2,860 matches
-
o dată la doi ani, cu apa a doi ani. Deci, un an ogor sterp, necultivat, păstrând umezeala solului. Se obține astfel o recoltă mult mai sigură, mai mare, și cu cheltuieli mult mai reduse. În anul de ogor sterp, se ară ușor pământul, Începând din primăvară și se grapează după fiecare ploaie. De asemenea se ține pământul permanent curățat de buruieni. Semănatul se face obișnuit, În ultima decadă a lunii septembrie. Lucru curios, sămânța nu se tratează contra mălurei, nu se
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În schimb, ogorul sterp Își exercită influența binefăcătoare, timp de 2-3 ani. După cum am spus, În Bărăgan și În județul Constanța, ogorul sterp a fost practicat cu succes mult timp. Ogorul sterp era aplicat la noi În două variante. Se ara În Mai și În restul timpului se grapa până la semănat. A doua variantă. Se ara În iunie, deci În luna cea mai ploioasă a anului. Până În iunie, terenul era pășunat cu oile, se aplica deci, cu foarte mare succes, asolamentul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În Bărăgan și În județul Constanța, ogorul sterp a fost practicat cu succes mult timp. Ogorul sterp era aplicat la noi În două variante. Se ara În Mai și În restul timpului se grapa până la semănat. A doua variantă. Se ara În iunie, deci În luna cea mai ploioasă a anului. Până În iunie, terenul era pășunat cu oile, se aplica deci, cu foarte mare succes, asolamentul oaie grâu. Nu degeaba circula zicătoarea! „ piciorul oii e de aur”. Am aplicat cu succes
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
aplicat recomandările agrotehnicii moderne. În sfârșit, În această regiune se mai aplică un sistem special denumit Sistemul Lister. Accest sistem se aplică cu succes la porum și sorg, iar În vestul statului Kansas și la grâu. În acest sistem se ară cu pluguri speciale, deschizându-se rigole la depărtare, la care se cultivă porumbul și sorgul. Pentru grâu, rigolele sunt la 30 cm. De fapt, grâul semănat obișnuit, se seamănă mai distanțat ca la noi. Semănatul se face pe fundul rigolelor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
zi 10 Iulie, părăsim Salt Lake City. O bună parte din drum Îl vom face traversând deșertul sărat. La 10 kilometri după ce am ieșit din oraș, un nor imens, neobișnuit Întunecă cerul. E praful iscat de vânturi, de pe toate terenurile arate din far vest. Știm din ziare ce Înseamnă un astfel de nor de praf. Am Închis bine ușile mașinii, am ridicat geamurile și ne-am dosit Într-un loc ferit de circulația automobilelor, așteptând cu farurile aprinse. Din fericire grosul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
metode de lucrare și menținere a fertilității solului. Experiențele arată ca cea mai bună metodă pentru ogor e luna aprilie. Cu fiecare săptămână Întârziată, se obține o producție mai mică de grâu. În aprilie solul are o suficientă umiditate. Se ară ușor, și până la semănat, În cursul verii, se menține umiditatea prin grăpare și stârpirea buruienilor. A doua zi dimineață suntem invitați la un ceai. Stăm astfel două ore În mijlocul personalului, care ne cere multe informații asupra sistemelor de cultură de la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mare. Totuși, după atâtea zile de balans oceanic, contactul cu pământul Îmi dă impresia că mașina se balansează. Mergem pe o șosea paralelă cu Sena inferioară. Nu departe de oraș, văd o imagine de bărăgan, un plug cu șase boi arând. Solul e În general un sol podzolit, spălat, ce are nevoie mare de Îngrășământ. Vedem acum și satul. De un an nu am mai văzut așa ceva. La miezul zilei suntem la Rouen. Ce știu din liceu despre Rouen. Știu că
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
se stipula admiterea invaziei hoardelor dezlănțuite, echipate în costume albe de camuflaj, de-abia în zilele din apropierea Crăciunului. Era, după cum vă dați seama, un armistițiu de scurtă durată. Ca atare, trebuia acționat în forță și cât mai repede posibil. Ne-ara deplasat la depozit și am adus lețurile și cuiele necesare. Mama care era o excelentă vorbitoare de limbă germană l-a luat duminică după-amiază pe Mircea și s-au deplasat în "cartierul" unde erau grupați nemții aduși din Banat. Luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
leit-motiv. În aura răsăritului, albinele "sug tristețe înflorită"; ciclul viață-moarte presupune, în regnul vegetal, misterioase treceri corolă-humă-corolă, iar în marea trecere, înflorirea trudei strămoșilor nutrește împlinirea ei pe spirala secolelor: Ținând de coarne veacul și asudând la plug /Țăranii merg arându-și strămoșii din ogoare." Carul cu boi ce se profilează șters, ca-n ultimele pânze ale lui Grigorescu, vine și el din vreme și de dincolo de vreme: "Din cronici înviate în capete de boi / Trec stemele Moldovei, trăgând în juguri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fizic ; de aici aversiunea lor față de gulerele albe” <endnote id="(107, p. 122)"/>. Într-o pseudo-cronică de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Silviu Angelescu a rezumat În această privință mentalitatea românească din epoca premodernă : „Neguțătorul nu-i nici țăran să are câmpul, nici meșteșugar să facă vreun lucru văzut și trebuitor, nici cărturar să-i deprindă pe oameni care-s cele bune și frumoase ale vieții. Neguțătoru-i doar Înșelător nărăvit la trai bun, că nici soarele nu-l pârlește, nici ploaia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
agricolă. Iată dar de unde vine la noi comerciul și fără voia noastră” <endnote id="(848, p. 10)"/>. Evreii „nu pot zgâria pământul - nota F. Aderca În 1922 -, ei n-au voie să muncească” <endnote id="(514, p. 26)"/>. „Ițic nu ară”, scria la rândul său Zaharia Stancu, În 1938, referindu-se la evreul generic. „El nu posedă un petec de pământ sărac, nici doi boi jigăriți [...]. Ițic are o dugheană soioasă” <endnote id="(425)"/>. Acolo unde și atunci când legislația privind proprietatea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor” (probabil, a „Jidovilor” mitici), conform unei legende populare atestate Încă de la jumătatea secolului al XVIII- lea <endnote id="(332)"/>. d) Un motiv mitic foarte răspândit În tradiția populară este cel referitor la „o fată de jidov” care a găsit arând pe câmp niște oameni obișnuiți, „ca cei de acum”. Fata i-a luat În poală - cu boi și pluguri cu tot - și i-a dus să le arate părinților ce „goange” (sau „gângănii”) a găsit, „scormonind pământul”. Mama i-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nivelului de trai al poporului, au fost atacate mișelește de tancuri de luptă chineze, iar avioanele noastre au ripostat ferm". Agenția China Nouă a transmis și ziarul Jen-min-Jibao Vocea poporului a scris: "La granița cu Uniunea Sovietică, tractoare chineze care arau pașnic, pentru bunăstarea poporului chinez au fost atacate mișelește de avioane de luptă sovietice. Tractoarele noastre au ripostat ferm". Agerpres a transmis, iar Scânteia a scris: "La granița chino-sovietică a avut loc o nouă întâlnire, care s-a desfășurat într-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
unele lucrări se transformau parcă în mângâieri sau alinturi. În urma unui cosaș iscusit, își amintește Dumitru Dascălu, pajiștea rămânea netedă, cu iarba retezată la același nivel, ca un obraz de bărbat proaspăt bărbierit. La capătul ogorului, înainte de a începe să are, să semene, să prășească, să cosească ori să secere, țăranul se descoperea, își făcea semnul crucii, rostea cu toată credința formula „Doamne-ajută!” și, după ce își scuipa în palmele bătătorite și crăpate, se apuca cu nădejde de treabă. Nu se îndura
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fiert. Ei aveau de-acum tot ce ți-ar fi poftit sufletul și erau mai negri și mai supți decât Îi pomenisem cândva. De-a lungul a șase veri soarele le-a scormonit prin căutături desărnându-le, dar ei continuă să are neosteniți plaja În sus și-n jos, strigând ce au În cutiile și coșurile și gălețile lor, atâtea bunătăți după care tânjesc fără să Îndrăznesc. Cât de mult m-am Îndepărtat de ei, Dumnezeule! Cât oi fi rătăcit prin jegul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
l)sat necultivat. Livezile sunt replantate În alt) parte - alt) munc) grea. Ați observat mai Înainte, spune John, c) unii portocali s-au uscat. R)d)cinile lor ajung pan) la ruinele române și pomii mor. Acum cativa ani, În timp ce aram, am dezgropat o Întreag) strad) român). M) duce la hipodromul lui Irod. Arheologii americani au scos la suprafaț) câteva dintre zidurile vechi. Ne uit)m În șanțurile s)pate, unde flutur) etichete la fiecare strat. Sunt mai mult cioburi decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
vor fi lucruri noi de făcut“. Dar au existat Întotdeauna lucruri noi de făcut și nu avem nici un motiv serios să credem că viitorul va fi diferit. Acum 150 de ani, 90% din americani lucrau În agricultură și domeniile asociate, arau cu pluguri trase de cai și strângeau recolta cu mâna. Astăzi, datorită industrializării agriculturii, avem nevoie de mai puțin de 3% din populație pentru a ne asigura necesarul de alimente și chiar pentru a produce mai mult. Ce s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și se creează un limbaj și o cultură comune. O altă dezvoltare în organizație, din ce în ce mai vizibilă în ultimul timp, este apariția unor structuri tot mai aplatizate în care angajații capătă puteri sporite. Noi tipuri de organizații încep să apară, după cum ară ta Charles Handy<footnote C. Handy, Pelerina goală. O gândire pentru o lume nouă, Editura CODECS, București, 2007. footnote>, unul dintre cei mai importanți și influenți gânditori în business: „Apariția noilor tipuri de organizații a devenit o schimbare perceptibilă despre
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
de artă pentru poet și filosof este "un moment particular de dez-fondare a istoricității, care se anunță ca suspendare a continuității hermeneutice a subiectului cu sine însuși și cu istoria"42: "Pământ nesimțitor și rece / De ce iluziile sfermi? De ce ne-arați că adorarăm. / Un vas de lut, un sac de viermi?" Iar fața ta e străvezie). Observația lui G. Vattimo trimite către doctrina "tetradei" lumii (descompusă de Heidegger în pământ cer, muritori divini) dar și către o terestritate a Dasein-ului înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a unor elemente dintr-o nouă limbă și prin renunțarea, la fel de rapidă, la elementele considerate inutile la un moment dat. Diversitatea straturilor etimologice conferă vocabularului limbii române un caracter pitoresc: groapă, copac, măgar, balaur, barză (cuvinte din substratul traco-dac); a ara, boală, boier, ciocan, a citi, a clădi, comoară, drag, hrană, a iubi, muncă, nevastă, plug, a țese (cuvinte din superstratul slav); a ademeni, a bănui, a cheltui, fel, gând, hotar, meșter, neam, oraș, vamă, viclean (cuvinte de origine maghiară); folos
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de timp; astfel, între 1538 și 1634, Țara Românească a avut 31 de domni. Ovidiu Papadima redă un dialog dintre Densusianu și un țăran din Muntenia: „Aduceam lemne cu targa și nu mă-ntreba nimeni. Aveam de coseam fân și aram pă unde vream. Ne-a cuprins statu de tot, n-avem nici o mișcare” (apud Papadima, op. cit., p. 131). Fapt petrecut, de altfel, și în planul limbii: sum pro habeo, habeo pro sum. * Textele au fost reproduse din volumul Liliana Ionescu
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
p. 56. 43 Aceste povestiri culte au fost reluate de atâtea ori încât au ajuns să fie asimilate legendelor "din popor"; vezi, pentru identificarea personajelor Daniil Sihastru și Burcel ostașul sărman căruia i s-a dăruit "movila" pe care o ara varianta lui Ion Neculce, în Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, text stabilit, glosar și studiu introductiv de Iorgu Iordan, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, București, 1959, p. 10, 11. 44 Despre acest portret, Nicolae Iorga
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
componente adică în protoni și neutroni s-a realizat mult mai tărziu. Timp îndelungat atomul a fost socotit particula elementară, întrucât nu se găseau metode de divizare în părțile componente. Actualmente se consideră particulă elementară, acea particulă care să nu are o structură internă, să nu fie fragmentată în componenți prin interacțiuni cu orice sistem nuclear. descoperirea protonului: a fost pus în evidență în 1919 de către E. Rutherford prin reacția nucleară: ? Fotografia ne indică că traiectoria particulei ? se bifurcă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
pielea de pe față. Cînd vrei să sameni bob, linte ori mazăre, să nu le pui pe loc nesăpat, căci fierb anevoie. Primăvara, cînd se pune bob și mazăre în cîmp, nu se pune traista cu semințe pe hat, ci pe ară tură moale, crezîndu-se că apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curînd și se vor face moi. Boboc Să nu dai afară bobocii de rață sau de gîscă decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
serbează de românii de loc, de bărbați și femei, căci atunci nu torc, nici zolesc*, ca să fie feriți de zloți*. Joile după Paști se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la cîmp nimică, că e primejdios de secete, tră snete etc. Joi, în Săptămîna Patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți, în loc să li se ducă pomana ce li se dă, se duc lături din spălături
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]