5,714 matches
-
de lungă durată, determinate de rivalități și ambiții politico regionale, precum în cazul Marocului (tensiunile cu Algeria, Mauritania) și Libiei (conflictele frontaliere cu Ciad, Sudan, Niger). b. Spațiile cu predominare a conflictelor de scurtă durată (sub 1 an) alcătuiesc un areal minoritar format din 8 componente teritoriale dispersate din peninsula arabă până în Maghreb: Oman, Yemen, Qatar, Iordania, Siria, Algeria, Tunisia, Insulele Comore. În unele dintre aceste state au predominat conflictele interne de ordin politic, precum în Comore (17 lovituri de stat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
prin rarele confruntări de frontieră cu Arabia Saudită și Bahrain. 3.2.6.2. Raporturile stabilitate conflictualitate în plan spațio-teritorial Prin prisma elementelor prezentate până aici pare relativ ușor de afirmat faptul că domeniul arabofon reprezintă un spațiu conflictual în care arealele și perioadele de stabilitate apar ca niște „insule” izolate în oceanul de instabilitate. Dar această afirmație trebuie susținută de un discurs argumentativ cantitativ și analitic. Întradevăr, volumul celor 220 de stări conflictuale consumate în șase decenii înseamnă foarte mult în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și poate influența aprecierile, uneori emoționale, ale analiștilor în domeniu. Pentru o evaluare corectă a raporturilor stabilitate versus conflictualitate este necesară atât o cuantificare spațială riguroasă a stării de conflictualitate/stabilitate în interiorul spațiului arab, cât și a semnificației și locului arealului arabofon pe scena conflictualității globale. A. Repartiția teritorială a potențialului conflictual în interiorul spațiului arabofon Exprimarea potențialului conflictual al unui spațiu dat exclusiv prin cantitatea numerică a stărilor conflictuale înregistrate poate induce unele erori de interpretare derivate din neluarea în considerare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de tranziție, defalcată pe două componente areale (partea asiatică și cea africană), ce face joncțiunea între spațiile limitrofe cu caracteristici conflictuale diferite și opuse unele față de altele. Astfel, Africa arabofonă prin volumul încărcăturii conflictuale acumulate (132 conflicte/tensiuni) reprezintă un areal intermediar ce face legătura între stabila, prospera și foarte puțin conflictuala Europă (cu doar 64 conflicte/tensiuni) și instabila Africă subsahariană nearabofonă, care prin cele 522 conflicte/tensiuni înregistrate, constituie cea mai conflictuală arie de pe Glob. De asemenea, Asia arabă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
legătura între stabila, prospera și foarte puțin conflictuala Europă (cu doar 64 conflicte/tensiuni) și instabila Africă subsahariană nearabofonă, care prin cele 522 conflicte/tensiuni înregistrate, constituie cea mai conflictuală arie de pe Glob. De asemenea, Asia arabă reprezintă un dublu areal de tranziție, pe palier conflictual, pe de o parte între Europa și Asia nearabă, iar pe de altă parte între Africa subsahariană și Asia nearabă. Volumul conflictual al Asiei arabe (98 conflicte/tensiuni) îi configurează acesteia valențele de punte intermediară
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
În schimb, rolul de contact pe care Asia arabă (cu 98 conflicte) îl joacă între Asia nearabă (204 conflicte) și Africa subsahariană (522 conflicte), este unul care îi conferă atributul de spațiu de inflexiune, de subsidență cantitativ-conflictuală, între cele două areale continentale caracterizate printr-o mult mai ridicată conflictualitate. Acest model spațial intermediar este mai fidel ilustrat, dar și mai nuanțat totodată, în tabloul distribuției stărilor conflictuale pe statele celor trei continente (fig. 86). Arealul central al conflictualității din spațiul euro-afro-asiatic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de subsidență cantitativ-conflictuală, între cele două areale continentale caracterizate printr-o mult mai ridicată conflictualitate. Acest model spațial intermediar este mai fidel ilustrat, dar și mai nuanțat totodată, în tabloul distribuției stărilor conflictuale pe statele celor trei continente (fig. 86). Arealul central al conflictualității din spațiul euro-afro-asiatic este în mod evident Africa nearabofonă, unde cele 522 stări conflictuale sunt distribuite în cea mai mare parte într-un număr de 16 state care au înregistrat peste 20 de conflicte fiecare și în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
respectiv de 76 nave/zi, adică de 27.740 nave/an. Deși această cifră nu a fost atinsă până în prezent, ea reliefează nivelul potențial de racord interregional de care dispune ruta maritimă transarabă, accentuând rolul de spațiu intermediar pe care arealul arab este obligat să și-l asume și să-l valorifice, potențându-i astfel miza geopolitică. De aceea a și fost atât de disputat controlul asupra acestui spațiu începând din epoca de strălucire inițială a arabității și până astăzi. Ca
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și Oceanul Indian până după cel de-al doilea război mondial. După 1950, regiunea intră în puzzle-ul geostrategic al războiului rece, iar influența britanică este înlocuită cu disputa sovieto americană pentru controlul asupra spațiului arab de racord între cele două areale maritime: S.U.A. controlează temeinic peninsula arabă, dar ex-U.R.S.S. își stabilește importante, dar temporare capete de pod în Egipt (între 1956 1971),Yemenul de Sud (1967-1990), Somalia (1969-1977), precum și în state nearabofone din vecinătate - Etiopia (între 1977-1991). După dispariția fostei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
partial eclipsat de proximitatea teritorială a marelui vecin de la sud - S.U.A. Aceste elemente îi conferă statului canadian un patrimoniu de spațiu remarcabil, capitalizat sub forma unui veritabil tezaur teritorial, de natură a-i asigura preemțiunea într-o zonă geostrategică deosebită - arealul nordic de apărare a comunității euro-atlantice, jalonat pe aliniamentul liniei D.E.W. (Defense Early Warning). Așadar, statul-pivot este definit de capacitatea de a influența stabilitatea regională și internațională, iar eventuala sa destabilizare ar avea consecințe la nivel macroteritorial, inducând haos
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
atât ca parte a viitoarei construcții regionale euro-mediteraneene, cât și în calitate de cap de pod al intereselor americane în estul Atlanticului. După cum am văzut în subcapitolele anterioare, domeniul arabofon, pe diferitele sale componente teritoriale, posedă valențele unei/unor periferii de tipul arealelor intermediare ori punților de legătură între ariile geopolitice din vecinătatea continentală (fig. 91). Juxtapunerea calitativ-spațială a trăsăturilor derivate din potențialul geopolitic al statelor arabofone, precum și al statelor de pe continentele învecinate (Europa, Asia, Africa), configurează geografia politică a tablei de șah
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
echilibrele de putere în macrospațiul euro-afro-asiatic. Avem de-a face așadar la începutul secolului al XXI-lea cu o repartiție spațială relativ simetrică ca poziționare a potențialului geopolitic în spațiul arab, deși asimetrică ca “greutate”. Este simetrică pentru că cele două areale pivotale sunt situate la extremitățile estică și vestică ale domeniului arabofon: arealul estic cuprinde cea mai mare parte a peninsulei arabe și regiunile limitrofe rutei Sudanului, Eritreii, Republicii Djibouti, Somaliei, Yemenului și Insulelor Comore (41,1% din spațiul arabofon). E
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
începutul secolului al XXI-lea cu o repartiție spațială relativ simetrică ca poziționare a potențialului geopolitic în spațiul arab, deși asimetrică ca “greutate”. Este simetrică pentru că cele două areale pivotale sunt situate la extremitățile estică și vestică ale domeniului arabofon: arealul estic cuprinde cea mai mare parte a peninsulei arabe și regiunile limitrofe rutei Sudanului, Eritreii, Republicii Djibouti, Somaliei, Yemenului și Insulelor Comore (41,1% din spațiul arabofon). E un spațiu periferic dominat de pauperitate și instabilitate, stări responsabile de scăderea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
îndeplinește rolul unei arii regionale-pivot, situată într-o poziție intermediară în raport cu unitățile continentale învecinate: Asia nearabă (I=41,4), Europa (I=29,9) și Africa subsahariană (I=16,4). Aceste valori ale indicelui I, plasează blocul arabofon în postura de areal periferic median între trei unități regionale cu ranguri geopolitice diferite 183: o arieputere în Est (Asia nearabă), o arie-pivot în Nord (Europa) și o arie periferică la Sud (Africa subsahariană). Europa și Asia nearabă beneficiază de un potențial mult mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Sud-Africană, diferența se reduce la doar o unitate, ceea ce ne oferă o imagine mult mai veridică a Africii nordice arabofone, aflată aproape la egalitate ca potențial geopolitic, cu restul de cca. două treimi ale continentului african. Prin prisma acestui raționament, arealul arabo-african apare mai degrabă drept o punte periferică intermediară cu caracter median între mult mai potenta Europă (aria pivotală) din Nord și mult mai puțin înzestrata Africă subsahariană (aria periferică mai îndepărtată) de la Sud. 3.3.3.2. Reconfigurarea raporturilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a valorii indicelui de potențial geopolitic pe întreaga perioadă postbelică se caracterizează printr-o foarte slabă evoluție ascendentă, încadrabilă într-un ecart maxim de 0,26 unități (cazul Republicii Djibouti) și minim de 0,03 unități (cazul Saharei Occidentale). Aceste areale cuprind majoritar state slab dezvoltate și cu o instabilitate internă cronicizată, a căror constantă de potențial geopolitic se situează, de regulă, la valori scăzute (sub 15 unități): Comore, Djibouti, Sudan, Yemen, Mauritania, Sahara Occidentală. Există însă și state mai evoluate sub
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a fost înregistrată și în Africa nearabofonă. În Europa ponderea statelor pivotale a înregistrat o dinamică relativ constantă, în timp ce Asia nearabă a avut o dinamică ascendentă continuă (fig. 94). Astfel, sub aspectul modului de evoluție, curba ponderii statelor pivotale în arealul arabofon se apropie oarecum de cea înregistrată în Africa subsahariană/nearabofonă, de care se deosebește totuși prin existența unor inflexiuni de evoluție (“vârful” atenuat din anii ’70 ’80) și a valorilor mult mai ridicate. Volumul “pivoților arabi” din totalul pivoților
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a fost mereu superior, volumul statelor-pivot din spațiul arabofon a fost inițial identic cu cel al Asiei nearabe (în 1950 aveau fiecare câte 2 state-pivot). Ulterior însă, evoluția pe cele două blocuri regionale a fost diametral opusă, respectiv descendentă în arealul arab și ascendentă în restul blocului asiatic. Prin urmare, putem spune că din punctul de vedere al primațialității spațiilor pivotale, lumea arabofonă s-a comportat în toată perioada postbelică ca o bordură periferică față de blocurile învecinate ale Europei și Asiei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
periferice până în anii ’90, când a avut loc un reviriment al spațiilor periferice odată cu sporirea numărului de state ca urmare a dezintegrării fostei U.R.S.S. și fostei Iugoslavii. Africa subsahariană, pe fondul înmulțirii numărului de state și a diminuării ponderii arealelor pivotale, a cunoscut o creștere continuă a ponderii statelor periferice (4,1% în 1950, 26% în 2007) - Tabelul nr. 56.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și lumina la care s-au adăpat mai toate științele moderne, inclusiv cea economică, din fericire. Spațiul limitat al acestui curs neîngă-duindu-ne o tratare mai vastă, vă propunem o prezentare succintă a contribuției principalilor exponenți în plan economic ai acestui areal spiritual. Platon. Născut în 427 î. H. (anul morții fiind nesigur: 348 sau 347 î. H.), Platon devine moștenitorul direct al lui Socrate, al ideilor sale ca și al metodei sale dialectice și ironice. Substanța doctrinelor sale politice, eco-nomice, sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
aspectul cuvintelor, schimbări de înțeles, păstrarea unor forme etc. sunt datorate în multe cazuri unor asocieri proprii minții celor simpli, unor particularități ale vieții lor. Dacă în unele cazuri asemenea înrâuriri folklorice asupra limbii rămân circumscrise în anumite regiuni, alte areale au avut o circulație întinsă, au pătruns în limba generală Până acum nu s-a dat destulă atenție nici acestei laturi a transformărilor lingvistice și la noi cu deosebire rămân pentru filologie multe puncte de lămurit pe această cale, ceea ce
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
68, este necesar ca munca să se desfășoare nu numai cu copiii, ci și cu cei de acasă. Activitatea aceasta ar trebui executată cu ajutorul asistenților sociali. Este o acțiune extrem de dificilă fiindcă, de cele mai multe ori, acele familii trăiesc într-un areal dens populat de vecini aflați în situații similare. Cum deciziile nu sunt numai la nivelul defectologului, fiind angrenate și Comisiile Județene pentru Ocrotirea Minorilor, direcțiile județene de resort, dar, în unele cazuri, chiar și justiția, trebuie găsite strategii și pentru
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
să transforme stimulii vizuali în stimuli auditivi sau chinestezici pot trece neobservate de către trecători. De asemenea, mediul trebuie să fie astfel amenajat încât să nu conțină surprize, cum ar fi obstacole neanunțate. Când vorbim de mediu, ne referim la tot arealul în care trăiesc și se mișcă aceste persoane, împreună cu cerințele impuse nu numai de spațiul fizic, ci și de cel uman. Un nevăzător nu se deplasează doar la o autoritate, ci vrea să-și și rezolve problema pentru care face
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nevăzătorii se vor descurca bine în propria locuință, în clădirea de domiciliu, în parcul din față și în întreg cartierul. Deprinderile formate îl vor face să se poată orienta independent și îi vor da o anumită siguranță de sine. Acest areal trebuie să fie supravegheat spre a nu i se aduce modificări peste noapte, altfel tocmai automatismele deprinderilor vor fi cele care îi pot aduce necazuri. Funcționarul din administrația locală nu va avea sarcini de serviciu în domeniu, însă va colabora
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Argument asupra importanței lucrării Încă de la început se poate considera, fără teama de a greși, că prima jumătate a secolului XX a avut rolul de factor primordial în procesul de formare și dezvoltare a instituțiilor și concepțiilor politice din acest areal. Mai exact spus, într-o perioadă care ar putea fi cuprinsă între anii 1900 și 1944, societatea românească și-a constituit propria identitate națională. Acest proces de făurire a statului național unitar a urmat un traiect de cele mai multe ori sinuos
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]