6,475 matches
-
și le conectează la blocul motor. Deasupra capetelor lor aplecate, pe axurile imense, lovesc pumnii acționați de abur. Nimeni nu scoate o vorbă. Wierzbicki lărgește un rulment și Stephanides strunjește un rulment și O’Malley prinde un rulment de un arbore de distribuție. Arborele de distribuție se Învârte prin sală până când o mână se Întinde și-l dă jos ca să-l prindă de blocul motor, care acum devine din ce În ce mai excentric, cu vâjâitul lui de țevi și cu penajul palelor de ventilator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la blocul motor. Deasupra capetelor lor aplecate, pe axurile imense, lovesc pumnii acționați de abur. Nimeni nu scoate o vorbă. Wierzbicki lărgește un rulment și Stephanides strunjește un rulment și O’Malley prinde un rulment de un arbore de distribuție. Arborele de distribuție se Învârte prin sală până când o mână se Întinde și-l dă jos ca să-l prindă de blocul motor, care acum devine din ce În ce mai excentric, cu vâjâitul lui de țevi și cu penajul palelor de ventilator. Wierzbicki lărgește un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
jos ca să-l prindă de blocul motor, care acum devine din ce În ce mai excentric, cu vâjâitul lui de țevi și cu penajul palelor de ventilator. Wierzbicki lărgește un rulment și Stephanides strunjește un rulment și O’Malley prinde un rulment de un arbore de distribuție, În timp ce alți muncitori Înșurubează filtrul de aer (șaptesprezece secunde) și atașează electromotorul (douăzeci și șase de secunde) și Îl pun pe volant. Punct În care motorul este gata și ultimul bărbat Îl trimite mai departe În zbor... Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
care trag motorul Înăuntru ieșindu-i În cale, când pe bandă vine un șasiu . Acești bărbați prind motorul de transmisie (douăzeci și cinci de secunde). Wierzbicki lărgește un rulment și Stephanides strunjește un rulment și O’Malley prinde un rulment de un arbore de distribuție. Bunicul meu nu vede decât rulmentul din fața lui, Îl ia cu mâinile, Îl șlefuiește și Îl pune la loc chiar când apare altul. Transportorul care Îi trece pe deasupra capului vine de la bărbații care ștanțează rulmenți și Încarcă lingouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
e turnată În forme, răcindu-se și Întărindu-se sub formă de piese de mașină - pinioanele, cardanele și rezervoarele Modelului T din 1922. Wierzbicki lărgește un rulment și Stephanides strunjește un rulment și O’Malley prinde un rulment de un arbore de distribuție. Deasupra și În spate, În diverse unghiuri, muncitorii toarnă nisip În forme sau bat cu ciocanul fișe de conectare sau pun vase de turnat În cubilou. Linia nu e una singură, ci e compusă din mai multe linii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
piese de caroserie (cincizeci de secunde), le bat cu ciocanul (patruzeci și două de secunde) și le Îmbină (un minut și zece secunde). Wierzbicki lărgește un rulment și Stephanides strunjește un rulment și O’Malley prinde un rulment de un arbore de distribuție. Arborele de distribuție zboară prin fabrică până când un bărbat Îl dă jos din cârlig, Îl prinde la blocul motor, care devine acum excentric de la paletele ventilatorului, eșapament și bujii. Și apoi motorul e gata. Un bărbat Îl trimite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cincizeci de secunde), le bat cu ciocanul (patruzeci și două de secunde) și le Îmbină (un minut și zece secunde). Wierzbicki lărgește un rulment și Stephanides strunjește un rulment și O’Malley prinde un rulment de un arbore de distribuție. Arborele de distribuție zboară prin fabrică până când un bărbat Îl dă jos din cârlig, Îl prinde la blocul motor, care devine acum excentric de la paletele ventilatorului, eșapament și bujii. Și apoi motorul e gata. Un bărbat Îl trimite În jos spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
său tată). Pe lângă faptul că-mi erau bunici, Desdemona și Lefty Îmi erau și unchi și mătușă. Părinții mei aveau să-mi fie veri de-ai doilea, iar Capitolul Unsprezece avea să-mi fie văr de-al treilea și frate. Arborele genealogic Stephanides, schițat În cartea doctorului Luce Transmiterea autosomatică a trăsăturilor recesive, intră În mai multe detalii, care nu cred că vă interesează. M-am concentrat numai pe ultimele transmiteri ale genei. Și acum aproape c-am ajuns acolo. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vedeam decât insigna Întunecată și triunghiulară a pubertății. Când atingeam brândușa, se lungea, se umfla, până când, ca și cum ar fi explodat, ieșea din săculețul ei. Scotea capul. Nu prea mult Însă. Nu mai mult de doi centimetri și jumătate de la linia arborelui. Ce Însemna asta? Știam din proprie experiență, că Obiectul avea și ea o brândușă. Și a ei se umfla când era atinsă. A mea era Însă mai mare, mai expansivă În sentimente. Brândușa mea avea inima la vedere. Caracteristica esențială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
păreau partea cea mai interesantă. Geometria corpurilor amanților caligrafia grațioasă a membrelor lor conduceau ochiul direct spre realitatea organelor lor genitale. Părul pubian al femeii era ca un petic de verdeață pe zăpada albă, iar membrul bărbatului era ca un arbore de santal crescând din el. I-am privit. Apoi i-am privit din nou, ca să văd cum erau formați ceilalți oameni. Privindu-i, nu eram părtinitoare. Înțelegeam atât perseverența bărbatului, cât și plăcerea femeii. Mintea nu-mi mai era goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o reconforteze pe micuța speriată: Vom merge împreună să-ți agățăm cosițele în lotusul din Templul Lucinei. Foarte bine, aprobă în bătaie de joc Occia. Acesta este rolul tău de Rege al Sacrificiilor: să te ocupi de fleacuri. — Acolo e „arborele cu plete“, continuă rex. Întreabă cu glas ispititor: — De ce crezi că i se spune așa? Fetița habar n-are și evident nici nu-i pasă. — Pentru că îi este oferit părul tuturor vestalelor. Cuvintele sale au un efect exact pe dos
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
răsucesc mereu sub formă de buclă. Stârnesc parcă dorința de a fi smulse cu rindeaua. Așa e bradul. Ex trem de solid când este în poziție verticală. Alt lemn mai potrivit nu găsești pentru îmbinarea canaturilor de orice fel. Acest arbore este cel mai adeziv la clei, astfel încât se frânge în locul unde lemnul este întreg. Izbește dintr-odată cu pumnul în pervazul ferestrei. Cățeaua! S-a eschivat din nou. Sughite de enervare. Cum s-o înfunde? Dacă nu reușește până închide ochii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
culoar la dreapta, mai apucă dresorul să spună înainte ca instructorul să și dispară după colț. Pusio îl urmează grăbit, nu înainte de a arunca o ultimă pri vire curioasă către picioarele individului, încălțate cu sandale împletite din frunze de palmier, arborele biruinței. — Să vii să mă vezi, strigă Thaos după el. Am o dresură fantastică de elefanți în partea a doua. Germanul îi face semn cu mâna în timp ce se îndepărtează. — Vor îngenunchea în fața lojei imperiale și o să deseneze cu trompa pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
o scobitură mică ascuțită ca un templu. Sub ele, inscripțiile amintesc numele, demnitățile și realizările deceda tului. Urmărește intrigat cu degetul liniile de vopsea care-i leagă unii de alții. Face câțiva pași înapoi și înțelege. Este un fel de arbore genealogic, căci ramurile se îndreaptă înspre portretul fiecărui membru al familiei. Li se adresează în scârbă statuilor, care-l privesc impasibile din nișele lor: — Sunteți doar niște scuturi de bronz argintate la suprafață. Nu-i răspund. Continuă îndârjit: — Descendenții voștri
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Este singurul pe care se exportă tămâia și e păzit cu străș nicie. Trei mii de familii își revendică din tată-n fiu acest drept și rudele lor sunt printre ele. L-au lăsat o dată să facă o incizie în arborele sacru și să recolteze tămâia, doar că a fost avertizat să nu se mânjească în acea zi prin vreun contact cu fe meile sau cu morții. Deschide ochii și clipește de câteva ori, buimac... Ce caută aici, printre străinii ăștia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pune primul în mișcare, cărat pe umerii celor opt vlăjgani. Îl precedă un singur lictor. Merge țan țoș înainte, ținând fasciile în mâna stângă, sprijinite tot de umărul stâng. Mulțimea se îndepărtează temătoare, căci vergile sunt tăiate din mesteacăn. Acest arbore galic este uimitor de alb și de fin. Mlădios din cale-afară, se îndoaie și se împletește extrem de ușor. Dar și ustură unde lovește. În fața lui aleargă alți doi bărbați și alungă oamenii cu strigătele lor, căci la trecerea flaminului lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
era criticată în presa locală într-un articol apărut în cursul lunii decembrie 1905, din cauză că noua locație a băilor se afla la o distanță de 9 km de oraș. Totodată, se aprecia că "localitatea de la Mamaia e sălbatică, fără un arbore, fără un adăpost, expusă la toate vânturile"2795, în timp ce, "plaja are o pantă așa slabă încât nici la 100 metri depărtare nu ai apă până la brâu"2796. Având în vedere toate acestea, concluzia jurnaliștilor oponenți ai primarului Ion Bănescu era
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
26 martie-10/22 mai 1881, în "Buletinul Muzeului Militar Național "Ferdinand I"", serie nouă, nr. 15, București, 2007. Angelesco, G., Georges, Etude sur la Dobrogea au point de vue de l' organization des pouvoires publics, Editeur Arthur Rousseau, Paris, 1907. Arbore, Al., P., Din etnografia Dobrogei. Contribuțiuni la așezarea tătarilor și turcilor în Dobrogea, Tipografia Curții Regale F. Göbl, București, 1920. Atanasescu, Lt.-Col., Dobrogea. Schiță geografică-istorică, Tipografia F. Göbl, București, 1913. Barnea, I., Ștefănescu, Ștefan, Din istoria Dobrogei, Editura Academiei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
31, nr. 16-17, Constanța, 21 ianuarie 1936. ***, "1878 Reinstalarea administrației românești în Dobrogea", în Marea Noastră, an 18, nr. 3, Constanța, iulie-septembrie 2008. Alecu, Al., P., "Istoricul seminarului musulman din Medgidia", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Arbore, Al., P., "Din etnografia Dobrogei. Populațiunea Dobrogei după o hartă rusească", în Analele Dobrogei, an IV, nr. 3/iulie-septembrie 1923, Institutul de Arte Grafice "Victoria", Constanța, 1923. Arbore, Al., P., "Câteva însemnări asupra cerchezilor, grecilor și arabilor din Dobrogea", în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
musulman din Medgidia", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Arbore, Al., P., "Din etnografia Dobrogei. Populațiunea Dobrogei după o hartă rusească", în Analele Dobrogei, an IV, nr. 3/iulie-septembrie 1923, Institutul de Arte Grafice "Victoria", Constanța, 1923. Arbore, Al., P., "Câteva însemnări asupra cerchezilor, grecilor și arabilor din Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 4, Constanța, 1922. Arbore, Al., P., "Sicia transdunăreană", în Analele Dobrogei, Constanța, 1935. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogei după o hartă rusească", în Analele Dobrogei, an IV, nr. 3/iulie-septembrie 1923, Institutul de Arte Grafice "Victoria", Constanța, 1923. Arbore, Al., P., "Câteva însemnări asupra cerchezilor, grecilor și arabilor din Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 4, Constanța, 1922. Arbore, Al., P., "Sicia transdunăreană", în Analele Dobrogei, Constanța, 1935. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Arbore, Al., P., "Așezările bulgarilor în Dobrogea", în Arhiva Dobrogei, an I, Constanța, 1916. Arbore
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nr. 3/iulie-septembrie 1923, Institutul de Arte Grafice "Victoria", Constanța, 1923. Arbore, Al., P., "Câteva însemnări asupra cerchezilor, grecilor și arabilor din Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 4, Constanța, 1922. Arbore, Al., P., "Sicia transdunăreană", în Analele Dobrogei, Constanța, 1935. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Arbore, Al., P., "Așezările bulgarilor în Dobrogea", în Arhiva Dobrogei, an I, Constanța, 1916. Arbore, Al., P., "Informațiuni etnografice și mișcări de populațiune în Basarabia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
asupra cerchezilor, grecilor și arabilor din Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 4, Constanța, 1922. Arbore, Al., P., "Sicia transdunăreană", în Analele Dobrogei, Constanța, 1935. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Arbore, Al., P., "Așezările bulgarilor în Dobrogea", în Arhiva Dobrogei, an I, Constanța, 1916. Arbore, Al., P., "Informațiuni etnografice și mișcări de populațiune în Basarabia sudică și Dobrogea în veacurile XVIII și XIX", în Analele Dobrogei, IX, Constanța, 1924. Arbore, Al.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Arbore, Al., P., "Sicia transdunăreană", în Analele Dobrogei, Constanța, 1935. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Arbore, Al., P., "Așezările bulgarilor în Dobrogea", în Arhiva Dobrogei, an I, Constanța, 1916. Arbore, Al., P., "Informațiuni etnografice și mișcări de populațiune în Basarabia sudică și Dobrogea în veacurile XVIII și XIX", în Analele Dobrogei, IX, Constanța, 1924. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1920. Arbore, Al., P., "Așezările bulgarilor în Dobrogea", în Arhiva Dobrogei, an I, Constanța, 1916. Arbore, Al., P., "Informațiuni etnografice și mișcări de populațiune în Basarabia sudică și Dobrogea în veacurile XVIII și XIX", în Analele Dobrogei, IX, Constanța, 1924. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Atanasiu, Andreea, "Dobrogea sub administrație otomană. Constanța și Tulcea studiu de caz", în volumul Dobrogea 1878-2008. Orizonturi deschise de mandatul european, coord. Valentin Ciorbea, Editura
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]