15,564 matches
-
a vindecat pe fiul slujitorului regesc din Capernaum (Ioan 4, 46 - 54). Satul se află situat mai la nord decât cel actual, în apropiere de Valea Asohis (Batauf, în arabă). Mutarea locaității pe terenul actual s-a petrecut după invazia arabă, când vechea Cana a fost distrusă și părăsită de locuitorii ei. În actualul sat arab Kfar Kanna locuiește o populație mixtă - musulmani și creștini. Toate bisericile aflate aici au fost construite nu demult. Biserica franciscană, închinată Nunții și Minunii de la
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
situat mai la nord decât cel actual, în apropiere de Valea Asohis (Batauf, în arabă). Mutarea locaității pe terenul actual s-a petrecut după invazia arabă, când vechea Cana a fost distrusă și părăsită de locuitorii ei. În actualul sat arab Kfar Kanna locuiește o populație mixtă - musulmani și creștini. Toate bisericile aflate aici au fost construite nu demult. Biserica franciscană, închinată Nunții și Minunii de la Cana, a fost construită pe ruinele unei vechi clădiri iudaice, cu pardoseală și mozaic și
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
publicat la noi, în 1991 de către Editura Reîntregirea a Arhiepiscopiei Alba Iuliei, și viitorii Patriarhi ai Ierusalimului Sofronie și Modest, au fost unii dintre cei mai remarcabili monahi care au ieșit dintre zidurile acestei vestite mănăstiri. Invazia persană și cucerirea arabă au pus capăt perioadei de înflorire a mănăstirii, părăsind-o majoritatea călugărilor. Dăinuind până în sec. al XV - lea, mănăstirea a rămas cu desăvârșire pustie și s-a transformat într-un loc de popas pentru locurile beduine ale lui Ibn - Abed
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
mult muzica, mărturisind unei traducătoare din Suedia spre sfârșitul vieții că încă din perioada copilăriei Johann Sebastian Bach l-a impresionat atât de mult, încât „visa să devină Bach”[6]. A urmat cursurile Institutului de Orientalistică din Moscova (secția Limbă arabă), însă nu le-a finalizat din cauza unei comoții cerebrale survenite la ora de sport. A urmat cursurile Institutului de Cercetări Științifice din Rusia, secția Geologie, clasa de metale neferoase și aur, apoi a fost colector la expediția de cercetare științifică
A.A. TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349361_a_350690]
-
a culturii cu anotimpurile ciclice: primăvara, reprezentând nașterea, vara - tinerețea, toamna - maturitatea și iarna - bătrânețea/moartea, O. Spengler a identificat opt culturi care se deosebesc prin stilul său propriu față de celelalte culturi. Acestea sunt: cultura egipteană, greco-romană, chineză, babiloniană, indiană, arabă și cea vestică, care au parcurs un ciclu de viață identic. Cultura este definită la Spengler ca un organism, iar istoria universală nu este altceva decât biografia ei generală. Nichifor Crainic scrie, făcând referire la filozofia lui O. Spengler, că
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
fac în trei minute formalitățile de cazare. Rapid un duș și în oraș. La Mac mulți tipi mici și galbeni într-o continuă mișcare. La presă - un lungan negru-negru. Șoferi de taxi - negri, albi, asiatici. La butic un turc sau arab !? Pe stradă un cuplu de polițiști, el lung, negru-cenușiu, ea mică, roșcată-roșcată. În rest, cetățeni respectabili negru-caramel, galben pai, negru-antracit, roz intens, negru-ciocolatiu, albi-smântână, negru-strălucitor, caucazieni, rozalii, metiși; urâți, frumoși, gălăgioși, portocalii ... o nebunie ! Toți calmi, surâzători, binevoitori și bine
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
de unitate, de educație permanentă. Timpul lucrează pentru noi, iar noi nu trebuie să așteptăm momentul potrivit. Trebuie să fim în stare să îl creăm. În lume mai sunt țări care nu și-au realizat idealul unificării: China, Coreea, țările arabe, sud-americane, Irlanda etc. Ele pot fi aliații noștri diplomatici. Un Partid al Dacilor Liberi -D.L. cu o doctrină națională autentică, de unitate națională, democrată, a fost fondat din inițiativa Senatului Academiei DacoRomâne și va fi, în curînd, înregistrat la
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
o parte din ea s-a pierdut, ceea ce a supraviețuit cuprinde nu mai puțin de 10 volume din Migne (68-77). Opera să a fost tradusă în latină de Marius Mercator, în siriaca de Rabbulas din Edessa, în armeana, etiopiana și arabă. Datorită acestor traduceri, o serie din lucrările pierdute au fost recuperate. Putem sesiza în periodizarea operelor chiriliene două etape. Până în anul 428 ele se ocupă de polemică antiariana, iar după această dată și până la sfârșitul vieții sale, sunt dedicate hristologiei
PATRIARHII ALEXANDRIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349987_a_351316]
-
pe care caldeenii îl numeau mântuitorul oamenilor. Învățații au aflat în istorie și scrierile popoarelor vechi o mulțime de cugetări care dovedesc o așteptare universală a lui Mesia. Aceasta, nu numai la egipteni, fenicieni, caldeeni și perși, ci și la arabi, chinezi, japonezi, mexicani și la celelalte popoare din lumea nouă. Cu 550 ani înainte de Hristos, filozoful Confucius întemeietorul religiei de stat din China îl numește „Doritul națiunilor, Sfântul care va putea să se compare cu Dumnezeu". Filozoful Platon († 347 î.Hr.
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
anul 2013, încă neîncheiat la momentul alcătuirii acestor șiruri de cuvinte despre Ioana Sandu, evenimentele artistice în act, ale cîntăreței rezervând surprize până la pragul dintre ani, au apărut așteptatele „Șlagăre internaționale”, cîntate în rusă, greacă, spaniolă, franceză, italiană, aromână, turcă, arabă și română - așteptate, îndeosebi pentru că sunt cântece cu regulile convenționale ale valorii, chiar dacă uneori vin pe drumul mai familiar sufletesc, de simplitate și sentimentalism, pe care se alunecă ușor la simplist și lamentare, ocazii de degradare față de care valoarea a
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
ebraică, (traducerea Lioara Geshem), Editura Hakibutz Hameiuhad, Tel Aviv 1993 - „Fuga din rai” - Colecția Asociației Scriitorilor, Editura Izvoare, Tel Aviv 1993 - „Rugăciune cu flori”, Volum apărut în limba rusă, (traducerea Lev Berinski, Editura Moria 1993 - „Credo”, Volum apărut în limba arabă, (traducerea Samieh El Kassem), Editura AlmashreQ 1996 - „Ești”, (tipărită cu sprijinul Guvernului României) Editura Hasefer, București 1996 - „Ytzhak Rabin - Pacea și-a ucis soldatul” (în colaborare cu Ileana Cudalb), Editura Du Style, București 1997 - „Dor de dor”, Editura Cartea Românească
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
care mă învie”, Editura Cronica, Iași 2009 - „Fabuloasa licornă”, Editura Cronica, Iași 2009 - „Între Patrie și Matrie”, Dialoguri carmeliene, Editura 24:Ore, Iași 2010 - „Când se vor strânge vulturii”, Editura 24:Ore, Iași *** Lucrările sale au fost traduse înlimbile: albaneză, arabă, ebraică, engleză, flamandă, franceză, germană, idiș, maghiară, olandeză, rusă, sârbă, suedeză, ș.a. *** În 1985 i se joacă în Israel, cu mare succes, piesa „Puterea Ceții”, după piesa „Striptease” a dramaturgului polonez Slawomir Mrojek. *** Alexandru Mirodan, în renumitul său „Dicționar neconvențional
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
Pleacă în lumea largă, să nu te mai văd în ochi, că ne-ai făcut neamul de râs! Cum „lumea largă“ începea și se termina peste drum, la o mătușă, femeie înțeleaptă care lucrase o vreme și la un patron arab, maică-sa o adăposti acolo și îi spuse să fie fără grijă că, după ce mai bea o sticlă de țuică, va ști ea cum să-l convingă pe taică-său și tot neamul lui de sărăntoci și păguboși să se
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
în vânt, se repezi ca un copil alintat Dalia. - Și aici puteți vedea între Saturn și Venus, în general seara când nu mai sunt turiști pe plajă, călăreții din herghelie plimbându-și pe malul mării, caii din rasa pur sânge arab. - Dacă noi nu am ieșit din Neptun decât atunci când ne-ai scos tu, de unde să-i vedem? - Poate avem timp să-i vedem sau de ce nu, să ne plimbăm chiar noi călare. - Și eu să stau în hotel? Se bosumflă
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
se referă la dragoste ca elixir al vieții, subliniind că acestui minunat sentiment îi datorează cele mai frumoase momente ale vieții pe care le-a trăit și le trăiește în toată intensitatea. Amintindu-și de cartea „Trandafirii negri” a scriitorului arab I. Djamel, carte citită cu mulți ani în urmă, Ioan Grămadă ne redă următoarele rânduri ce conțin mult adevăr: „Cine crede că poate să găsească totul perfect în dragoste, nu va avea parte de o dragoste adevărată niciodată”... „Dragostea este
DRAGOSTEA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349974_a_351303]
-
magiile, vrăjitoriile, sau ce-or mai fi ele. Alții care nu vor să creadă, nu-i pot crede vorbele meșteșugite. Dar tu, după cum văd, ești deja de partea cealaltă! Arhiereul sperase să-l pună la punct pe acel Omer, un arab convertit la iudaism. Însă acela nu păru prea înfricoșat de tonul aspru. -Am tăcut prea mult timp mărite arhiereu despre acest Iisus. Mi-am irosit timpul denigrându-l pe acela pe la colțuri de stradă de lucruri pe care nu le-
AL OPTULEA FRAGMENT.(CONTINUARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349977_a_351306]
-
pare în legătură cu cerul sumerian an; - *oiko, de unde sanscr. eka, pers. yek, țig. ek, după noi e în relație cu cerul vechi indian kha, lat. caelum; - o altă denumire a lui „1“ este i.e. *sem. Iarăși remarcam similitudini cu tc. sema, arab. sama, ebr. šamu etc. (mai ales cu primul) toate cu sensul „cer“; - cât privește pe i.e. *sems, aici ne gândim că trebuie să-l comparăm cu numele soarelui șamaș, samas, șams, șemeș, la sumerieni și semiți. - în sfârșit, tot în
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
al pământului di, la greci de, do, la albanezi dhe, dacic da, ebr. adama, etc. În amintită limba sesake dua „doi“. Chinezii zic la „2“ er, denumire pe care o comparăm cu tc. yer, aramaic erh, germ. erde, engl. earth, arab. ard. Finic kit, tc. iki sunt, după noi, provenite din sumer. ki „pământ“ (alte explicații inacceptabile la Sevortian, „Etimologiceskii slovar' tűrkskih iazîkov“, M., p. 337-399). Denumirea semita a lui „2“ e tn, ceea ce ne face să ne gândim la țină
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
un război religios. Dar odată cu aceste atentate tot mai frecvente, și ținând seama de situația tot mai îngrijorătoare din Orientul Mijlociu, constatăm că fundamentalismul religios câștigă teren și pare a fi din ce în ce mai prezent nu doar în lumea africană și în lumea arabă, ci și în cea europeană. Ca Secretar de Stat pentru Culte, urmăresc cu profundă îngrijorare cum grupuri de oameni care pretind că acționează în numele religiei comit asemenea fapte odioase. Pentru că ați amintit ce se întâmplă în Orient, ei bine, având
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
din Nazaret, ca să mă rog pentru ei și pentru cei care încă sufereau pe un pat de spital. Aș fi vrut să merg spre Ierusalim, la „Mormântul Sfânt” și la „Zidul Plângerii” dar drumurile nu erau sigure deoarece unii dintre arabi, atacau oamenii nevinovați cu cuțitele. O altă invenție criminală a lor, după ce în urmă cu câteva luni, intraseră cu mașinile în stațiile de autobuz unde așteptau oameni. Eu nu sunt o eroină și mărturisesc că mă tem pentru viața mea
IUBIRI...ȘI IUBIRI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364785_a_366114]
-
profund existențială, amplificată de contextul istoric. Atât secolul VII, cât și secolul XIV au fost epoci dramatice în viața societății creștine a Imperiului Roman de Răsărit, a cărei existență însăși a fost grav periclitată de avansul militar irezistibil al islamului arab în secolele VII-VIII și otoman în secolul XIV. Triumful islamului monoteist, raționalist și militarist a fost trăit ca o criză de tip apocaliptic a figurii istorice a Imperiului și societății creștine, ca o judecată asupra inconsistenței structurilor și soluțiilor istorice
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Taborului, ale Împărăției lui Dumnezeu, lumină pe care sfinții isihaști au trăit-o încă din lumea aceasta ca o pregustare a Împărăției cerești.” Dacă isihasmul palestiniano-sinait din secolul VII a fost răspunsul la încercarea istorică a invadării Orientului apropiat de arabi, isihasmul palamit din secolul XIV a fost atât o replică anticipată la adresa ispitelor raționalismului și secularizării, căreia îi va cădea pradă civilizația occidentală modernă, cât și o pregătire pentru marea încercare istorică reprezentată de cotropirea și aservirea de către otomani a
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
amiral turc-otoman, geograf și cartograf. S-a născut la 1465 la Gelibolu în Turcia și a murit la 1553 la Cairo, în Egipt. Numele complet al lui este Hadji Muhiddin Piri Ibn Hadji Mehmed, (reis/rais înseamnă căpitan în limba arabă). A devenit celebru pentru lucrarea: Kitab-i lui Bahriye (Carte de navigație), o carte care conține informații detaliate cu privire la navigație, precum și diagramele extrem de precise care descriu porturile și orașele importante ale Mării Mediterane. Cel mai renumit este pentru hartă denumită a
HARTA LUI PIRI REIS, UN MISTER NEDEZLEGAT! de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364947_a_366276]
-
prima dată s-au înecat găinile comuniste, neștiind să înoate, rămânând doar ratzele capitaliste și mormolocii de broască care s-au privatizat. Iar începând cu 2011, când s-a pornit al doilea val de revoluții care a cuprins toate țările arabe ( cu exceptia Iranului), cu siguranță că se vor înecă definitiv și ratzele capitaliste, plutind în derivă în apele cele mai tulburi din oceanul de moluște fără cap și de salamandre fără coadă. Acum să fim serioși, dacă așa zisă “ elită” mondială
CONFLICTUL DINTRE ISRAEL SI IRAN. EXISTA ACUM TEHNICA DE EMITERE DE UNDA GENETICA PRIN INDUCTIE, ADICA DE LA PARTICULAR LA GENERAL, IN CARE IN VIITORUL APROPIAT VOM FI TOTI IMPLICATI. de CONSTANTIN MI [Corola-blog/BlogPost/364925_a_366254]
-
pe care caldeenii îl numeau mântuitorul oamenilor. Învățații au aflat în istorie și scrierile popoarelor vechi o mulțime de cugetări care dovedesc o așteptare universală a lui Mesia. Aceasta, nu numai la egipteni, fenicieni, caldeeni și perși, ci și la arabi, chinezi, japonezi, mexicani și la celelalte popoare din lumea nouă. Cu 550 ani înainte de Hristos, filozoful Confucius întemeietorul religiei de stat din China îl numește „Doritul națiunilor, Sfântul care va putea să se compare cu Dumnezeu". Filozoful Platon († 347 î.Hr.
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]