2,802 matches
-
Botoșani, alta la Cotnari și o a treia „mai gios de Roman”. D. Cantemir scrie că regele polon a vrut să-i răscumpere pe prizonieri cu o mare sumă de bani, Ștefan însă a refuzat să-i elibereze și a arat cu ei locul în care s-a dat bătălia, semănând ghindă, din care au crescut păduri mari și frumoase, cărora moldovenii „le zic și astăzi Dumbrăvile Roșii fiindcă au fost udate cu sânge polon”. „Cruzimea cu care domnul Moldovei s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul mânăstirii, din care cauză se arată în privilegiu că “pe oricine vor chema, sau din țară străină sau din Țara Leșească sau din țara noastră, toți acești oameni, câți vor fi la această mânăstire, să fie slobozi să își are și să semene grâne și să cosească în țarina târgului Suceava, ca și oamenii târgoveți”. Se acorda scutire de dări și slujbe față de domnie, iar privilegiul este important pentru că din el aflăm care erau aceste dări și slujbe. Se menționa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-n tine m-oi răsturnare,/ Mare unda și-oi venire/ Și ți-oi rupe ramurii-re;/ Ți le-oi rupe și le-oi duce/ Acolo-n josu, mai din josM,/ Pe prunduțu mării;/ Și ți-oi scoate prundurile/ Ș-oi d-ara cu plugurile;/ Ș-oi d-ara ș-oi sămăna-re,/ Ș-oi sămăna flori vânăte,/ Flori vânăte, mohorâte;/ Fete la flori or venire,/ Eu din fete m-oi d-alege/ Hai mai mică, mai voinică,/ Hai mai mare, mai harnică/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu sterilitate. „Recolta simbolizează Creația, manifestarea triumfală a unei forme tinere, bogate, perfecte”, iată de unde vine grija obsesivă pentru roadele pământenilor. Efortul de supunere a tărâmului arid și convertirea lui la social este sugerat de metafora compoziției nefirești: „Cine-i ară pogonu de alamă și mâine dimineață să-i aducă pâine caldă, zâce, îi dă fata după el” (Fărcașele - Olt), „Iaca-mpăratu dă di vesti prin țarî c-ave un deal di marumurî. Cini-i arî dealu di marmurntr-o zi, îi dă fata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dă fata după el” (Fărcașele - Olt), „Iaca-mpăratu dă di vesti prin țarî c-ave un deal di marumurî. Cini-i arî dealu di marmurntr-o zi, îi dă fata după dânsu și jumătati din împărății” (Izvoare - Soroca), „...într-o noapti poati sî ari dealu cel di piatrî șî sî sădeascî vii” (Idem). Solul din metalul sacru este făcut să rodească nu numai prin gestul instaurator, masculin al aratului intens, ci și printr-un act de magie, alchimia inițiatică dă particulelor metalice însușiri hrănitoare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mod obișnuit fiind încărcată aici puternic de energii sepulcrale: „.. .uiti, eu îți spun sî ti duci la tata pi ceilantî lumi sî-mi aduci inelu!”. Dacă podul de aur și via ce dă rod în aceeași noapte în care locul este arat sunt probe împlinite de ajutoarele năzdrăvane, coborârea în împărăția morții aparține obligatoriu neofitului, care trebuie să cucerească singur spațiul infernal. Reușita incursiunii este confirmată de revelarea pârghiilor de la baza lumii în momentul întoarcerii de pe celălalt tărâm. Motivul explicațiilor ontologice este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sî cutremuri”. Seismul este provocat de puterea supraîncăr¬cată a fecundității telurice, coarnele bovine fiind apanajul „Marii zeițe a fecundității”. Perechea bourului htonian cu omologul său solar completează imaginea hierogamiei uranian-teluric și provoacă recolta mitică: „noi nu sîntem boi să arăm căte-o brazdă. Noi sîntem vânt și pe unde mergem noi, crește grâu și să coace” (Fărcașele - Olt). Bourul din colinde, a cărui scuturare provoacă un potop asurzitor, are în basm un corespondent în Cornea, bourul care poartă numele instrumentului făcut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un basm în care pisica plătește cu viața ajutorul dat: „Da’ pisica-i spuni lu Costăchel: - Costăchel, tu sî nu iei mânzi deaceie mari și frumoș’. Sî-l iei pe-acel mai mic di pi movila ceia di bălegar, cî acela ari trei inimi. Baba tocmai atunci intra ș-o auzit ceva cî pisica vorbe”206. Ca animal al microcosmosului domestic, pisica are acces la tainele păzite cu strășnicie de ipostaza monstruoasă. Martorul tăcut al activității casnice deconspiră neofitului identitatea reală a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ne înscriem în ordinea cosmică Iubirea de moșie este un zid întru apărarea ființei naționale. Ci trebuie, de la mic la mare, să înțelegem că scrisul la care am râvnit cu toții, atât de mult, nu este un plug fermecat ce poate ara, ca în poveste, singur. El poate face minuni numai stropit cu roua ostenelii noastre zilnice. Bateți, clopote, sub cerul Căprianei: ne-am regăsit neamurile, binecuvântați-le. Interesantă și plină de tâlc mi s-a părut și tableta fondatorului revistei, redactată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
a veniturilor pe tot pământul Republicei Moldovenești. Sfatul Țării are în vedere să lucreze un plan de măsuri în legătură cu demobilizarea oastei și a fabricilor. Ca să înlăture grozăviile foametei și a urmărilor ei, Sfatul Țării va lua toate măsurile, ca să fie arate și sămănate toate câmpiile slobode ale Basarabiei. 4. Să orânduiască alegerile drepte în așezământurile locale de sine ocârmuire, care încă n-au fost alese pe temeiul glăsuirei obștești, de-a dreptul, deopotrivă și tăinuite după sistemul proporțional, și să chezășluiască
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
târziu", da. O altă întrebare de "oracol" pentru același individ pomenit mai sus: Ce crezi că ai ratat (în viață) și mai poți recupera? Aceeași chestie călătoriile, ieșirile, excursiile pe mapamond, dintotdeauna jinduite. Mă avertiza tătânele, acest Brucan personal, când, arând cu el ogorul de lîngă Pădurea Baronului, îmi ieșeau ochii ca la melc după țugul ce intra cu viteză, și pufăind, în gara Todirești, venind dinspre Soloneț: "O să te saturi de umblat cu el". N-am ajuns încă la vorba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
asupra dezvoltării târgului Huși. Agricultura continuă să fie ocupația principală a țăranilor. Domnia și proprietarii funciari manifestau un interes sporit față de această ramură economică. În 1794, Mihai Suțu (1792-1795, 1819-1821) cerea ispravnicilor să îndemne pe toți locuitorii de la sate „să are și să semene cât mai mult”, mai ales în ținuturile „ce au mai multă câmpie” (Tecuci, Covurlui, Fălciu, Tutova, Iași) și să nu ia oamenii de la muncile agricole, pentru judecăți; să se reducă la minimum abuzurile. Obligațiile față de stat erau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au pus împotrivă ... care m-au și bătut ... pe urmă au ridicat țiganii boierești ca să mă ucigă ... și noi de frică am fugit”. În 1847, locuitorii satului Boțești (ținutul Fălciu) s-au revoltat împotriva arendașului și au refuzat să-i are pământul, ceea ce a determinat o nouă reclamație către autorități, la 24 noiembrie 1847: „luând o obraznică îndrăzneală și slobozenie, calcă peste legiuitele lor datorii ... și nu se supun cătră nici una din acele”. Nesupunerea țăranilor aduce mare supărare arendașului: „lasând locurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe front; de aceea ea va răspunde la chemarea autorităților județului cu privire la efectuarea muncilor agricole ale familiilor ostașilor concentrați. Instrucțiunile date comunelor de către prefectul județului Fălciu (7 martie 1877) îndemnau pe țărani să folosească toate plugurile din comune spre a ara și semăna cu porumb ogoarele rezerviștilor, dorobanților și călărașilor. „Cunoașteți tare bine - arătau aceste instrucțiuni - că sătenii noștri obișnuiesc a da clăci de pluguri și altele pe la diferite persoane, cu atât mai vârtos vor face pentru frații lor, pentru consătenii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
țară și ne spuse că se rechiziționaseră ultimele vite, oamenii sunt reduși să le țină ascunse în păduri, că grânele erau luate cu totul, promițând pentru toamnă ca sămânță 75 kg de pogon, după ce se va constata numărul de pogoane arate; această sămânță era să se cumpere de la germani cu 20 000 lei vagonul! Țăranii, știind ce-i așteaptă, îngropau tot ce aveau în gropi mari, bine arse în prealabil. De aici, revolte peste tot. În Austria, mai ales în Viena
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
unii fac sport, alții se uită și se cred mai buni. * Sportul a devenit un fel de piață neagră. * Noua interpretare a celebrei ziceri latine „Mens sana în corpore sano”: „Bani mulți în buzunare largi”. Și puținul spune multe * Boii ară și caii mor de foame. * Mielul blând este sacrificat primul. * Pupăza a ajuns celebră interpretând un singur șlagăr. * Toate morțile sunt premature. * Prefer libertatea zborului de pasăre, nu a apelor revărsate. * Important e oceanul, nu valurile lui. * Toate furturile provoacă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
-mă pe o pajiște, voi nimeri Într’un ciob, nu va trebui decât să-mi aduc aminte că tot eu l’am lăsat acolo anul trecut. Iar dacă vreodată nu voi mai vedea mica mea vâlcea, că tot eu am arat-o. Eu, adică omul. Nici nu pun problema generațiilor viitoare. O pun doar pe a celei prezente și tot e destul. Desigur, trebuie să admitem o evoluție, dar spre frumos, spre perfecțiune. Dar, dacă Încă, subliniez, Încă, nu știm cum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu demult ca nepoluant: agricultura itinerantă, adică cultivarea și apoi abandonarea spre refacere a unui teren virgin; e drept, astăzi e practic imposibil a adopta acest sistem, dar nu despre asta vreau să vorbesc. Acel “a alege loc curat/de arat și semănat” fixează de fapt vechimea, de prin neolitic, a obiceiului. Iar frecventa interjecție “aho” este de fapt un vechi verb indoeuropean, ca de altfel și a ara, semnificând curățarea terenului de vegetația veche. Pâinea, care la noi se face
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu despre asta vreau să vorbesc. Acel “a alege loc curat/de arat și semănat” fixează de fapt vechimea, de prin neolitic, a obiceiului. Iar frecventa interjecție “aho” este de fapt un vechi verb indoeuropean, ca de altfel și a ara, semnificând curățarea terenului de vegetația veche. Pâinea, care la noi se face de 7 milenii, ia acum forma colacului, adică a Soarelui, și conține grâu din primul snop, adică din acela care, amestecat cu sămânța viitorului semănat obligă la cultivarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
complementar de viață, refac calitățile mediului pentru vegetația verii ce va veni. Complementaritatea mai Înseamnă ceva: dacă vegetația produce oxigen, heterotrofele Îl consumă. Și, cum acele heterotrofe, atât de importante, sunt cele ale solului, Înseamnă că accesul oxigenului trebuie Înlesnit. Arând toamna. Atunci, sămânța aruncată primăvara va găsi un sol numai bun, compatibil. Și atunci, strămoșii noștri, intuind aceste lucruri, ori observându-le atent - să nu uităm că Jordanes, În secolul al VI-lea, căutându-și strămoșii și confundând pe goții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ne-ar furniza imaginea reală și actuală a nivelului nostru de civilizație și de cultură. Adesea gloria strămoșilor nu ne este suficientă, este eclipsată de tarele prezentului. Îmi amintesc de fabula „Pisica sălbatică și tigrul” de Grigore Alexandrescu: „Mândria ce arați cu noi e de prisos: Știi din ce neam mă trag și că strămoșii mei Sunt fii de dumnezei? Nemuritorii toți, din cer când au fugit, Subt nume de pisici în lume au trăit. Preoții egipteni în templuri îi slăvesc
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu piruete și ciripit de tenorine și de tenori efeminați. Dar În afară de pomenitele alte feluri de a Învăța decât anti patica și monotona, fără suflet și interes Învățătură a școa lei; și completând oarecum libera noastră formație pe căile sus ară tate, ale bibliotecilor publice, ale anticarilor, ale conferințelor, expozițiilor de pictură și manifestațiilor de mare artă dramatică sau muzicală, trebuie să mai amintesc aici - și la un loc de cinste - de acele mult pasionante exerciții ale noastre de „reto rică
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sesiune de admitere, din 1953, a dat examen la Facultatea de Mecanică Agricolă, prin care spera să ajungă din nou pe câmpurile copilăriei sale, să respire aerul curat al recoltelor. După afișarea rezultatelor, spre propria să mirare mărturisita mai tarziu, ara reușit pe locul doi, fapt care a demonstrat că prima încercare de la arhictectura a fost un incident. După absolvire, cu gândul de a putea avea grija de părinții săi, pe care-i iubea foarte mult, a luat repartiție la S.M.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93295]
-
conducerea politică în țară vârfurile catolicismului pentru promovarea culturii catolice în țară, că ai denigrat regimul comunist din țară, că ai făcut bancuri ironice la adresa conducătorilor din țară, că am zis că va dispărea comunismul, că tractoarele nu trebuie să are în zilele de sărbătoare, că în predici am făcut aluzii împotriva regimului comunist; că de ce am îndemnat poporul ca să aibă copii; la această acuză am răspuns: „Biserica catolică obligă pe soți la datoria lor cât privește zămislirea copiilor deoarece umanismul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-o! Cine-i de vină? Tu ești vinovatul, pentru că n-ai băgat de seamă. Atunci ce-i de făcut? N-ai de făcut altceva, decât s-o mănânci cum ți-ai pregătit-o. Luați, apoi, munca de la câmp: n-ai arat bine, n-ai semănat sămânță bună, ai prășit de mântuială, ce vei culege toamna? Vei culege ce-ai lucrat. Ai lucrat conștiincios, vei avea câștig bun; ai lucrat rău, vei avea pierdere. Poate nici sămânța nu o vei scoate. Și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]