2,417 matches
-
atât pentru a-și apăra privilegiile sale, cât pentru a contrasta capriciile unor încurcă-lume. Dar la mitinguri prefera dialogul cu muncitorii săi. E adevărat că toți îl îndrăgeau pentru că nu era arogant, dar pentru arendașii cu părți egale sau simplii arendași el rămânea în continuare un stăpân. Erau doi preoți curajoși, monseniorul Giuseppe Manzini și monseniorul De Mauro, care trăgeau clopotele venețiene, îndemnau adunările de la mitinguri ca să propage doctrina socială a Bisericii chiar și printre cei mai recalcitranți moșieri care își
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Francesco era plin de bucurie și însuflețit de o ardoare frenetică. S-a reîntors acasă și a căutat să-și vândă cât mai repede partea din terenurile pe care le poseda la Cerea, Aselogna și altunde. Își va da partea arendașilor cu părți egale sau simplilor arendași, încuviințând amânări și reduceri mari. Se grăbea să se despoaie de toate. S-a gândit să se despartă de lucrătorii lui la 11 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Martin, data tradițională de încheiere a socotelilor și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
însuflețit de o ardoare frenetică. S-a reîntors acasă și a căutat să-și vândă cât mai repede partea din terenurile pe care le poseda la Cerea, Aselogna și altunde. Își va da partea arendașilor cu părți egale sau simplilor arendași, încuviințând amânări și reduceri mari. Se grăbea să se despoaie de toate. S-a gândit să se despartă de lucrătorii lui la 11 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Martin, data tradițională de încheiere a socotelilor și încheierea anului agricol, care era stabilită
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
preot tânăr, don Angelo Sempreboni. Parohia avea vreo 4.000 de suflete. Majoritatea populației se dedica agriculturii și, în special, viticulturii: renumita producție de vin recioto din Valpolicella. Pământul regiunii era fragmentat între micii proprietari. Țăranii care lucrau pământul erau arendași în părți egale sau simpli arendași: salariați rari și câțiva mari proprietari de pământuri. Noul paroh și-a pus în acțiune cultura sa profundă și iubirea sa apostolică stringentă. A înfruntat imediat o problemă destul de gravă: bătrânii, mai ales cei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
avea vreo 4.000 de suflete. Majoritatea populației se dedica agriculturii și, în special, viticulturii: renumita producție de vin recioto din Valpolicella. Pământul regiunii era fragmentat între micii proprietari. Țăranii care lucrau pământul erau arendași în părți egale sau simpli arendași: salariați rari și câțiva mari proprietari de pământuri. Noul paroh și-a pus în acțiune cultura sa profundă și iubirea sa apostolică stringentă. A înfruntat imediat o problemă destul de gravă: bătrânii, mai ales cei săraci și singuri. S-a gândit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
voit să spună ziarele în cele dintâi zile. La Fierbinți au trebuit să intervie, ca și la Greci Grădiștea, Fundul Danciului, Micșunești și Balamuci, vânătorii, călărașii și roșiorii. La Periș, Berceni, Crangea-Fundulea, Vidra, Dudești, proprietățile au fost devastate, primarii goniți, arendașii cari au fost prinși, bătuți. Armata venind a fost atacată în cele mai multe comune cu pietre, topoare, pari etc. Numai cu mare greutate liniștea a putut fi restabilită. Bineînțeles, după ce s-a făcut uz de arme și au căzut mulți morți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
aristocratic, spre deosebire de Mihalachi, secretarul administrației care, profitând de funcția avută, a făcut avere din arendarea mai multor moșii mănăstirești, provocând nemulțumirea mazililor. În cadrul ședințelor Administrației militare provinciale, ca mare boier, Balș s-a declarat împotriva măsurilor preconizate, de înlăturare a arendașilor evrei din Bucovina, pe motiv că aceștia plăteau mai mulți bani pe arendă decât creștinii, precum și împotriva desființării argaților, ca fiind măsuri neîntemeiate, care ar produce daune boierilor proprietari de moșii. Mai mult chiar, șeful Administrației militare acuza faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
scria la sfârșitul lunii august 1785, fiului ei aflat în capitala Imperiului habsburgic, că serdarul Lupul a întreprins călătoria la Varșovia pentru a rezolva chestiunea banilor pe care îi avea de primit Iordachi Balș de pe urma contractului de arendare încheiat cu arendașul May199. După un moment când lucrurile păreau că intră în normal, spre finele lunii septembrie, brusc situația se va înrăutăți, în urma informațiilor transmise din capitala Moldovei de căpitanul Beddaeus Administrației Bucovinei. Pe baza datelor primite, pe 28 septembrie 1785, generalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și posibilitatea acestuia de a o răscumpăra în bani179. Pe de altă parte însă, tendința stăpânilor de moșie a fost de încălcare a acestor reglementări și de sporire abuzivă a zilelor de boieresc datorate lor de țărani, mai ales prin intermediul arendașilor evrei 180. Faptul acesta a constituit una din cauzele principale ale instabilității populației rurale bucovinene, mărind disponibilitatea acesteia spre emigrare, situație pe care Vasile Balș, în calitate de căpitan al Bucovinei, a căutat să o combată prin toate mijloacele. Militantismul său, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bucovinene, mărind disponibilitatea acesteia spre emigrare, situație pe care Vasile Balș, în calitate de căpitan al Bucovinei, a căutat să o combată prin toate mijloacele. Militantismul său, de tip iosefin, în favoarea țăranilor, viza apărarea acestora împotriva abuzurilor și împilărilor stăpânilor sau ale arendașilor de moșie, prin păstrarea, în privința numărului zilelor de clacă prestate de săteni proprietarilor, a statu-quo-ului stabilit în perioada Administrației militare, de 12 zile pe an181. Mai mult, în 1795, Administrația districtuală a interzis cele trei zile pe săptămână de clacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de abuzuri, ilegalități sau delicte în activitatea depusă de Balș, de administrator al districtului 228. Alte plângeri priveau viața sa privată, fiind vizate relațiile de prietenie cu Mihalachi Czernovschi. Acesta era un evreu botezat, care făcuse o mare avere, ca arendaș, în timpul Administrației militare a Bucovinei, al cărei secretar de limbă română fusese, până la demiterea sa pe motiv că ar fi comis diferite ilegalități. În timpul războiului ruso-austro-turc dintre anii 1788-1791, o perioadă a fost folosit de prințul de Coburg, pe post
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a moșiilor din Moldova și raiaua Hotinului, deținute de mănăstirile bucovinene, la actele pe baza cărora erau stăpânite, întocmindu-se inventare detaliate în acest scop248. Alte informații conturau tabloul economic al acestor moșii, situația veniturilor și a cheltuielilor, raporturile cu arendașii acestora 249. În privința arendării moșiilor Fondului bisericesc, politica statului austriac iosefin a căutat să introducă principiul modern al arendării prin licitație publică, urmărindu-se în același timp creșterea valorii și a rentabilității exploatațiilor agricole 250. Pentru apărarea bunurilor ecleziastice bucovinene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care se folosesc stareții să-i facă legați de sine pe călugării sus pomeniți este de a le arenda anumite moșii ale mănăstirii, făcându-le favoarea de a le pretinde numai a patra parte din ceea ce ar fi plătit un arendaș străin. Las în seama Înaltei și Preaînaltei aprecieri, dacă problemele descrise mai sus sunt demne de îndreptare? Și devreme ce autoritatea arhiepiscopului de Iași, cu privire la mănăstiri, a fost întotdeauna subordonată principelui și nu patriarhului de la Constantinopol, însă în prezent Bucovina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
dăunător este importul de vin din Moldova în Bucovina, care aduce cu sine o cheltuială anuală de aproximativ 40.000 de florini. Una din problemele cele mai dăunătoare pentru obște este însă arenda: aproape fiecare sat este arendat și fiecare arendaș caută să se îmbogățească în defavoarea locuitorilor, abuzul fiind cu atât de mare, cu cât un arendaș îi arendează adeseori altui arendaș, spre propriul său folos, un sat în mai multe rânduri și, cum arendașii sunt în majoritate străini, care fură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de aproximativ 40.000 de florini. Una din problemele cele mai dăunătoare pentru obște este însă arenda: aproape fiecare sat este arendat și fiecare arendaș caută să se îmbogățească în defavoarea locuitorilor, abuzul fiind cu atât de mare, cu cât un arendaș îi arendează adeseori altui arendaș, spre propriul său folos, un sat în mai multe rânduri și, cum arendașii sunt în majoritate străini, care fură câtva timp banii supușilor prin socoteli suspecte spre prejudiciul altor îmbunătățiri, ei obișnuiesc, atunci când s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
florini. Una din problemele cele mai dăunătoare pentru obște este însă arenda: aproape fiecare sat este arendat și fiecare arendaș caută să se îmbogățească în defavoarea locuitorilor, abuzul fiind cu atât de mare, cu cât un arendaș îi arendează adeseori altui arendaș, spre propriul său folos, un sat în mai multe rânduri și, cum arendașii sunt în majoritate străini, care fură câtva timp banii supușilor prin socoteli suspecte spre prejudiciul altor îmbunătățiri, ei obișnuiesc, atunci când s-au îmbogățit îndestulător prin arendele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fiecare sat este arendat și fiecare arendaș caută să se îmbogățească în defavoarea locuitorilor, abuzul fiind cu atât de mare, cu cât un arendaș îi arendează adeseori altui arendaș, spre propriul său folos, un sat în mai multe rânduri și, cum arendașii sunt în majoritate străini, care fură câtva timp banii supușilor prin socoteli suspecte spre prejudiciul altor îmbunătățiri, ei obișnuiesc, atunci când s-au îmbogățit îndestulător prin arendele lor favorabile, să se stabilească în afara țării. Citez aici ca exemple pe un anume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Theresia, împărăteasă, 42, 47, 67, 69, 79, 188, 202, 203, 445 Marki, Anton de, 108, 151, 238, 242 Markowich, conte, 278, 288 Martini, Karl von, 194, 210, 297 Mavrocordat, Alexandru (Firaris) voievod, 166, 173, 176, 178 Mavrocordat, familie, 11 May, arendaș, 176 Mayer, Joseph Ernst, 39, 229, 231 Meletie, arhimandrit, 122, 138 Meletie, vicar, 119, 121 Metternich, Klemens Wenzel, 292 Michaeler, Karl Joseph, 181 Mieg, Friedrich von, 48, 51, 54, 64 Mihăilescu, Vintilă, 9 Milița, fiica regelui Vukașin, 15 Miron, Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fost mai multe ediții. Dar iată-l pe Dan, proaspătul judecător la Pungești, în el, noi văzându-l firește pe Alex. Vlahuță, bătând la ușa primăriei, primit de notar. cere găzduire și i se recomandă să locuiască la Moise Singhel, arendașul târgului, cel care primise în administrare moșia proprietarului Spano, un afacerist nu fără dubii. refuză „cursa” întinsă și alege să se adăpostească în casa popii Vasile, fără obligații compromițătoare. Și citim, ceea ce înseamnă locuința judecătorului: „întâia seară la Pungești: o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
grijă decât căpătuiala și gheșefturile. înșira greutățile cu care se lupta ca medic, ignoranța și superstițiile poporului, mizeriile pe care el le vedea zilnic,” mizerii care își aveau izvorul chiar în cârdășiile subprefectului. Pungeștiul era centru de plasă, nu, și arendașul moșiei, față de care doctorul nu sta impasibil și i-o spune direct dregătorului local al statului: „știu că ai leafă de la Singhel, știu și cât ai: cinci sute de lei pe lună; a venit să-mi propună și mie și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
copac căzute în apă” . El demonstra că este bine informat, atunci când afirma că nu departe de Huși „se scoteau odinioară mase mari de silitră din minele de la «Movila Hanului»” („Kan - Tepe”, „Movila Răbîiei”). „După moartea lui Laz Mustafa Aga, ultimul arendaș - menționa dregătorul turc - n-a mai venit altul, astfel că minele au rămas neexploatate câtva timp”. Fiul arendașului turc ar fi reînceput să exploateze și să vândă silitră tarapanei (monetarie) de la Constantinopol și din alte locuri cu câte 14 aspri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scoteau odinioară mase mari de silitră din minele de la «Movila Hanului»” („Kan - Tepe”, „Movila Răbîiei”). „După moartea lui Laz Mustafa Aga, ultimul arendaș - menționa dregătorul turc - n-a mai venit altul, astfel că minele au rămas neexploatate câtva timp”. Fiul arendașului turc ar fi reînceput să exploateze și să vândă silitră tarapanei (monetarie) de la Constantinopol și din alte locuri cu câte 14 aspri ocaua. În aceste mine lucrau 3.000 de oameni, care nu plăteau nici o dare domnului Moldovei. Ei săpau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Poartă de a căuta o altă sursă, „ba rămânea și un prisos”. Anonimul turc sesizează faptul că domnii erau atât împotriva acestei industrii (de exploatare a silitrei, n.a.), cât și adversari ai stăpânirii otomane: „Ar trebui să i se dea arendașului un avans de bani îndestulător și apoi să nu se ia în seamă obiecțiile pe care le ridică domnii împotriva acestei industrii, căci ei sunt și fără de aceasta dușmani ai stăpânirii otomane”. După mulți ani, turcii au aflat că din pricina
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dintre vii” a intrat în veacul al XX-lea. Noile construcții publice și lucrările edilitare din această perioadă au dat o notă urbană Hușilor. 3. Supuși străini (sudiți) în prima jumătate a secolului al XIX-lea Sudiții erau meșteșugari, negustori, arendași și liber-profesioniști. Ei se aflau sub protecția consulatelor străine și beneficiau de privilegii economice (fiscale și vamale), juridice, de privilegii și imunități personale. Scutirea de impozitul personal era unul din cele mai importante privilegii de care beneficiau supușii străini. Meșterii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
meseria doi croitori, doi ciubotari, un bucătar, șase boiangii, un argintar, iar patru aveau alte ocupații. În același ținut (Fălciu) și în același an - 1825 -, își desfășurau activitatea 23 liber-profesioniști (sudiți) și de alte ocupații, din care patru grădinari, un arendaș de moșii, 15 lucrători de pământ, trei ciobani (păstori), un vătaf de moșie, iar opt aveau alte ocupații (vezi Anexa V). În 1826, numărul sudiților din ținutul Fălciu era de 65, asemănător cu cel din anul precedent (vezi Anexa VII
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]