduiesc să-i dea frumusețe prin fapte onorabile și prin cinstirea
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) () [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]
-
a fi iubiți, de a fi înțeleși, de a fi susținuți, și păstrăm în noi aceeași nevoie de identitate, de apartenență. Sunt unele persoane care au nume de familie cu o rezonanță nu tocmai sonoră, moștenită din strămoși, dar de dragul apartenenței de neam, nu-și schimbă numele, din contra, se străduiesc să-i dea frumusețe prin fapte onorabile și prin cinstirea cu care îl poartă. Acum, când eu am mai mulți ani decât a avut tata când a trecut granițele acestei
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) () [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]
-
multum” spunea domnul Peter Sragher. Ca si cum parcă părinții nu ar fi suferit destul, prietenia să cu Gheorghe Sută, liderul Partidului Național Țărănesc din Domnești, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara, participanta activă la „Rezistență anticomunista din Munții Făgăraș - Haiducii Muscelului”, si apartenența să țărănista aveau să-i condamne familia la supravegherea miliției și securității după război, pana prin anii ’70. Ion Pena n-a fost căsătorit, hotărâse s-o facă după război, dar n-a mai apucat, și n-a avut copii
Marin Scarlat: Ion Pena, scriitorul interzis () [Corola-blog/BlogPost/339379_a_340708]
-
noi roluri profesionale, la o scară limitată, dar reală, fără să ne angajăm într-o anumită direcție. Capitolul 6, “Modificarea relațiilor”, prezintă modul în care găsirea unor mentori, a unor modele de urmat și a unor grupuri profesionale ne facilitează apartenența la noi comunități. O nouă carieră nu este doar o chestiune de schimbare a muncii pe care o facem. Este vorba și de schimbarea relațiilor care contează în viața noastră profesională. Modificarea reațiilor se referă la procedeul de a găsi
Herminia Ibarra: Identitatea profesională. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339409_a_340738]
-
observă de regulă următoarele: sentimentul de nesiguranță; sentimentul de infeciență („eu nu pot”, „eu nu sunt în stare să...”); tendințe defensive și evazive, în special în relația cu părinții dar și în relația cu profesorii și chiar cu grupul de apartenență (atitudinea „homarului care urmează să rămână fără carapace” - F. Dolto, preluat de Duclos, Laporte și Ross); nevroze; tendințe de izolare; ticuri nervoase (motorii, verbale); tendințe de dependență față de cineva sau ceva; inconsecvență în relația cu semenii (nu prezintă încredere); nerăbdare
Mircea-Florian Ruicu: Rolul comunicării în ameliorarea anxietăţii şi depresiei la adolescenţi () [Corola-blog/BlogPost/339412_a_340741]
-
aparte. La elevii mari, de liceu, asupra acestui aspect își pun amprenta mulți factori. Familia are un rol mai mic, fiind și mai mic conformismul elevului față de normele și valorile familiei de proveniență. Sunt mai importante cele ale grupului de apartenență (grupul de prieteni, de exemplu), care au uneori o influență covârșitoare asupra atitudinii și comportamentului elevului - membru în aceste tipuri de grup. Dacă grupul de apartenență este, de pildă, unul de infractori, este de așteptat ca elevul respectiv să fie
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ () [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]
-
față de normele și valorile familiei de proveniență. Sunt mai importante cele ale grupului de apartenență (grupul de prieteni, de exemplu), care au uneori o influență covârșitoare asupra atitudinii și comportamentului elevului - membru în aceste tipuri de grup. Dacă grupul de apartenență este, de pildă, unul de infractori, este de așteptat ca elevul respectiv să fie mai nonconformist, mai irascibil, revoltat sau chiar agresiv în limbaj și comportament. El va acționa asemenea unui rebel care comunică defectuos în primul rând cu colegii
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ () [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]
-
că nu se face instruire diferențiată în numeroase cazuri la clasă. Totuși, trebuie încurajat spiritul de echipă, de competitivitate în grup, cu impact major asupra dezvoltării personalității individuale. Individul își va dezvolta trăsăturile de personalitate mai adecvat în raport cu grupul de apartenență (a se citi aici clasa), și mai puțin individual, în raport doar cu sine și cu rezultatele proprii. Ion T. Radu[3] arăta că pentru un elev ca membru al grupului-clasă, acesta din urmă reprezintă sistemul de referință, deci elevul
MIRCEA FLORIAN RUICU: COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ () [Corola-blog/BlogPost/339378_a_340707]
-
condamnați la moarte pentru nerespectarea legilor imperiului. Volumul de față nu ne prezintă documente judecătorești, ci povestirea multora din acele procese. Vedem oameni simpli, oameni cu diferite ocupații, cu diferite pregătiri intelectuale, cu diferite poziții sociale, care manifestă credința și apartenența lor la Biserica lui Hristos cu un curaj impresionant. Nu se înfricoșează de judecată, de bătăi, de închisoare, de maltratări, de moarte. Mărturisesc credința lor și suportă cu un eroism cutremurător metodele sălbatice prin care li se storcea și ultima
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
pe „cât mai multe probe”. Per ansamblu, volumul de comunicări ne arată, pe de o parte, că „nasc și în” România spirite elevate și că studiul acestora face posibilă scoaterea la lumină a unor argumente pentru valoarea culturii românești și apartenența ei la cultura europeană. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” () [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
a implantării într-o nouă cultură și incapacitatea de a conștientiza că trecutul aparține pe de-a-ntregul lumii prezentului pot duce la pieire. Ajunsă în altă țară, Ana își creează un eu provizoriu pe care îl vede ca fundament al apartenenței al noii sale lumi. În fapt, acest eu este iluzoriu și nu aparține lumii acestui exil, ci lumii unui prizonierat. În pofida a ceea ce susține Nicolae Manolescu (că romanul n-ar avea o „idee limpede”), reținem ca probată ideea limpede a
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]