198,134 matches
-
planurile de bătaie. Or, filmul se bazează pe tine să știi ce s-a petrecut ca să îl scutești pe regizor de elaborarea unor personaje coerente. Iar personajele sunt numeroase, nu glumă. Hm, mi-am șoptit atunci în barbă, începe să arate ca un film despre istoria Germaniei, făcut de și pentru germani. La sfârșit, îți defilează prin fața ochilor poze cu personajele și un text în care ți se relatează soarta lor ulterioară, text care, în loc să te lumineze, mai rău te bagă
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
în frică sau ură a individualismului modern"), în timp ce sexualitatea nu mai este un gaj al alianței bazate pe înrudire, ci devine strict un domeniu al subiectivității. Ca filozofie a dorinței, iubirea-pasiune este o formă deviată prin creștinism a doctrinei platoniciene, arată Aurel Codoban. Dacă la Platon sufletul dorea moartea corpului pentru a se autodepăși și a obține unirea cu transcendența, interesul iubirii-pasiune pentru obstacol arată mai degrabă preocuparea pentru intensitatea afectivă absolută decît pentru Absolutul transcendenței, anticipînd astfel imanența divinității, ,moartea
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
al subiectivității. Ca filozofie a dorinței, iubirea-pasiune este o formă deviată prin creștinism a doctrinei platoniciene, arată Aurel Codoban. Dacă la Platon sufletul dorea moartea corpului pentru a se autodepăși și a obține unirea cu transcendența, interesul iubirii-pasiune pentru obstacol arată mai degrabă preocuparea pentru intensitatea afectivă absolută decît pentru Absolutul transcendenței, anticipînd astfel imanența divinității, ,moartea lui Dumnezeu": ,Iubirea-pasiune vestește imanența care coboară sacrul din ceruri pe pămînt și face din celălalt singura divinitate la îndemînă." În iubirea-pasiune iubită este
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
iar dorința devine ,dorință de plăcere absolută". Iubirea postmodernă înseamnă iubirea iubirii corpului. N-aș spune nimic dacă aș afirma că Amurgul iubirii este o carte inteligentă care propune o abordare extrem de interesantă și convingătoare - în fond, așa trebuie să arate un eseu filozofic -, meritul lui Aurel Codoban este însă de a scrie echilibrat ca ton, fără a fi patetic sau apocaliptic, și, mai ales, de a-și face teoria inteligibilă și celor mai puțin familiarizați (dar dispuși la un minim
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
o prezență străină s-a insinuat în mine: mă înnobilează. Nu-mi vine să cred că sînt româncă! Doamna aceea atît de rasată, de graseiată, de Ťgepflegtť mi se adresează în metrou: V-am remarcat ieri la lectura de la Guggenheim. Arătați atît de bine". Mărturisind feciorelnic că e ,cumintea cuminților", autoarea nu poate rezista avansurilor a doi bărbați necunoscuți ce-i zîmbesc pe stradă: ,Un prelat islamist înfășurat în cearceafuri și un neamț mic, cărunt, de-o vîrstă cu mine; mă
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
feciorelnic că e ,cumintea cuminților", autoarea nu poate rezista avansurilor a doi bărbați necunoscuți ce-i zîmbesc pe stradă: ,Un prelat islamist înfășurat în cearceafuri și un neamț mic, cărunt, de-o vîrstă cu mine; mă conduce cîțiva pași, îmi arată unde e stația de metrou. îi întind mîna, e așa de fericit, știu că se va gîndi toată ziua la mine". Sintagme relevante: ,senzualitatea pămîntului", ,zonele erogene ale Europei", ,libertatea fără chiloți". în cheie cochet-dubitativă, poeta pune o întrebare unei
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
dotarea secundă, a ,creierului", pentru a fi sigură de reușită. Amestecul de calinerie și inteligență, de dorință de-a plăcea și visare subtilă îi marchează discursul diaristic: ,Deseară am să-l văd. Ca orice femeie vreau ca trupul meu să arate bine. Dar și creierul. Mă gîndesc la ce am să-i spun. De fiecare dată mi se face frică; dacă s-a golit magazia? dacă nu mai găsesc acolo nici un cuvînt și o să stăm față în față ca doi iepuri
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
studentă, nu le mai țin minte numele, dar amândouă excelente, și purtătorul de cuvânt al FSN, Adrian Năstase și subsemnatul. Cele două doamne și cu mine i-am amintit purtătorului de cuvânt multele nereguli ale procesului electoral, dar, mai ales, arătându-i Piața Universității, la acea dată încă plină de studenți, că este o greșeală fundamentală ignorarea voinței tineretului. Scurtă vreme mai târziu i-am reafirmat lui Adrian Năstase aceste adevăruri elementare într-o controversă pe care o avurăm la postul
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
film horror; mărturisesc că am fost atât de stupefiat de spectacolul cumplit, încât franceza mi-a fost destul de deficitară. Opresc aicea povestirea. Cred că este suficient. Mai vreau să subliniez un singur lucru: acțiunea iresponsabilă a televiziunii: ne-au fost arătate figuri patibulare care explicau cum s-au găsit droguri la țărăniști, ba chiar a apărut un individ care a susținut că puține zile mai înainte a fost târât cu forța în sediul PN}CD unde i s-au injectat droguri
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
o dată cu o farfurioară plină de nuci pisate. Dar cel mai bine era când ședeam împreună la televizor. Mă punea și pe mine să stau pe fotoliul dânsei, pe brațul din stânga ei, ăl din dreapta, unde-și proptea cotul, fiind ocupat... Voi arăta mai târziu cum ne-am împrietenit. Răbdare să avem noi... în prima și prima zi, dânsa mătura. Din pivniță, mă strecurasem sus în salon. Mai mult de curiozitate. Pentru că, de ros, nu rodeam orice, de frică. Mai mult, așa, câte
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
uimit prin precizia posibilelor analogii: , Într-o zi, Dracul era în toane bune: De ce ? Fiindcă tocmai terminase de făcut o oglindă, pe care tot el o descântase așa: ŤSă nu se vadă niciodată într-însa binele și frumosul; să se arate, dimpotrivă, numai ce este rău și neplăcut - și nu numai cât este, ci însutit și înmiitť. În felul acesta, cele mai frumoase priveliști păreau niște nimicuri, iar oamenii cei mai buni și mai cinstiți, niște monștri. Unii se oglindeau pe
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]
-
general pretenția lor este ca din literatura ,nouă" să reiasă că în timpul comunismului se trăiește mult mai bine decât în toate perioadele istorice anterioare, că activiștii de partid și susținătorii lor sunt oameni frumoși, responsabili, demni de încredere, în timp ce anticomuniștii arată dizgrațios și au intenții criminale (care justifică exterminarea lor), că tot ce s-a realizat valoros de-a lungul istoriei n-a făcut decât să prefigureze, în forme naive, dar meritând să fie privite cu duioșie, comunismul. Principalele reviste prin
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
fost considerate a sugera o îndepărtare de eshatologia biblică, înlocuirea cu înălțarea elenistică a sufletului spre nemurire 9. Dar în toate scrisorile Sfântului Ignatie, dimensiunea ecleziastică este de maximă importanță. Împotriva individualismului „falșilor învățători” docetici, el subliniază nevoia de a arăta dragoste pentru văduve și orfani și pentru acei în nenorocire 10. Adevărații creștini nu sunt cei care își urmează propria voință, ci acei care sunt uniți cu semenii lor sub conducerea episcopului 11. Starea lor finală 5 Ideea fundamentală a
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
285. 8 murdărie, la fel precum se scoate albeața de pe un ochi bolnav incapabil să vadă lumina soarelui deoarece acesta e prea arzător. Tot astfel, slava Domnului e atât de puternică încât nu poate fi privită. „Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi omul din tine și-ți voi arăta și eu pe Dumnezeul meu!». Arată-mi că ochii sufletului văd și că urechile inimii tale aud! După cum cei care privesc
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
ochi bolnav incapabil să vadă lumina soarelui deoarece acesta e prea arzător. Tot astfel, slava Domnului e atât de puternică încât nu poate fi privită. „Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi omul din tine și-ți voi arăta și eu pe Dumnezeul meu!». Arată-mi că ochii sufletului văd și că urechile inimii tale aud! După cum cei care privesc cu ochii trupului înțeleg cele ce se petrec în viață și
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
acesta e prea arzător. Tot astfel, slava Domnului e atât de puternică încât nu poate fi privită. „Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi omul din tine și-ți voi arăta și eu pe Dumnezeul meu!». Arată-mi că ochii sufletului văd și că urechile inimii tale aud! După cum cei care privesc cu ochii trupului înțeleg cele ce se petrec în viață și pe pământ și fac totodată deosebire între lumină
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
slava Domnului e atât de puternică încât nu poate fi privită. „Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi omul din tine și-ți voi arăta și eu pe Dumnezeul meu!». Arată-mi că ochii sufletului văd și că urechile inimii tale aud! După cum cei care privesc cu ochii trupului înțeleg cele ce se petrec în viață și pe pământ și fac totodată deosebire între lumină și întuneric, între alb și negru
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Irineu despre recapitulare. În concepția Sfântului Ipolit, Logosul nu e numai om, ci și „Dumnezeu peste toate”, care spală ființa omenească de păcat și face creatură nouă din omul cel vechi. Îl numește pe om de la început chipul Său, aceasta arătând că El Și-a revelat dragostea față de acest om, prin propriu-i chip. Dacă omul se supune poruncilor Logosului, și devenind bun urmează pe Cel bun, va fi asemenea Acestuia și cinstit de El. „Nu sărăcește Dumnezeu dacă te face
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
îndumnezeirea omului e împrumutată tot de la Sfântul Irineu 62. Asemenea Sfântului Irineu și lui Origen, „autorul nostru a elaborat și o interesantă doctrină despre desăvârșire, care iradiază din același Logos, Fiul lui Dumnezeu. Acesta S-a făcut om pentru noi, arată o dragoste și o bunăvoință egală pentru toți, pătrunde în sufletul sfinților ca un medic priceput pentru nevoile noastre, pentru că El cunoaște neputințele omenești. El nu urăște femeia din cauza neascultării de la început și nu reproșează omului călcarea poruncii. Dorind mântuirea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
București, în anul 2004, la Muzeul "Național" de Artă Contemporană!!! Performanța în sine ar fi remarcabilă, ba poate ar trebui să fie trecută în Cartea Recordurilor, numai că ea este clădită pe un fals intelectual și cultural. Ceea ce ni se arată în actuala expunere este o artă născută "ex nihilo", care nu are trecut, nu are înaintași care să o fi pregătit, nu are părinți spirituali, nu este susținută de o mișcare culturală care s-o justifice, să-i dea temei
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
din Copenhaga, Muzeul din Barcelona,Tate Modern din Londra, Muzeul din Edinbourgh, ca să nu mai vorbesc de Beaubourg. în toate acestea, dar și în altele pe care nu le mai numesc, există un fond de opere în expunere permanentă care arată drumul parcurs, devenirea în timp a unor concepte și care fac inteligibil fenomenul artei moderne, îl pun sub semnul raționalității, îl transformă într-un spectacol uimitor al inteligenței, al creativității. în paralel cu acest discurs logic, în săli speciale, sunt
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
într-un spectacol uimitor al inteligenței, al creativității. în paralel cu acest discurs logic, în săli speciale, sunt expuse fenomenele "la zi", propunerile de ultimă oră, ultimele cercetări și ipoteze de lucru legate de imagine. Expunerea de la București vrea să arate că, în ultimii 50 de ani, în România, a fost un vid cultural, că nu s-a întâmplat nimic, sau nimic semnificativ, că arta cu adevărat "europeană" s-a născut doar acum, este produsă doar de ultima promoție de artiști
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
și antren) al lejerității, al momentelor de frumusețe neangajată cînd, nefăcînd, pesemne, nimic, poți, de fapt, să faci totul. A fost, prin voia lucrurilor, o școală a cărei însemnătate, trecută minunarea copilului prins, de pe margine, de miza vreunei conversații, se arată cu anii. Urmează ,primara", la Mântuleasa, liceul, la Spiru Haret, cu amintiri lipsite de dulcegăria, înduioșătoare, chiar și ea, a dedicațiilor în acorduri de Gaudemus... dar mărturisind, în schimb, față de prezentul care nu mai seamănă cu ce era, o anume
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
îndemn: Verweile doch, du bist so schön! În fond, Breviarul... nu e o carte de sfaturi. E un fel de a-ți imagina, la loc, o viață pe care ai început, deja, s-o uiți și, mai ales, de-a-ți arăta, ca unui client nemulțumit cu valul lui de postav, că abia cînd a început să se tocească îți dai seama că a ținut bine la trai. Este lumea de lecturi și de personaje - scoase din rafturi sau întîlnite aievea, de la
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
de istorie mare fermentată cu petite causerie, Alice Voinescu, Mihail Sebastian, Enescu, Noica, Grigore Gafencu... Nume dintr-un jurnal prescurtat, poate mai puțin riguros, prin capriciile memoriei dar, de bună seamă, mai încîntător. Un drum jalonat de întrebări curioase însă arătînd, prin felul cum taie ,porțiile" de plimbare, o metodă a bunului șuetar, care-și trage scăunelul mai lîngă conviv și-i mai dă, din timp în timp, un alt făgaș. Gazda, la rîndu-i, ca într-un joc de roluri, s-
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]