2,364 matches
-
unică în istoria religiilor lumii datorită tradițiilor occidental avraamice și orientale dharmice. Învățăturile lui Zoroastru au lăsat urmă în cele trei mari religii: iudaismul, creștinism și prin aceste două a fost influențat și islamul. Exemplu de aceste urme sunt: îngerii, arhanghelii etc, la fel ca și personificarea răului ca "șarpe" sau "întuneric" și Dumnezeu ca "lumină". Unele studii (Boyce, 1987; Black and Rowley, 1987; Duchesne-Guillemin, 1988) cred că un mare număr de elemente de eshatologie, angeologie și demonologie a iudaismului, o
Zoroastrism () [Corola-website/Science/304336_a_305665]
-
ca dumnezeu, ci ca un aspect principal a lui Ahura Mazda. Gatha vorbește de relațiile între Ahura Mazda și șase categorii divine numite Amesha Spenta, Nemuritoarele Binecuvântări. În primele texte sunt clasificate ca Amesha Spenta și posterior sunt personificate în arhangheli. Sunt: • Vohu Mano : Buna Gândire. • Asha Vahishta : Cea mai bună cinste. • Xshathra Varya : Împărăția de Dorit. • Spenta Armaiti : Binecuvântarea Gândirii Perfecte. • Haurvatăt : Integritate. • Ameretăt : Ne-Moarte. Foarte aproape de Vohu Manō, se găsește Spenta Mainyu, spiritul binefăcător, opusul lui Angra Mainyu
Zoroastrism () [Corola-website/Science/304336_a_305665]
-
este o mănăstire ortodoxă din România, construită în anul 1496 în satul Războieni din județul Neamț. Ea se află la o distanță de 26 km de orașul Piatra Neamț. Biserica mănăstirii are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" (sărbătorit în fiecare an pe 8 noiembrie). Biserica mănăstirii a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1496, la 20 de ani de la Bătălia de la Valea Albă (1476), întru pomenirea oștenilor moldoveni căzuți în
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
ei s-a hotărât ridicarea alteia de zid. Slujba s-a ținut în căminul cultural al satului până la sfințirea celei noi. Istoricul noii biserici este surprins în pisania de la intrarea în navă: ""Ziditu-sa acest sfânt lăcaș cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril cu ajutorul lui Dumnezeu între anii 1947-1954, cu contribuția bunilor credincioși. Sfințirea s-a făcut la data de 25 septembrie 1966 de către P.S.Sa episcop Valerian Zaharia, preot fiind Gheorghe Achim. Lucrările de pictură în tehnica frescă s-
Biserica Sf. Arhangheli din Mal () [Corola-website/Science/312565_a_313894]
-
Cultură și Artă, pentru a evita posibilele acuzații de calomnie din partea persoanelor implicate. La acea vreme mai trăiau câțiva participanți direcți sau cunoscători ai evenimentelor relatate în film. Era vorba printre alții de Radu Mironovici (1899-1979), membru fondator al Legiunii Arhanghelului Mihail (1927) și prefect al Poliției Capitalei (noiembrie 1940 - ianuarie 1941), Stelian Stănicel (1913-1995), chestor de poliție și șef de cabinet al colonelului Ștefan Zăvoianu, sau Traian Boeru (1908-1994), șeful echipei legionare care i-a ridicat de la domiciliu pe istoricul
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
, județul Sălaj era construită la începutul secolului al XVIII-lea, având hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Pe parcursul existenței sale, biserica a cunoscut diferite modificări atât în ceea ce privește locul, fiind mutată odată cu schimbarea vetrei satului cât și sub aspect constructiv, locașul fiind extins un secol mai târziu prin adăugarea unui nou pronaos, cel vechi fiind
Biserica de lemn din Moigrad () [Corola-website/Science/312151_a_313480]
-
de ani de zile sau trec vremelnic, ca și pentru aceia care pe viitor vor locui în această mare capitală a Europei, am hotărât astăzi, 13 septembrie 1940, să punem începutul Sfintei Biserici Ortodoxe Române din Berlin, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Patriarhia Română aprobă înființarea comunității pentru care numește un preot și un cântăreț. Slujba de sfințire a capelei a avut loc la 24 noiembrie 1941. O biserică evanghelică liberă, biserica Ierusalim, a fost cumpărată cu 450.000
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord () [Corola-website/Science/311506_a_312835]
-
ș-au pus și pomeți”". După o altă legendă relatată de stareța Ambrozia Hrițuc, sihastrul Agafton s-a rezemat într-o zi de un stejar falnic din pădurea Baisa și din interiorul său a auzit glasuri îngerești cântând Troparul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. El a construit o biserică din trunchiul acelui copac. Până la ridicarea schitului, pustnicul a dormit într-un bordei, sub pământ.<ref name="AS 691/2005">Sorin Preda - ""Mănăstirea copilăriei lui Eminescu"", în "Formula AS" nr. 691/2005
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
AS 691/2005">Sorin Preda - ""Mănăstirea copilăriei lui Eminescu"", în "Formula AS" nr. 691/2005.</ref> Într-o poieniță din mijlocul pădurii, pustnicul Agafton (de la numele căruia provine și denumirea mănăstirii) a construit o biserică de lemn, cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil". Așezământul monahal a fost cunoscut la început sub numele de „Sihăstria lui Agafton". Schitul s-a extins în timp pe culmea dealului și pe coastele sudică și nordică ale versantului din localitatea Agafton, la marginea pădurii Baisa
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
ocupau, locul nașterii (comună și județ), vârsta, locul și anul în care s-au călugărit, fizionomia, semnele deosebite ce le posedă. În acel an, viețuiau la Agafton 158 de monahii, conduse de stareța schimonahie Susana Pisoschi. În 1874, biserica "Sf. Arhangheli" a fost lărgită, construindu-se un pridvor. Maicile de la Agafton au participat ca infirmiere voluntare în timpul Războiului de Independență (1877-1878), îngrijind răniții pe front. Începând din 1913 Crucea Roșie a organizat la Agafton cursuri pentru pregătirea medicală a călugărițelor, iar
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
case asemănătoare celor de la Mănăstirile Văratec și Agapia. Prin poziția sa, mănăstirea a atras întotdeauna pe lângă pelerinii care veneau pentru închinare și rugă și o seamă de personalități cum ar fi: Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu ș.a. Biserica "Sf. Arhangheli" a ars în anul 1921, ea fiind restaurată în 1957. În perioada 1955-1957, pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan (1912-1980) a restaurat pictura bisericii "Pogorârea Sf. Duh" și a pictat în frescă pereții interiori ai bisericii de lemn. Prin Decretul nr. 410
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
adaosurilor care au înstrăinat construcția de modelul originar, îndepărtarea trotuarului din beton supralărgit și de grosime mare, degajarea soclului din piatră de tencuiala cu mortar de ciment și aplicarea de tratamente de protecție hidrofugă și antiseptică a lemnului. Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea de către pustnicul Agafton, fondatorul schitului. Ea este confecționată în totalitate din bârne groase de stejar. După transformarea Schitului Agafton în mănăstire de maici prin 1814, bisericuța
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
, comuna Șișești, județul Maramureș, datează din anul 1798. Are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: și pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Biserica este situată în Țara Chioarului, pe valea Cavnicului și a fost construită între 1796-1798, din bârne asamblate
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
de est a cimitirului eroilor din cadrul actualului cimitir parohial. În anul 1801 boierul Tudorache Ciurea a dăruit acestei biserici două cărți: un Triod tipărit la Râmnic în anul 1731 și care fusese dăruit inițial, la 18 aprilie 1743, Bisericii "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Ivești, și un Penticostar tipărit la București, la 1743. Pe prima carte se afla însemnarea: "“Această sfântă carte o am cumpărat eu, Tudorache Ciurea, biv-vel clucer, pentru ca să fie la sfânta biserică din Tâmpești, 1801, mai 13
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
Vechea biserică de lemn greco-catolică din Gersa I se află în localitatea omonimă din județul Bistrița Năsăud și a fost construită în anul 1721. Biserica este dedicată Sf. Arhangheli Mihail și Gavril și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Conform inscripției, biserica a fost ridicată în anul 1721. Planul bisericii este compus din pronaos cu cinci laturi, naosul dreptunghiular iar în continuarea acestuia se
Biserica de lemn din Gersa I () [Corola-website/Science/311332_a_312661]
-
fiind suma dintre cifrele trei (care reprezenta pe Dumenzeu) și cifra patru (simbolul celor patru elemente, patru vânturi, sau cele patru puncte cardinale). Cifra apare frecvent în basme ca „Albă ca zăpada”, sau „Cele șapte minuni ale lumii”, „Cei șapte arhangheli”, „Zilele săptămânii”, „Facerea lumii”. Experiențele făcute cu privire la comportarea individuală au stabilit că este o cifră preferată de mulți, ca și culoarea albastră.
7 (cifră) () [Corola-website/Science/311403_a_312732]
-
tablou regăsim semne ale influenței maeștrilor renașterii italiene timpurii (Giotto, Botticelli), ca și a pictorilor flămânzi din secolul al XV-lea, în special a lui Van Eyck. Rossetti prezintă o interpretare proprie a "Bunei Vestiri", Fecioara Maria apare înspăimântata, în timp ce arhanghelul Gavril este redat cu acurateța realistă. Crinul și draperia albastră pe fondul alb al tabloului concura la reprezentarea simbolică a temei abordate. Rossetti pictează tabloul "Beata Beatrix" în 1863, omagiu adus soției sale, Elisabeth Siddal, decedată în urma unei supradoze de
Dante Gabriel Rossetti () [Corola-website/Science/311402_a_312731]
-
se află în localitatea cu același nume din județul Cluj. Situată pe o mică colină în partea satului numită “Jeleri” - denumire datorată populației românești care trăia în acea parte de sat - biserica are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Este datată din anul 1731, conform inscripției ce se găsește deasupra intrării în biserică. Se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În aceeași localitate a mai existat încă o biserică de lemn, cu
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
face prin intermediul portalului interior, și acesta frumos decorat. Naosul are o boltă semicirculară, unde se distinge atât grinda centrală, cât și arc-dublorile frumos sculptate și pictate. Iconostasul are trei intrări, ușile împărătești având șase casete pictate cu scena Bunei Vestiri, Arhanghelul Gavriil, precum și cu cei patru Evangheliști. Biserica are o clopotniță deasupra pronaosului, clopotnița având o galerie cu parapet de lemn și un coif octogonal. Pictura păstrată în naos ilustrează scene din Vechiul Testament cum ar fi răpirea la cer, în carul
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
naos ilustrează scene din Vechiul Testament cum ar fi răpirea la cer, în carul de foc, a Sfântului Prooroc Ilie. Din Noul Testament se pot distinge mai multe scene legate de momentul Răstignirii Domnului nostru Iisus Hristos. În absida altarului sunt reprezentați Arhanghelii Mihail și Gavriil care o încadrează pe Maica Domnului, dar și Sfânta Treime, pictată pe spatele iconostasului. Iconostasul îi are reprezentați pe cei 12 Apostoli. În absida altarului găsim și bogate ornamente vegetale. În ceea ce privește icoanele prezente în biserica de la Sic
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
, dedicată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, a fost ridicată probabil în anul 1742 în localitatea Mal din județul Sălaj. Lăcașul a ars în 1939. Trăsăturile lui cunoscute indică o asemănare foarte mare cu biserica de lemn din Ban și cu alte biserici sălăjene
Biserica de lemn din Mal () [Corola-website/Science/312314_a_313643]
-
Paulum, <br>omnes Sanctos, et vos, fratres (et te, pater),<br> orare pro me ad Dominum Deum nostrum. <br>Amen." Această rugăciune se traduce în limba română prin: Mă spovedesc în fața Prea-puternicului Dumnezeu, <br> a prea-curatei Fecioare Maria, <br> a Arhanghelului Mihail, <br> a lui Ioan Botezătorul, <br> a Apostolilor Petru și Pavel, <br> în fața tuturor Sfinților și în fața voastră, fraților (și a ta, Sfânt Părinte), <br> că am păcătuit prea mult, <br> în gând, în vorbe și în fapte: <br
Mea culpa () [Corola-website/Science/312322_a_313651]
-
data șematismului este destul de mare și este de așteptat ca mutarea bisericii să se fi făcut în prima jumătate a secolului XIX întrucât șematismul din anul 1835 a episcopiei greco catolice a Făgărașului menționa la Țop o biserică închinată Sfinților Arhangheli. Întâmplător sau nu, între Gostila și Țop au fost stabilite și altfel de legături, Sofia Coste din Gostila căsătorindu-se cu Nemeș Ioan din Țop pe la anii 1868-1870. În anul 1935 credincioșii din Țop își construiesc o nouă biserică de
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
formă mai puțin întâlnită, ovală, reprezentându-l pe Isus răstignit. Preotii slujitori intră din naos în altar fie prin ușile împărătești din centru, uși care înfățișează Buna Vestire (pe una din ușile împărătești e pictată Maicii Domnului, iar pe cealaltă Arhanghelului Gavriil), fie prin una dintre ușile diaconești, aflate de o parte și de alta a celor împărătești.
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
Țării Crișurilor, biserica de lemn din Brusturi a fost mutată pentru a doua oară, în actuala locație din centrul stațiunii Băile Felix ca urmare a retrocedării clădirii ce adăpostea muzeul, fostului proprietar Episcopia romano-catolică din Oradea. Hramul bisericii este "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn din Brusturi, ajunsă în stațiunea Băile Felix după un popas la Oradea a fost construită în anul 1785 înlocuind biserica veche de lemn
Biserica de lemn din Brusturi, Bihor () [Corola-website/Science/312401_a_313730]