2,025 matches
-
non-statale, organizate de-a curmezișul frontierelor statale, și mobilizate în jurul unor probleme de importanță globală, punând presiune asupra statelor, atât din interior cât și din exterior, simultan, pentru a reconfigura convingerile, prioritățile și politicile deja stabilite" (Connolly 1995: 23). O argumentație similară este avansată de Campbell. Potrivit lui Campbell (1998a: 208), regula ontopologiei produce o "cartografie morală" ce teritorializează democrația și responsabilitatea, limitând-o între frontierele statului suveran. Dar Campbell, ca și Connolly, este interesat de dezvoltarea unui spirit de pluralitate democratică
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
justificabile, iar munca savanților de pe ambele părți ale acestei diviziuni poate fi exploatată pentru proiectul critic, indiferent de angajamentele lor individuale. Este neapărat necesar, totuși, ca primul grup de savanți să lucreze pentru a pune cercetarea constructivistă în dialog cu argumentația filozofică și morală, căci altfel constructivismul își va pierde autenticitatea etică, iar teoria critică internațională unul dintre potențialii săi piloni. Este tentant să explicăm aceste nemulțumiri în termeni de divergențe între constructiviștii moderni și cei postmoderni, divergențe subliniate mai devreme
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
doar justificări sau ghiduri instrumentale pentru acțiunea strategică. Prin cercetare empirică susținută, constructiviștii au demascat sărăcia explicativă a unui astfel de scepticism materialist. Ei au arătat cum evoluează normele internaționale, cum ideile și valorile ajung să modeleze acțiunea politică, cum argumentația și discursul condiționează consecințele și cum identitatea formează agentul, toate în moduri care contrazic așteptările teoriilor materialiste și raționaliste. Deși acest "idealism empiric" nu asigură răspunsuri la întrebări puse de teoreticienii etici internaționali, el contribuie la teoretizarea normativă orientată mai
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
alții, și nu ca o încercare de a ne respecta reciproc interesele. Modul în care se aruncă un trecător pe trecerea de pietoni, ignorând posibilitățile șoferilor de a opri sau nu, dă seama de o astfel de atitudine. Avem multe argumentații care ascund de fapt dispoziții afective. Discursul public este presărat de asemenea orientări afective, dublate de justificare lor rațională. Problema o constituie identificarea noastră cu ele, relația noastră cu aceste dispoziții afective, sentimentul că ele sunt cumva eu, refuzul lor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
membrilor comunității. Violența rămâne un concept fără semnificație reală, care nu atrage atenția comunității decât în cazurile în care aceasta este asociată cu forme ce pun viața victimei în pericol. Conștientizarea violenței asupra femeii și copilului în familie, bazată pe argumentația științifică a cauzelor și consecințelor violenței, este esențială. Găsirea soluțiilor pentru combaterea violenței depinde de gradul de conștientizare și de asumare a problemei violenței în familie. Analiza extinsă asupra factorilor de risc și consecințelor violenței trebuie să înglobeze elementele contextului
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a dori și a trebui, trebuința și normă. Astfel, problema frustrației se plasează în problematica educației și a formării personalității”. La rândul său, N.D. Levitov adoptă două definiții ale frustrației, una pentru om și alta pentru animal, recurgând la o argumentație asemănătoare cu cea a lui V. Pavelcu: „Necesitatea celor două definiții este impusă de faptul că animalul este o ființă biologică, iar omul o ființă socială și că frustrația are o semnificație diferită și cauze diferite la om și la
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
astfel privită ca rezultatul unor tradiții atât de înrădăcinate încât singurul lucru care se poate face este descrierea și analiza separată a fiecărui caz în parte. A porni de la presupunerea că instituțiile sunt ușor de comparat duce, pentru a continua argumentația, la crearea unor legături incerte și la trasarea unor concluzii generale nesigure (Mayer, 1972: 67-81, 273-81; Ragin, 1987: 34-68; Badie, 1989: 344-51). Comparația ca fundament al analizei Argumentul este unul solid: tradițiile istorice înfățișează într-un anume fel viața guvernamentală
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
introduc un anumit tip de verosimil ce se caracterizează printr-o nevoie de universalizare și de tipizare. Ceea ce explică faptul că în povestiri, locurile, timpul și actorii sînt vag indicați și că descrierea ocupă un loc minor, în raport cu narațiunea și argumentația (povestești pentru a educa și pentru a determina îndeplinirea unor acțiuni după modele universale și atemporale). (36) Erau odată un tăietor de lemne și o tăietoare de lemne care aveau șapte copii, toți băieți. Cel mai mare nu avea decît
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
general. Cel mult ele pot să abordeze problematica poeziei descriptive a unei epoci sau a descrierilor realiste, mnemonice sau de alt tip, cum am văzut, în parte, mai devreme. Tipologiile pot fi textuale și privesc tipuri ample de texte precum argumentația, povestirea, dialogul-conversație, descrierea etc. Un astfel de decupaj nu ține totuși seama de eterogenitatea constitutivă a discursurilor. Schema 1 insistă asupra faptului că efectul de text este rezultatul a două dimensiuni: una seman-tico-pragmatică, pe care o numim CONFIGURAȚIONALĂ, cu componentele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
discursurilor. Schema 1 insistă asupra faptului că efectul de text este rezultatul a două dimensiuni: una seman-tico-pragmatică, pe care o numim CONFIGURAȚIONALĂ, cu componentele sale argumentativă, enunțiativă și semantico-referențială, cealaltă SECVENȚIALĂ în care sînt situate categoriile textuale pure: descrierea, narațiunea, argumentația, explicația etc. Dimensiunea configurațional-pragmatică participă la ordonarea secvențială pentru a produce sub-tipurile sau genurile textuale care se alătură, într-o anumită măsură, genurilor discursului. Astfel, în ce privește povestirea, trebuie făcută o distincție netă dintre un basm și o întîmplare polițistă, o
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cauzal, nici cronologic și a cărui organizare, din acest motiv, ar fi prea complexă pentru lectură/înțelegere, fără adăugarea unui plan de text. Vom vedea că anumite descrieri adoptă planurile argumentative, conver-sațional-dialogale sau injonctiv-instrucționale, fără ca, prin aceasta, să treacă în argumentație, conversație sau instrucție. B. Definiția textului și a secvențialității 1. Continuitate-repetiție și/vs progresie Printre definițiile textualității, cea care lasă să se facă distincția clară dintre o descriere și un alt tip de structură secvențială, de exemplu narativă, este și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nominale, timpuri verbale...). 2. A se vedea M.-C. Vinson, 1987. 3. Preluam acest exercițiu de la I. Delcambre, 1985. 4. A se vedea J. Ricardou, 1978. Index de noțiuni teoretice A ancorare (operație de) 125-127, 129-131, 141, 143, 149 argumentare / argumentație 17, 18, 42, 93, 94, 191, 206 asimilare (operație de) (ASM) 30, 77, 130, 141-143, 146-149, 155-159, 163, 208, 218, 221, 233 aspectualizare (operație de) 45, 46, 130, 142-147, 149, 160, 207, 209, 221 atribuire (operație de) 125, 128-131, 141
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
concomitent, au întocmit gramatici ale limbii române și felurite dicționare. Prin scrierile istorice ei continuă eforturile de reconstituire a trecutului național, începând de la etnogeneză, depuse de cronicari, de Dimitrie Cantemir și de stolnicul Constantin Cantacuzino, îmbunătățind suportul documentar și, implicit, argumentația; pe tărâm lingvistic, Dimitrie Eustatievici, de pildă, a alcătuit în 1755-1757 prima gramatică a limbii române. Lucrările fundamentale, redactate fie în latină, fie în română, fie în amândouă limbile (integral sau rezumativ), aparțin corifeilor Ș.A. Unele au fost editate, antum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
logică formală, la fel ca orice altă logică formală: regulile sale se traduc printr-un formalism matematic relativ simplu. Să afli astăzi că Stéphane Lupasco este un profet al iraționalului e pur și simplu hilar. În fond, întreaga derivă a argumentației lui Dominique Terré din recenta sa carte, Derivele argumentației științifice 45, are ca sursă o teribilă confuzie: convingerea că "știință" înseamnă exclusiv "a prezice" e o viziune perimată și falsă. Știința include înțelegerea, fundament al unei anumite viziuni despre natură
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
regulile sale se traduc printr-un formalism matematic relativ simplu. Să afli astăzi că Stéphane Lupasco este un profet al iraționalului e pur și simplu hilar. În fond, întreaga derivă a argumentației lui Dominique Terré din recenta sa carte, Derivele argumentației științifice 45, are ca sursă o teribilă confuzie: convingerea că "știință" înseamnă exclusiv "a prezice" e o viziune perimată și falsă. Știința include înțelegerea, fundament al unei anumite viziuni despre natură și Realitate. Ea face tot mai mult apel, în
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
II. Se cere să se rezolve urmatoarea problemă: a) Utilizând imaginile de mai sus să se determine grafic (geometric) raportul dintre diametrul Soarelui și cel al lui Mercur. Se poate folosi orice metodă corectă din punct de vedere matematic iar argumentația răspunsului trebuie să fie dată cât mai complet. b) Încercați să găsiți argumente care să vă permită să spuneți că pata circulară neagră pe care o vedeți pe suprafața Soarelui (figurile 1) în timpul tranzitului nu este o pată solară ci
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
un discurs dând din mâini, ne face să resimțim valoarea decisivă și imperativă a frazei. La fel, enumerarea măsurilor dând din mâini face ca aceste măsuri să fie resimțite ca făcând parte dintr-un tot. Astfel de gesturi aparțin registrului argumentației mai familiar cadrelor. Dimpotrivă, în cazul muncitorilor, raportul socio-profesional cu realitatea este însoțit de gesturi metaforice sau ilustrative. Folosirea zilnică a mâinilor pentru a monta, demonta, a realiza diverse sarcini materiale face ca gestul s-i fie mai concret și
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pronunțându-și discursul fie mișcând sprâncenele și frunte, fie abținându-se de la astfel de mimici. El a constatat că voluntarii erau mai influențați de acest mesaj când persoana își mișca sprâncenele, chiar dacă nu transmitea argumente importante decât atunci când prezenta o argumentație elaborată, dar se abținea de la orice mimică! Se pare că, uneori, argumentele par a fi mai puțin importante decât anumite indicii non-verbale ale comunicării. Totuși, impactul unor astfel de indicii non-verbale nu se manifestă decât în măsura în care discursul nu are o
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
înțeles de mult, prin forța practicii, că trebuie să renunțe la asta, dar construiesc proceduri de urmat care duc la calificarea culturală a unui bun. Ar fi, într-adevăr, total eronat să credem că dreptul produce calificativul numai prin acțiunea argumentației. El cuprinde și un ansamblu de dispozitive colective, de acte și de performanțe care produc în ele însele efecte practice. Regăsim această dublă acțiune a dreptului în organizarea sa: pe de o parte, legea votată în Parlament determină marile axe
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o coresponsabilitate, prezidând totodată comisia și jucând un rol de arbitru prin atribuirea unei "delegări de judecată estetică" (Urfalino și Vilkas, 1995) către experții tehnici și științifici. Aici, reflecția sociologică se referă la modalitățile de luare a deciziei (tipuri de argumentație, valori, atitudini, ideologie). Problema principală care se pune este de a ști ce principii aplică aceste comisii. Cine sunt experții, sunt ei singurii care decid? Yves Aguilar (1999, pp. 142-143) critică jocul ambivalent al comisiilor: pentru el, nu ar exista
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
effects) asociați de Lasswell discursului propagandistic, publicitatea se axează și ea pe analiza subiectului emițător, a mesajului transmis, a publicului vizat, a suporturilor selectate și a efectelor (scontate și realizate), actualizate de teoria enunțării, teoria audienței, analiza mediilor și teoria argumentației. Izotopia discursului publicitar, euforizantă atît la nivelul enunțului (actanții sînt prezentați într-un cadru exotic, erotic, în orice caz transgresînd banalul cotidianului) cît și la nivelul enunțării (firma X sau o instanță nenominalizată care incită subiectul mai puțin să cumpere
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de-a face cu o tranziție de fază în sensul fizicienilor de la semnificația convenționalizată la cea literală (infra iv, v, vi). Glumele extralingvistice pun în evidență stereotipii inferențiale, mai precis eșecul unor operații cognitive: implicație (infra vii), deducție (infra viii), argumentație (infra ix) sau subminează anumite stereotipii comportamentale (infra x, xi): i) O fetiță spune prietenei sale care sare coarda: "Lasă-mi și mie puțin". Profesoara care tocmai trece pe acolo o corectează: "Lasă-mă și pe mine"; această glumă axată
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cel mai complex sentiment omenesc, având un evident rol de cunoaștere, după cum afirma și Voltaire: „Nu poți iubi ceea ce nu cunoști“. Eu consider că dragostea este definitorie pentru ființa umană, contribuind esențial la formarea personalității și la împlinirea existenței noastre.] - Argumentația: formularea argumentelor și dezvoltarea fiecăruia (prin dovezi, prin explicații, analogii, exemple etc.); pot fi precizate și eventuale contraargu mente, urmate de probe care să le infirme, întărind aserțiunea emițătorului. - Concluzia: reluarea ideii principale din ipoteză (sau din teză, dacă aceasta
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dovezi, prin explicații, analogii, exemple etc.); pot fi precizate și eventuale contraargu mente, urmate de probe care să le infirme, întărind aserțiunea emițătorului. - Concluzia: reluarea ideii principale din ipoteză (sau din teză, dacă aceasta exprimă dezacordul), întărită ca sinteză a argumentației dezvoltate anterior. Enunțul final trebuie să fie pregnant, memorabil; concluzia propriuzisă poate fi însă urmată de un îndemn care să reprezinte o provocare pentru receptor sau de o interogație care să genereze reflecția asupra viitorului. Particularități ale discursului argumentativ: - textul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
externi, de pe urma cărora școala suferă cel mai adesea fără a-i putea influența în schimb, nu sunt așadar deloc neglijați, iar criticile pe care le-am menționat mai sus dovedesc mai degrabă o necunoaștere a literaturii de specialitate decât o argumentație științifică. Nu este vorba de a-i face vinovați pe actorii școlari, ci de a identifica spațiul lor de libertate și responsabilitate, poate limitat, dar real. Factori legați de mediul comunitar și de componența publicului școlar Putem grupa factorii determinați
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]